Știri
Știri din categoria Diverse
Refuzul PSD de a vota noua lege a integrității riscă să blocheze un jalon din PNRR și, implicit, accesul la 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei), potrivit Stirile Pro TV. Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra calendarului de reforme asumate de România în fața Comisiei Europene.
Sorin Grindeanu a anunțat că nu va susține proiectul care modifică legea integrității, invocând amendamente depuse de USR pe care PSD le consideră inacceptabile. Liderul PSD susține că respectivele modificări ar reduce atribuțiile Agenției Naționale de Integritate (ANI) și ar slăbi regulile privind integritatea aleșilor și demnitarilor.
„Se modifică Codul administrativ astfel încât aleșii să nu mai fie în conflict de interese atunci când votează acte administrative. Pe noile reglementări, domnul Fritz n-ar mai fi în conflict de interese. Așa ceva este de neimaginat”
Reprezentanții USR resping acuzațiile și afirmă că modificările nu s-ar aplica retroactiv. Deputatul USR Radu Mihaiu îl acuză pe Grindeanu că nu a citit proiectul și insistă că prevederile se aplică faptelor comise după intrarea în vigoare a noilor reguli.
„Prevederile legii se aplică faptelor săvârșite după intrarea în vigoare”
În același context, publicația notează că, potrivit unor surse politice, UDMR ar fi cerut eliminarea cerinței privind publicarea declarațiilor de avere ale politicienilor și funcționarilor publici. Paragraful ar fi fost scos după ce UDMR ar fi amenințat că nu votează legea. UDMR nu a comentat aceste informații.
Deputatul PNL Adrian Cozma spune că va vota pentru menținerea caracterului public al declarațiilor de avere, indiferent cine depune amendamentul.
„Eu o să votez să fie publice declarațiile de avere ale tuturor.”
Legea integrității este prezentată ca unul dintre cele șase jaloane din PNRR care ar urma să fie votate în Parlament, într-o sesiune extraordinară programată pentru săptămâna viitoare. Conform materialului, pachetul ar putea aduce României 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei), ceea ce ridică presiunea pe coaliție pentru a obține o majoritate și a evita întârzieri în îndeplinirea angajamentelor din PNRR.
Recomandate
PSD condiționează votul pe Codul Urbanismului de amânarea transferului autorizațiilor de construire în București până în 2028 , pe motiv că nu acceptă ca această competență să ajungă acum la Primăria Capitalei, condusă de Ciprian Ciucu , aflat sub control judiciar, potrivit Libertatea . Declarația îi aparține președintelui PSD, Sorin Grindeanu , care a spus într-o conferință de presă la Parlament, marți, 21 iulie, că social-democrații susțin Codul Urbanismului – proiect restant din PNRR – doar dacă un amendament al PSD privind prorogarea termenului de intrare în vigoare la București va fi aprobat. În varianta cerută de PSD, autorizațiile de construire ar urma să treacă la Primăria Capitalei „odată cu noul mandat al noului primar”, care va fi ales în 2028, nu în mandatul actual. „Dacă acel amendament pe care îl vom depune legat de prorogarea termenului pentru intrarea în vigoare la București, odată cu noul mandat al noului primar, care va fi ales în 2028, va fi aprobat, vom vota acel cod. Altfel, PSD-ul nu va da pe mâna unui inculpat, cum este Ciprian Ciucu în acest moment, toate autorizațiile de construire din București”, a declarat Sorin Grindeanu. Miza: un proiect din PNRR, blocat de disputa pe București Grindeanu a reiterat și poziția exprimată cu o zi înainte: Codul Urbanismului este „OK” și PSD îl susține, însă pentru București partidul vrea ca transferul autorizațiilor de construire la Primăria Capitalei să se facă abia din mandatul următor. Argumentul invocat este ancheta DNA în care este vizat Ciprian Ciucu, despre care Grindeanu a spus că ar fi acuzat că a luat mită „tocmai de la dezvoltatorii imobiliari”. Context: Ciprian Ciucu, sub control judiciar în dosar DNA Potrivit informațiilor prezentate, pe 18 iunie, primarul PNL al Capitalei, Ciprian Ciucu, a fost plasat sub control judiciar de procurorii DNA și acuzat de luare de mită, fapte care ar fi avut loc când era primar al Sectorului 6. Anchetatorii susțin că ar fi primit, în toamna trecută, foloase necuvenite de la doi oameni de afaceri care dezvoltau un proiect imobiliar, în campania electorală pentru alegerile la PMB – mai exact servicii de publicitate și consultanță electorală. În acest context, Ciucu a anunțat pe 20 iunie că nu va candida la Congresul PNL pentru funcția de prim-vicepreședinte, pentru a nu vulnerabiliza partidul. În prezent, el se află sub control judiciar și a declarat în repetate rânduri că este nevinovat și că nu a luat mită. Pentru detalii despre poziția lui Ciucu, Libertatea trimite la articolul: „Ciucu este sub control judiciar și a spus de mai multe ori că este nevinovat și că nu a luat mită” . Ce urmează În logica anunțată de PSD, votul pe Codul Urbanismului depinde de acceptarea amendamentului de amânare pentru București. Dacă amendamentul nu trece, Grindeanu spune că PSD nu va vota proiectul. [...]
Parlamentul intră în sesiune extraordinară între 27 și 31 iulie pentru a evita blocaje în PNRR și în regimul de TVA la locuințe , potrivit Digi24 . Senatorii și deputații sunt chemați din vacanță pentru a vota legi restante legate de jaloanele asumate prin PNRR și pentru a decide măsuri privind păstrarea cotei reduse de TVA la achiziția de locuințe, într-un context în care legea salarizării publice rămâne un proiect fără consens politic. Miza: jaloanele din PNRR și riscul de a pierde bani europeni Președintele Senatului, Mircea Abrudean , a anunțat că Senatul a fost convocat în sesiune extraordinară în perioada 27–31 iulie, cu obiectivul de a dezbate și vota proiectele legislative necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR. „Vom dezbate și vota proiectele legislative necesare pentru îndeplinirea jaloanelor asumate prin PNRR și pentru a ne asigura că România nu pierde banii europeni pe care îi are la dispoziție”, a transmis Mircea Abrudean, pe Facebook. Și conducerea Camerei Deputaților a votat convocarea sesiunii extraordinare în aceeași săptămână. TVA la locuințe: prelungire propusă, termene diferite în discuție Pe agenda sesiunii extraordinare ar urma să fie incluse și două proiecte de lege legate de situația de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), despre care Abrudean spune că afectează aplicarea cotei reduse de TVA pentru locuințe. Abrudean a indicat ca soluție o prelungire „cu un termen rezonabil”, „cel mai probabil până la 31 august”, pentru ca persoanele care au semnat contracte în baza legislației în vigoare să nu fie afectate de un blocaj administrativ. În paralel, PSD a depus un amendament care propune amânarea până la 1 octombrie 2026 a intrării în vigoare a cotei de TVA de 21% pentru achizițiile de locuințe, iar termenul de 1 octombrie este susținut și de AUR, care a depus separat un proiect de lege în acest sens. Legea salarizării publice rămâne fără acord politic Un alt proiect sensibil, menționat ca fiind printre cele mai controversate, este legea salarizării publice. Potrivit informațiilor citate de Digi24, reprezentanții PNL, PSD, USR și UDMR au fost chemați marți la discuții la Palatul Cotroceni pentru a stabili forma finală, însă „proiectul este departe de a fi gata”, iar partidele nu s-au înțeles pe modificările principale, în special în Sănătate și Educație. În acest moment, rămâne de văzut ce formă finală vor avea proiectele și dacă majoritățile necesare se vor coagula în sesiunea extraordinară, în condițiile în care termenele discutate pentru TVA la locuințe diferă, iar legea salarizării nu are încă o variantă agreată. [...]
Schimbul de acuzații dintre PSD și USR mută disputa despre autostrăzi în zona controlului politic asupra Ministerului Transporturilor , pe fondul unei perioade de interimat după căderea Guvernului Bolojan, potrivit Libertatea . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat marți, 21 iulie, la Parlament, că în ultimele trei luni „nu a fost dat în circulație nici măcar un kilometru de autostradă” și a susținut că fostul ministru USR al Transporturilor, Cătălin Drulă , ar conduce „din umbră” ministerul, deși portofoliul este deținut oficial, ca interimar, de Radu Miruță. Contextul invocat de publicație este că Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai. În declarațiile citate, Grindeanu a afirmat că anul acesta ar fi trebuit să fie cel cu „peste 250 de kilometri” de autostradă dați în circulație și a cerut, în termeni polemici, verificarea „registrului de intrare și ieșire” de la Ministerul Transporturilor, sugerând că Drulă ar fi prezent frecvent în instituție. Tot el i-a transmis lui Miruță să „nu asculte” de Drulă, pe care l-a acuzat că „a condus prost” ministerul. Contactat de Libertatea, Cătălin Drulă a respins acuzațiile și a susținut că Grindeanu „prezintă simptome clasice de sevraj”, pe fondul „decuplării PSD de la banul public” de aproape trei luni. Drulă a adăugat că este „în concediu, cu familia” și a spus că își încurajează colegii din USR care „se ocupă de ministerul Transporturilor”. Disputa are loc într-un moment în care Ministerul Transporturilor funcționează cu un ministru interimar, iar tema kilometrilor de autostradă devine, din nou, instrument de atac politic și de contestare a influenței reale asupra deciziilor din instituție. În material nu sunt prezentate date oficiale care să confirme sau să infirme, independent, afirmațiile privind inaugurările din ultimele trei luni. [...]
Kievul încearcă să repornească canalul de negociere cu Washingtonul , după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat cu trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, într-un moment în care discuțiile de pace cu Rusia sunt blocate, potrivit Digi24 . Zelenski a spus că discuția a fost „productivă și importantă” și a vizat „revitalizarea diplomației” și avansarea spre pace. În mesajul publicat pe X, liderul de la Kiev a insistat că „pacea este necesară” și că Ucraina este pregătită de mult timp pentru „o pace demnă”. De ce contează: negocierile sunt în impas, iar miza rămâne teritoriul Contextul întâlnirii este unul de stagnare a eforturilor de mediere ale SUA între Kiev și Moscova, pe fondul mutării atenției Washingtonului către conflictul din Orientul Mijlociu, la finalul lunii februarie, cu accent pe Iran. În acest interval, negocierile au rămas blocate, în special din cauza disputelor legate de teritoriile ucrainene revendicate de Rusia. Potrivit informațiilor prezentate, Moscova cere retragerea completă a armatei ucrainene din Donbas (estul Ucrainei), solicitare respinsă de Kiev. Semnale paralele de la Moscova și schimbări la Kiev În paralel, președintele rus Vladimir Putin declarase la finalul lunii iunie că așteaptă sosirea negociatorilor americani pentru reluarea discuțiilor. Discuțiile de miercuri au avut loc la o zi după ce Zelenski l-a înlocuit pe comandantul armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, într-un context intern tensionat legat de modul de desfășurare a războiului, conform aceleiași surse. [...]
Franța cere din nou retragerea trupelor ruse din Transnistria , într-un mesaj cu miză de securitate regională și de drept internațional, care readuce presiune diplomatică asupra Moscovei și menține dosarul transnistrean pe agenda europeană, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de Ministerul francez de Externe la împlinirea a 34 de ani de la acordul de încetare a focului din 21 iulie 1992, care a pus capăt războiului de pe Nistru. Parisul își reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova și cere Federației Ruse să își retragă trupele „staționate ilegal” pe malul stâng al Nistrului și să susțină „cu adevărat” soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, conform mesajului citat de NewsMaker. „De atunci, cu încălcarea dreptului internaţional şi a propriilor angajamente, Rusia menţine un contingent militar în regiune.” De ce contează: presiune diplomatică pe un dosar blocat În plan operațional și de securitate, prezența militară rusă în stânga Nistrului rămâne unul dintre principalele puncte de blocaj ale dosarului transnistrean. Autoritățile de la Chișinău cer constant evacuarea militarilor ruși și a munițiilor depozitate la Cobasna, precum și înlocuirea actualei misiuni de menținere a păcii cu o misiune civilă internațională, solicitări care sunt „ignorate constant” de Moscova, potrivit articolului. Context: angajamentele invocate și condițiile puse de Moscova Digi24 notează că, recent, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov , a susținut că Declarația de la Istanbul din 1999 — prin care Rusia s-a angajat să își retragă complet trupele și munițiile din regiunea transnistreană până la 31 decembrie 2002 — nu ar conține obligații, ci doar „intenții”. Acesta a mai afirmat că retragerea militarilor ruși ar fi posibilă doar după soluționarea conflictului în formatul de negocieri „5+2”, blocat de la începutul invaziei ruse în Ucraina, menționează NewsMaker, potrivit News.ro. Războiul de pe Nistru a izbucnit în primăvara lui 1992, după autoproclamarea independenței regiunii transnistrene, și s-a încheiat la 21 iulie 1992, prin semnarea acordului de încetare a focului de către președinții de atunci ai Republicii Moldova și Federației Ruse, Mircea Snegur și Boris Elțîn. Conflictul s-a soldat cu sute de morți și mii de răniți, iar regiunea transnistreană a rămas în afara controlului autorităților constituționale de la Chișinău. [...]
O posibilă întâlnire Zelenski–Trump în SUA ar putea influența direct continuarea discuțiilor de pace , în condițiile în care președintele ucrainean ia în calcul o vizită diplomatică la Washington chiar în iulie, potrivit Digi24 , care citează surse diplomatice invocate de presa de la Kiev. Vizita ar urma să includă o întâlnire bilaterală cu președintele american Donald Trump și participarea la funeraliile senatorului Lindsey Graham, ca parte a continuării discuțiilor de pace pentru soluționarea războiului dintre Ucraina și Rusia. Informația este atribuită de Digi24 publicației Suspilne și presei de la Kiev. Ce se știe despre vizită și ce rămâne neclar Potrivit sursei citate, Zelenski a primit o invitație la ceremonia de rămas bun pentru senatorul Lindsey Graham. În acest moment, planul final al vizitei nu este stabilit: nu există o listă completă a întâlnirilor, a participanților și nici durata exactă a deplasării. Aceleași surse mai indică faptul că, dacă Zelenski nu va putea participa la evenimentele planificate, sunt în desfășurare discuții privind persoana care ar urma să conducă delegația ucraineană în Statele Unite. Context: funeraliile lui Lindsey Graham, programate la final de iulie Digi24 amintește că Lindsey Graham a murit subit în seara zilei de 11 iulie, la vârsta de 71 de ani, iar biroul senatorului a transmis că rezultatele preliminare ale autopsiei indică o leziune aortică drept cauză a decesului. Slujba de înmormântare este programată pentru 28 și 29 iulie, atât în capitala federală a SUA, cât și în Carolina de Sud, statul natal al senatorului republican. Cu două zile înainte de deces, pe 10 iulie, Graham s-a întâlnit la Kiev cu Zelenski și a vizitat o unitate de producție a companiei de apărare SkyFall, care produce drone. [...]
