Știri
Știri din categoria Diverse
Pagubele de la baza navală americană din Bahrain forțează o reevaluare a prezenței SUA în Golf, după atacuri repetate cu rachete și drone atribuite Iranului, potrivit Digi24. Miza depășește distrugerile punctuale: oficiali americani citați de Wall Street Journal vorbesc despre schimbări de amplasare și de concept operațional, inclusiv mutarea unor capacități în subteran și dispersarea lor în regiune.
Naval Support Activity Bahrain, descrisă ca principala bază navală a SUA în Orientul Mijlociu, a fost atacată la finalul lunii februarie și din nou în iunie. Analiza imaginilor din satelit și a filmărilor din rețele sociale, realizată de Wall Street Journal, indică lovituri care au trecut de apărarea antiaeriană a SUA și a Bahrainului.
Conform materialului, țintele principale ar fi inclus sediul comandamentului, „cel puțin 10 clădiri” din bază și două terminale de comunicații prin satelit. Armata SUA nu a recunoscut public amploarea pagubelor, iar Pentagonul ar fi pus presiune pe furnizorii de imagini satelitare pentru a restricționa accesul la cadrele care arată distrugerile, ceea ce îngreunează evaluarea independentă.
În același timp, armata americană susține că atacurile nu au avut un impact semnificativ asupra operațiunilor și că nu au existat pierderi de vieți omenești în urma loviturilor asupra bazei; SUA au evacuat cea mai mare parte a personalului.
Pe dimensiunea financiară, articolul indică mai multe repere:
Materialul menționează și că două terminale de comunicații prin satelit AN/GSC-52B ar fi fost distruse, iar CSIS estimează costul acestora la circa 20 de milioane de dolari fiecare (aprox. 92 milioane lei).
Potrivit oficialilor intervievați de Wall Street Journal, armata americană ar analiza o serie de ajustări cu impact operațional:
În lista de opțiuni apare și Israelul, de unde ar fi decolat zeci de avioane militare americane în timpul războiului cu Iranul.
Un purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA, Tim Hawkins, a declarat că Iranul a lansat peste 8.000 de rachete și drone asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu, în timp ce armata SUA ar fi lovit peste 13.500 de ținte. Digi24 notează că, potrivit unui purtător de cuvânt al armatei SUA, doar două bombardamente au dus la pierderi umane în ansamblul atacurilor asupra bazelor americane.
În această ecuație, pagubele de la NSA Bahrain sunt prezentate ca un punct de inflexiune: deciziile privind ce se reconstruiește, ce se abandonează și cât de mult se retrage SUA ar putea influența configurația prezenței militare americane în Orientul Mijlociu pe termen lung.
Recomandate
Ucraina își extinde loviturile la distanță asupra industriei militare ruse , după ce a folosit rachete de croazieră FP-5 „Flamingo” împotriva unei instalații din complexul militaro-industrial al Rusiei, în regiunea Volgograd, potrivit Stirile Pro TV . Miza operațională este afectarea capacității de producție a armamentului folosit în război, nu doar a țintelor de pe linia frontului. Ținta a fost fabrica „Titan-Barikadî” din Volgograd , aflată la aproximativ 400 de kilometri de granița ruso-ucraineană. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis pe Telegram că rachetele au „lovit cu succes” instalația și că, în urma impactului, a izbucnit un incendiu în incinta fabricii. Ce produce instalația vizată și de ce contează Zelenski a descris obiectivul ca fiind „un mare complex industrial” unde Rusia fabrică sisteme de artilerie și echipamente militare specializate, inclusiv componente pentru lansatoare de rachete folosite în atacuri asupra populației din Ucraina. În aceeași logică, Zelenski a susținut că orice instalație de apărare rusă implicată în război reprezintă o „țintă legitimă” pentru lovituri ucrainene cu rază lungă de acțiune și a legat aceste atacuri de creșterea presiunii asupra Rusiei. Confirmări și detalii suplimentare din Ucraina Anterior, Serghei Sternenko, prezentat drept consilier al Ministerului Apărării ucrainean, a afirmat tot pe Telegram că rachetele Flamingo au lovit „una dintre instalațiile cheie” ale complexului militaro-industrial rus din Volgograd. El a indicat drept țintă „Centrul federal de cercetare și producție ‘Titan-Barikadî’”, unde se fabrică lansatoare de rachete și sisteme de artilerie. Materialul este atribuit agenției EFE, conform sursei citate. [...]
Letonia cere integrarea „lecțiilor” Ucrainei în NATO, pe fondul presiunii economice a Rusiei asupra flancului estic , iar miza este o arhitectură de apărare care să poată fi aplicată rapid și un sprijin european mai bine țintit pentru statele de frontieră, potrivit Digi24 . Premierul Letoniei, Andris Kulbergs , a spus la emisiunea „World Talks” de la TVP World , difuzată cu ocazia Conferinței pentru reconstrucția Ucrainei de la Gdańsk , că Ucraina ar trebui să contribuie la modelarea sistemului de apărare al NATO, nu să rămână în afara acestuia. În viziunea sa, experiența de pe câmpul de luptă a Kievului trebuie transformată în capacități comune pe flancul estic al Alianței. „Plug and play” în apărarea anti-dronă Kulbergs a susținut că NATO ar trebui să integreze expertiza Ucrainei în combaterea dronelor în propriile sisteme. El a afirmat că Letonia a început deja să colaboreze cu Kievul în domeniul apărării împotriva dronelor, dar că este nevoie de o abordare care să poată fi integrată imediat („plug and play”) în arhitectura mai largă de comandă și securitate a Alianței. În același context, premierul leton a descris armata Ucrainei drept una dintre cele mai puternice și mai testate în războiul modern și a cerut ca NATO să se adapteze mai rapid la lecțiile războiului, în special în: utilizarea dronelor; războiul electronic; sisteme de apărare aeriană stratificate. Costuri economice pe flancul estic și cerere de sprijin european Kulbergs a avertizat că presiunea rusă nu are doar efecte militare, ci afectează și economiile statelor de pe „linia frontului”, prin descurajarea investițiilor și a turismului. În acest context, el a cerut sprijin european special pentru țările de pe flancul estic, argumentând că nivelurile ridicate ale cheltuielilor lor pentru securitate și apărare contribuie la protejarea întregului continent. Mesajul se leagă de discuțiile mai largi din UE privind o împărțire mai bună a sarcinilor și forme de asistență țintită pentru statele care se învecinează cu Rusia. Aderarea Ucrainei la UE: concurență, dar și potențial industrial Premierul leton a susținut și eforturile Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană. Deși a recunoscut că o astfel de aderare ar genera concurență economică, el a spus că Ucraina ar trebui tratată ca un partener cu resurse, potențial industrial și un angajament demonstrat față de valorile europene. În final, Kulbergs a avertizat că disputele politice dintre parteneri nu ar trebui să distragă atenția de la amenințarea reprezentată de Moscova. „Pacea prin forță. Acesta este singurul mod în care Rusia înțelege”, a declarat Kulbergs. [...]
Codul roșu de caniculă se extinde de luni în aproape toată țara , ceea ce ridică riscul de întreruperi și restricții operaționale pentru companii și autorități locale (program de lucru, transport, consum de energie), pe fondul unor temperaturi care pot urca până la 41°C, potrivit Digi24 . Administrația Națională de Meteorologie (ANM) avertizează că valul de căldură se intensifică treptat și atinge punctul maxim la începutul săptămânii viitoare, cu „disconfort termic deosebit de accentuat” și nopți tropicale, în care minimele pot ajunge până la 25°C. Cum evoluează avertizările: de la cod galben la cod roșu extins Pentru sâmbătă, 27 iunie, ANM a emis cod galben pentru Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova, cu maxime între 30 și 34°C. În aceste regiuni, indicele temperatură-umezeală (ITU) – un indicator al disconfortului termic – „va atinge și va depăși local pragul critic de 80 de unități”. În același interval, Banatul, Crișana, Maramureșul și Transilvania intră sub cod portocaliu, cu temperaturi între 32 și 39°C, cele mai ridicate valori fiind estimate în Câmpia de Vest. Meteorologii avertizează și asupra nopților tropicale, cu minime între 17 și 22°C. Duminică intră primul cod roșu, iar luni și marți se extinde masiv Situația se agravează duminică, 28 iunie, când codul roșu de caniculă va afecta Crișana, Maramureșul, Transilvania și nordul Moldovei. Maximele sunt estimate între 35 și 38°C, iar în Maramureș, Crișana și nord-vestul Transilvaniei valorile pot urca până la 39–40°C, „comparabile cu recordurile absolute ale lunii iunie”. De luni, 29 iunie (ora 10:00), până marți, 1 iulie (ora 10:00), codul roșu se extinde către aproape toată țara și va viza Banatul, Crișana, Maramureșul, Transilvania, Moldova, Oltenia și jumătatea vestică a Munteniei. În aceste regiuni, maximele vor fi cuprinse între 35 și 41°C, cele mai ridicate valori fiind estimate în Banat și Crișana, iar ITU va depăși pragul critic. Dobrogea și estul Munteniei rămân sub cod portocaliu, cu maxime între 32 și 38°C. Nopțile tropicale continuă, cu minime între 17 și 25°C, ceea ce, potrivit meteorologilor, amplifică stresul termic. [...]
Criza pentru formarea guvernului se adâncește, iar amenințarea cu anticipate devine instrument de presiune politică , după ce eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan a respins public ideea că parlamentarii ar trebui să voteze un premier „de teama alegerilor anticipate”, potrivit Biziday . Mureșan l-a atacat direct pe Sorin Grindeanu, susținând că acesta „speră că îl vom vota de teama alegerilor anticipate”, dar că acest lucru nu se va întâmpla. În aceeași intervenție, eurodeputatul a afirmat că „singurii care au motiv să se teamă de alegeri anticipate sunt politicienii din PSD”. În paralel, Ilie Bolojan a acuzat că Grindeanu „nu vrea decât un cec în alb” și a respins ideea acordării unui sprijin necondiționat pentru învestirea unui guvern, invocând riscul ca „țara [să fie] dată pe mâna oricui și în orice condiții, cu voturile noastre”, conform relatării. Tot în acest context, Mureșan i-a transmis lui Nicușor Dan că „trebuie să ne facem datoria față de români, nu față de Sorin Grindeanu”, mesaj care indică o linie de poziționare politică în interiorul negocierilor pentru formarea unei majorități. Separat, Sorin Grindeanu a anunțat că PSD nu va mai înainta o altă propunere de prim-ministru și că preferă varianta alegerilor anticipate, argumentând că „ori există o majoritate care își asumă guvernarea, ori trebuie să acceptăm că actualul parlament nu mai poate genera o formulă stabilă”. PSD a transmis, totodată, către PNL și USR că „nu ne temem de votul cetățenilor”, potrivit informațiilor din aceeași sursă. [...]
AUR cere suspendarea președintelui Nicușor Dan și referendum de demitere , pe fondul crizei politice, iar demersul ar depinde de o coagulare rapidă a unei majorități parlamentare, potrivit Digi24 . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus în direct la Digi24 că formațiunea face apel la celelalte partide parlamentare să susțină „demersul constituțional” de suspendare a președintelui, urmat de organizarea unui referendum pentru demitere. În argumentația sa, Peiu îl acuză pe Nicușor Dan că „a creat” și „amplifică” actuala criză politică și că gestionează „nedemocratic” relația cu partidele. Miza: aritmetica parlamentară și costul politic al unei suspendări Peiu a susținut că AUR „nu poate fi ignorat” în actuala arhitectură parlamentară și a invocat ponderea partidului în Legislativ. „Noi existăm, suntem vii, avem 20% din Parlament și nu cred că este posibil ca toți colegii noștri de la alte partide să se uite prin noi, să nu ne vadă.” În același timp, liderul senatorilor AUR a admis implicit că inițiativa nu poate fi dusă la capăt fără sprijinul altor formațiuni, afirmând că „și celelalte partide” ar trebui să se alăture suspendării și demiterii. Context: reacție la acuzațiile lui Mohammad Murad despre negocieri pentru funcții În același interviu, Peiu a respins acuzațiile lansate de Mohammad Murad, care a susținut că AUR ar fi negociat ministere și funcții în schimbul votului pentru învestirea Guvernului Veștea. Peiu a invocat o decizie internă a partidului, luată „cu 6 zile înaintea votului programat”, prin care conducerea ar fi votat „în unanimitate” împotriva susținerii Guvernului Veștea, poziție comunicată parlamentarilor AUR și lui George Simion. Peiu a spus că nu poate verifica afirmațiile lui Murad, motivând că nu a fost la discuțiile invocate. „Ce spune domnul Murad eu nu pot să verific. N-am fost la acele discuții.” Întrebat dacă l-a suspectat vreodată pe George Simion că ar negocia funcții fără știrea partidului, Peiu a răspuns: „Nu.” [...]
Bogdan Ivan își asumă vina într-un accident cu autobuzul, un episod cu potențial de risc public , într-un context în care responsabilitatea la volan a demnitarilor rămâne un subiect sensibil, mai ales când incidentul implică transport public. Potrivit Digi24 , deputatul PSD și fost ministru al Energiei a declarat sâmbătă că accidentul rutier produs zilele trecute în Bistrița a avut loc din vina lui. Ivan a fost întrebat la Palatul Parlamentului despre incident, după ce presa relatase că ar fi fost implicat joi seară într-un accident în municipiul Bistrița. „Eu am fost de vină pentru că n-am acordat prioritate unui autobuz pe care efectiv nu l-am văzut. Bătea soarele din direcţia din care a venit acel autobuz şi, efectiv, nu l-am văzut. Din fericire pentru mine şi familia mea, pentru că era şi copilul meu de trei ani în maşină, am rămas doar cu câteva vânătăi şi cu o sperietură serioasă. Putea să fie o tragedie. A fost, repet, vina mea pentru că n-am acordat prioritate acelui autobuz.” Din declarațiile sale reiese că în mașină se afla și copilul său, în vârstă de trei ani, iar urmările au fost limitate la vânătăi și o „sperietură serioasă”. De ce contează Accidentul readuce în discuție riscul operațional din trafic atunci când sunt implicate vehicule de transport public și faptul că, în astfel de situații, o eroare de prioritate poate escalada rapid. În acest caz, Ivan spune că nu a observat autobuzul din cauza soarelui, dar își asumă explicit responsabilitatea pentru neacordarea priorității. [...]
