Știri
Știri din categoria Diverse
AUR spune că George Simion a dezmințit afirmațiile activistului Valeriu Nicolae, care a relatat public că liderul partidului i-ar fi spus, în privat, că „știe” că fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu „este nebun”, potrivit Digi24. Miza episodului este una de credibilitate și control al mesajului politic, în condițiile în care discuția a devenit virală și a generat o reacție oficială de partid.
Declarațiile au fost făcute de Valeriu Nicolae într-o emisiune difuzată la TVR, într-un dialog cu jurnalistul Dragoș Pătraru. Discuția a pornit de la o filmare publicată de o susținătoare a lui Călin Georgescu, care amenința că „va sării DIICOT în aer”, iar Nicolae a vorbit despre electoratul „dur” al fostului candidat și despre modul în care partidele caută astfel de grupuri radicalizate.
În intervenția sa, Nicolae a susținut că Simion ar face „acțiuni de servilism” față de Georgescu pentru a obține aprobarea publicului acestuia, deși, potrivit lui, liderul AUR ar fi transmis în privat o evaluare negativă despre Georgescu. El a afirmat, totodată, că Simion ar fi „dat de înțeles” același lucru și într-un interviu anterior realizat la „Starea Nației”.
Reprezentanții AUR au declarat pentru Digi24.ro că președintele partidului a dezmințit afirmațiile lui Valeriu Nicolae, pe care le-a catalogat drept neadevărate. Partidul a mai transmis că nu va comenta subiectul.
După ce fragmentul a circulat pe rețelele sociale, Valeriu Nicolae a revenit cu un mesaj pe Facebook în care își cere scuze pentru că a făcut public un dialog purtat „în cadru privat” cu George Simion. În postare, el califică gestul drept „mârlănie” și spune că, indiferent de motive, nu îl justifică.
În același mesaj, Nicolae își reiterează criticile la adresa susținerii pe care Simion i-ar acorda-o lui Călin Georgescu și afirmă că își cere scuze public liderului AUR pentru dezvăluirea conversației.
Recomandate
Blocajul politic începe să aibă costuri economice vizibile , pe fondul discuțiilor tot mai apăsate despre alegeri anticipate și al avertismentelor că incertitudinea amână investițiile, potrivit Digi24 , care citează o analiză Politico despre criza prelungită de la București. România nu mai are un guvern pe deplin funcțional de când coaliția s-a destrămat în luna mai, iar Parlamentul a respins mai multe nominalizări pentru funcția de prim-ministru propuse de președintele Nicușor Dan. În prezent, partidele evaluează dacă îl susțin pe diplomatul Luca Niculescu , cel mai recent candidat la funcția de premier, care trebuie să obțină votul de încredere în Parlament în următoarele nouă zile pentru a fi confirmat. Investiții amânate și presiune pe curs, în așteptarea unei soluții politice În materialul citat, europarlamentarul Siegfried Mureșan avertizează că țara „plătește deja un preț economic”, prin amânarea deciziilor de investiții. El spune că prelungirea impasului și amânarea anticipatelor ar putea aduce „consecințe economice negative” și că incertitudinea politică se poate transforma „cu ușurință” în incertitudine economică. În același context, se menționează că leul s-a depreciat față de euro în lunile de după izbucnirea crizei, un semnal de sensibilitate a pieței la instabilitatea politică. Anticipatele, tot mai des invocate; Simion le leagă de „stabilitate” și de riscul unei suspendări George Simion, liderul AUR, susține într-un interviu pentru Politico că nu se poate forma „niciun guvern stabil” fără alegeri și îl acuză pe președinte că ar întreține un „blocaj” din teama de a pierde puterea. Simion afirmă că, dacă Niculescu eșuează și șeful statului refuză din nou anticipatele, demersul de suspendare ar putea câștiga tracțiune. „Nimeni nu vrea o nouă Grecie”, a spus Simion, susținând că AUR ar da dovadă de „responsabilitate fiscală” dacă ar ajunge la guvernare și că România își va respecta angajamentele față de partenerii internaționali. Pe de altă parte, Nicușor Dan este prezentat ca opunându-se anticipatelor, argumentând că o campanie electorală ar întârzia reformele bugetare și finanțarea sistemului de sănătate. Totodată, președintele a refuzat să ia în calcul includerea AUR la guvernare, considerând linia politică a partidului o amenințare la orientarea pro-occidentală și pro-europeană a României. Ce urmează: votul pentru Niculescu și riscul prelungirii impasului Miza imediată este votul de încredere pentru Luca Niculescu în termenul indicat în material. Dacă nu trece, presiunea pentru alegeri anticipate ar putea crește, pe fondul unei crize care, potrivit Politico, durează de cinci luni și care începe să se reflecte în comportamentul investitorilor și în percepția de risc economic. [...]
USR condiționează orice susținere pentru guvernul Luca Niculescu de absența PSD și a unei majorități cu AUR , iar disputa pe eticheta de „tehnocrat” riscă să complice rapid aritmetica parlamentară a învestirii, potrivit Digi24 . Liderul deputaților USR, Diana Stoica , a spus miercuri, la Palatul Parlamentului, că premierul desemnat Luca Niculescu „nu se încadrează în definiția unui tehnocrat”, susținând că acesta ar fi fost sprijinit politic de PSD pe parcursul carierei, inclusiv pentru numirea ca secretar de stat în 2022, o funcție despre care Stoica afirmă că este una politică. Linia roșie a USR: fără PSD și fără o majoritate care include AUR Întrebată dacă USR ar putea susține un guvern condus de Luca Niculescu, Stoica a invocat trei decizii interne ale partidului, deja adoptate, prin care USR a stabilit că nu va vota: un guvern din care face parte PSD; un guvern care include „oameni care au fost susținuți de PSD”. În același timp, Stoica a indicat că USR vrea discuții cu Luca Niculescu despre programul de guvernare și, mai ales, despre majoritatea parlamentară pe care ar urma să se bazeze viitorul executiv. Ea a spus că USR nu vede o majoritate posibilă „decât dacă e și AUR acolo” și a exclus participarea la o astfel de formulă, „alături de extremiști”. Disputa „tehnocrat vs. susținere politică” și ce urmează Stoica a mai afirmat că USR consideră că un guvern ar trebui să fie compus din persoane politice, argumentând că partidele sunt cele validate prin vot pentru a guverna. În acest context, ea a susținut că noțiunea de „tehnocrat” ar fi fost „alterată” în dezbaterea publică și a reiterat că, din perspectiva ei, Luca Niculescu nu poate fi încadrat la „independenți” sau „tehnocrați”, tocmai din cauza sprijinului politic invocat. USR spune că va purta discuții cu Luca Niculescu, iar ulterior, „dacă este nevoie de o nouă decizie”, partidul o va lua. Stoica a adăugat însă că nu crede că USR se află „în acest scenariu”, sugerând că, în forma actuală, susținerea pentru învestire rămâne improbabilă. [...]
Bulgaria ar putea elimina taxa de 2 euro pentru autoturisme pe Podul Prieteniei , o schimbare care ar reduce costurile de trecere pe ruta Giurgiu–Ruse și ar muta o parte din povara financiară către transportul greu, potrivit Libertatea . Inițiativa vine de la consilierii locali din Ruse, care cer îmbunătățirea conexiunilor de transport ale regiunii și eliminarea taxei de trecere percepute pe partea bulgară pentru autoturisme. Propunerea este justificată prin „reciprocitate”, după ce România a renunțat la taxa pentru autoturisme în direcția Giurgiu–Ruse de la 1 octombrie 2026. Ce se schimbă și cine împinge măsura Demersul este susținut de grupul „Inițiativa Ruse” din Consiliul Local Ruse. Galin Grigorov , consilier local și membru al grupului, a propus ca autoritățile locale să solicite Guvernului Bulgariei eliminarea taxei pentru autoturisme pe Podul Prieteniei. În prezent, Bulgaria percepe o taxă de 2 euro pentru un autoturism la traversarea podului. Impact bugetar: venituri pierdute, compensate prin taxe mai mari la camioane Potrivit lui Grigorov, veniturile anuale obținute din taxa de trecere pentru autoturisme se ridică la 1,5–1,7 milioane de euro. El susține că pierderile ar putea fi compensate prin majorarea taxelor pentru vehiculele de mare tonaj cu aproximativ 3 euro, pe motiv că acestea sunt „principala cauză a uzurii podului”. Context: România a eliminat taxa de pod de la 1 octombrie 2026 România a eliminat complet taxa de pod pentru autoturisme la trecerea peste Dunăre începând cu 1 octombrie 2026, măsura aplicându-se la: Giurgiu–Ruse Fetești–Cernavodă Giurgeni–Vadu Oii Decizia a venit odată cu intrarea în vigoare a Legii 226/2023 și introducerea noului sistem electronic de taxare rutieră TollRo (sistem de taxare electronică). În acest moment, propunerea din Bulgaria este la nivel de inițiativă locală; materialul nu indică un calendar sau o decizie a Guvernului de la Sofia privind eliminarea efectivă a taxei. [...]
Armata Elveției riscă să coboare sub 130.000 de militari până în 2030 , pe fondul pierderii anuale a aproape 12.000 de persoane obligate la serviciul militar, în condițiile în care tot mai mulți aleg serviciul civil , potrivit Libertatea . Datele oficiale citate din Departamentul Federal al Apărării, Protecției Populației și Sportului (VBS) arată că efectivele actuale sunt de 147.017 militari, nivel care „asigură încă” necesarul minim de 100.000 de militari pentru situații de urgență. Totuși, proiecțiile pe termen mediu indică o scădere sub 130.000 până în 2030. De ce se subțiază efectivele Declinul este pus, în principal, pe seama plecărilor timpurii din sistem și a faptului că generațiile mai vechi își încheie perioada de serviciu militar de 12 ani în intervalul 2028–2029. În paralel, tranziția masivă a tinerilor către serviciul civil a devenit suficient de amplă încât autoritățile să intervină legislativ. În iunie, Elveția a votat o inițiativă care înăsprește condițiile de trecere de la armată la serviciul civil, cu obiectivul de a limita exodul de personal. „Compensarea” parțială: mai multe femei în armată În același timp, prezența femeilor în armata elvețiană este în creștere, potrivit statisticilor oficiale: de la 2.122 în 2022 (1,2%) la 3.253 în 2026 (1,8% din total). Articolul notează și un interes mai mare pentru cariere de ofițeri și subofițeri, care presupun perioade mai lungi de serviciu militar activ. Pentru a susține această tendință, Consiliul Federal Elvețian a aprobat introducerea unei zile de orientare obligatorie pentru femei. Proiectul de lege este în Parlamentul de la Berna, iar o eventuală consultare populară este estimată pentru 2028. [...]
Reacția Kremlinului la testul francez cu rachetă cu capacitate nucleară ridică miza tensiunilor de securitate din Europa , într-un moment în care statele europene își consolidează postura de descurajare pe fondul războiului din Ucraina, potrivit Digi24 . Kremlinul a transmis miercuri că testarea de către Franța a unei rachete cu capacitate nucleară ar arăta că Europa „își construiește identitatea de apărare” în jurul confruntării cu Rusia și a calificat această direcție drept „o cale fără ieșire”, în relatarea Reuters. Testul a fost salutat marți de președintele francez Emmanuel Macron , care a descris lansarea unei rachete balistice de pe un submarin, în largul coastelor Bretaniei, ca pe un mesaj „transmis clar și răspicat către oricine trebuie să-l primească”, fără a menționa explicit Rusia. Mesajul Moscovei: „obsesia Europei pentru militarizare” Întrebat despre test, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că Rusia a „primit mesajul” Franței și a prezentat episodul ca exemplu al unei tendințe europene de militarizare. „Își construiesc identitatea în domeniul apărării și securității pe baza confruntării cu Federația Rusă. Aceasta este o cale fără ieșire. După cum arată istoria, nu duce la nimic bun.” Peskov a mai afirmat că Rusia rămâne „în stare de alertă”, dar susține că este deschisă dialogului. „Considerăm că orice problemă ar trebui rezolvată nu prin lansări demonstrative de rachete, ci prin dialog.” Context: tensiuni legate de Ucraina și descurajarea nucleară Lansarea a avut loc pe fondul tensiunilor accentuate legate de războiul din Ucraina, securitatea europeană și descurajarea nucleară. În același context, Rusia a reînnoit recent avertismentele potrivit cărora ar putea folosi arme nucleare pentru a se apăra pe sine și exclava Kaliningrad, notează Digi24. [...]
Debitul Dunării a coborât la o treime din normal , iar autoritățile fac măsurători directe pe teren pentru a valida datele și a calibra deciziile care țin de navigație și de utilizarea apei în economie, potrivit Libertatea . Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), citată de News.ro, anunță că debitul fluviului a ajuns la 1.230 mc/s, mult sub media multianuală de 3.900 mc/s. În acest context, specialiștii instituției compară valorile măsurate în teren cu cele raportate de stațiile hidrometrice și cu prognozele oficiale, pentru o imagine cât mai fidelă a situației hidrologice. La Orșova , echipele Apelor Române Jiu – SGA Mehedinți au efectuat o nouă serie de măsurători pentru determinarea debitului real. Conform instituției, cele două traversări în secțiunea de măsurare au indicat o cotă de 252 cm și un debit mediu măsurat de 1.230 mc/s. De ce contează măsurătorile: navigație și utilizarea apei în economie Apele Române arată că măsurătorile directe devin esențiale în perioade cu niveluri scăzute, pentru: monitorizarea evoluției debitelor și validarea datelor din stațiile de monitorizare; fundamentarea prognozelor hidrologice; evaluarea condițiilor de navigație; gestionarea resurselor de apă pentru alimentarea cu apă și irigații; sprijinirea deciziilor privind utilizarea apei în diverse scopuri economice. Instituția precizează că echipele de hidrologie fac traversări succesive și folosesc echipamente hidrometrice pentru a determina vitezele de curgere și debitul, iar datele sunt analizate și corelate cu nivelurile înregistrate local, astfel încât rezultatul să reflecte cât mai exact cantitatea de apă care se deplasează prin albia Dunării. În funcție de evoluția debitelor, aceste verificări ar urma să permită autorităților să reacționeze mai rapid dacă apar efecte asupra navigației sau asupra alimentării cu apă a populației și agriculturii, mai notează sursa citată. [...]
