Știri
Știri din categoria Justiție
Rejudecarea procesului amână cu încă ani publicarea datelor despre imobilele RA-APPS, după ce Curtea de Apel București a decis retrimiterea cauzei, potrivit HotNews. Miza este una de reglementare și transparență: accesul public la lista imobilelor de protocol și la contractele de închiriere, inclusiv beneficiarii și chiriile.
Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că a primit decizia Curții de Apel București în procesul pe care îl deschisese împotriva RA-APPS. Ea susține că instanța a decis ca dosarul să fie judecat din nou, deși câștigase pe fond în primă instanță, la Tribunalul București, unde RA-APPS fusese obligată să publice „listele cu imobilele de protocol și contractele de chirii”.
Într-o postare pe Facebook, Buzoianu a interpretat efectul procedural ca pe o amânare semnificativă a publicării informațiilor, afirmând că RA-APPS „a câștigat lejer încă 2 ani de zile de nepublicare a niciunei liste de imobile”. Ea a ironizat, totodată, durata și logica litigiului, în contextul în care este vorba despre bunuri achiziționate din bani publici.
Buzoianu a deschis acțiunea pentru a obliga RA-APPS să publice:
Tribunalul București i-a dat câștig de cauză în august 2025, însă RA-APPS a atacat decizia cu recurs. Decizia Curții de Apel București de a dispune rejudecarea înseamnă, practic, prelungirea perioadei în care informațiile rămân nepublicate, cu efect direct asupra transparenței privind administrarea patrimoniului de stat.
Separat de litigiul din instanță, în mai 2026 Guvernul a publicat în transparență un proiect de hotărâre care ar obliga RA-APPS să publice lista completă a imobilelor, utilizatorii și sumele plătite. Proiectul este menționat de HotNews într-un material anterior, disponibil aici: HotNews.
În acest moment, din informațiile disponibile în articol, nu reiese când va fi reluat efectiv procesul și nici un termen estimat pentru o decizie definitivă care să oblige publicarea datelor.
Recomandate
Suspendarea provizorie decisă de Tribunalul București pune sub semnul întrebării baza procedurală a conducerii PNL alese la Congres , într-un litigiu care poate ajunge rapid la Curtea de Apel București , potrivit HotNews . Instanța a suspendat provizoriu „executarea și efectele” hotărârii prin care Consiliul Național Extraordinar al PNL a convocat Congresul Extraordinar pentru alegerea noii conduceri. Măsura nu este definitivă și poate fi atacată cu apel, iar suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a dosarului de anulare a convocării congresului, aflat tot pe rolul Tribunalului București. Deocamdată, nu a fost stabilit primul termen de judecată în acel dosar. În motivarea pe scurt redată de HotNews, Tribunalul București a decis: „Suspendă provizoriu executarea şi efectele Hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar al PNL nr. 01/ 2026 din 19.06.2026, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 26127/3/2026 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a Civilă.” Ce hotărâre a fost suspendată și de ce contează Hotărârea suspendată este cea din 19 iunie, prin care Consiliul Național al PNL a convocat un congres extraordinar pentru duminică, 21 iunie. La acel congres, Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL, împreună cu o nouă echipă de conducere, din care au fost eliminați cei asociați „taberei Veștea”, conform aceleiași surse. Din perspectiva efectelor, decizia instanței lovește în actul de convocare (procedura), nu într-o hotărâre de fond privind validitatea alegerilor interne. Totuși, suspendarea creează un risc juridic pentru stabilitatea deciziilor luate ulterior, în funcție de ce va decide instanța în procesul de anulare. Următorul termen relevant: 8 iulie Tot miercuri, Tribunalul București a amânat pentru 8 iulie procesul privind o a doua ordonanță, în care contestatarii cer suspendarea hotărârilor adoptate la Congres, inclusiv cea privind realegerea lui Ilie Bolojan și a noii echipe de conducere. HotNews notează că, dacă prima ordonanță (cea admisă acum) rămâne definitivă, a doua ar putea rămâne „practic fără obiect”. Eventualul apel împotriva deciziei de suspendare provizorie va fi judecat de Curtea de Apel București. Cine a deschis acțiunea în instanță Acțiunea a fost introdusă de 18 membri PNL care contestă conducerea, listați de HotNews: Hubert Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Monica Anisie, Andrei Baciu, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Ioan Bogdan, Ion Iordache, Ciprian Pandea, George Scarlat, Dragoș Soare, Răzvan Prișcă, Sebastian Rusu și Aneta Matei. Context: litigii paralele la Tribunalul Ilfov Înaintea dosarelor de la Tribunalul București, contestatarii au deschis patru procese la Tribunalul Ilfov, inclusiv două ordonanțe președințiale (procedură de urgență pentru măsuri provizorii) și două acțiuni prin care cer daune morale, potrivit HotNews. Publicația mai arată că una dintre ordonanțele de la Ilfov s-a judecat „în timp record”, pe 18 iunie, iar o altă ordonanță care viza suspendarea deciziei de convocare a Congresului, înregistrată pe 26 iunie, are termen la 3 iulie. În paralel, procesele pe fond nu au primit încă termene nici la Tribunalul București, nici la Ilfov. [...]
Tribunalul București a permis ieșirea temporară din țară a primarului Ciprian Ciucu , deși acesta se află sub control judiciar , o decizie care arată că măsura preventivă nu echivalează automat cu interdicția de a părăsi România, ci poate fi flexibilizată punctual de instanță, în funcție de circumstanțe, potrivit Mediafax . Magistrații au încuviințat miercuri părăsirea temporară a teritoriului României pentru o deplasare în Portugalia, în concediu de odihnă. Conform deciziei, Ciucu poate pleca în perioada 3–12 iulie, în baza unui pachet de servicii turistice. Un element reținut în motivarea de fapt prezentată de publicație este că pachetul turistic ar fi fost cumpărat la 10 iunie 2026, înainte ca edilul să fie plasat sub control judiciar. Contextul dosarului și cadrul măsurii preventive Ciprian Ciucu a fost pus sub control judiciar de DNA la 18 iunie 2026. Măsura preventivă a fost instituită de procurori în condițiile în care acesta este acuzat oficial de luare de mită, de la doi cetățeni iordanieni. Decizia instanței nu înlătură controlul judiciar, ci aprobă o derogare punctuală pentru perioada și destinația menționate. [...]
Curtea de Apel București a anulat definitiv clauze din actul constitutiv al Electromontaj care restrângeau vânzarea acțiunilor de către minoritari , într-o decizie ce obligă compania să-și modifice regulile interne și care poate deveni un reper de guvernanță corporativă pentru societățile cu acționariat concentrat, potrivit Ziarul Financiar . Hotărârea, pronunțată în dosarul 33675/3/2023 după aproape trei ani de litigiu, a admis cererea formulată de un acționar minoritar al Electromontaj S.A. și a dispus anularea mai multor clauze considerate abuzive din actul constitutiv. Ce a reținut instanța și ce se schimbă pentru companie Conform informațiilor publicate, clauzele anulate instituiau „în fapt” un mecanism prin care acționarul majoritar exercita un control semnificativ asupra transferului de acțiuni de către acționarii minoritari, limitând libertatea acestora de a dispune de participațiile deținute. Instanța a constatat nulitatea absolută a clauzelor care vizau procedura de înstrăinare a acțiunilor și a dispus: comunicarea și publicarea hotărârii la Registrul Comerțului; publicarea în Monitorul Oficial. Decizia este definitivă și, potrivit aceleiași surse, obligă compania să își armonizeze actul constitutiv cu dispozițiile stabilite de instanță și cu prevederile legale, eliminând clauzele care îngrădeau libertatea de tranzacționare și dreptul de proprietate ale acționarilor. Miza economică: libertatea de a vinde la „prețuri corecte, competitive” În contextul disputelor din ultimii ani, Ziarul Financiar notează că mai mulți acționari minoritari au contestat în instanță procedurile de înstrăinare instituite de acționarul majoritar. Nemulțumirile vizau, între altele, faptul că minoritarii ar fi fost constrânși să își vândă deținerile doar în cadrul programelor de răscumpărare derulate de societate, „la prețuri semnificativ mai mici decât cele reale, din piață”. În interpretarea prezentată, hotărârea „tranșează definitiv” abuzul reclamat și permite acționarilor minoritari să dispună de deținerile proprii fără restricții și la prețuri stabilite de piață, în condiții egale cu cele de care acționarul majoritar ar fi dispus deja prin actul constitutiv. Ce urmează Efectul imediat este unul operațional și de conformare: Electromontaj trebuie să elimine clauzele anulate și să își actualizeze actul constitutiv, iar hotărârea va fi făcută publică prin mecanismele dispuse de instanță (Registrul Comerțului și Monitorul Oficial). Sursa nu oferă un calendar pentru implementarea modificărilor. [...]
Tribunalul București decide dacă menține controlul judiciar impus primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, într-un dosar de luare de mită, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională: măsura preventivă îi impune obligații periodice (inclusiv prezentarea la poliție), care pot afecta agenda și funcționarea curentă a Primăriei Capitalei. Ședința de judecată s-a încheiat în jurul orei 9:50, iar Ciprian Ciucu a plecat fără declarații. Ulterior, el a mers la Secția 25 de Poliție, unde avea obligația să semneze controlul judiciar. Primarul general trebuia inițial să se prezinte la ora 8:00 la Secția 25 pentru formalitățile controlului judiciar, însă termenul de la Tribunalul București era stabilit la 8:30. În acest context, a cerut o derogare pentru a merge mai întâi la instanță. De ce contează decizia instanței Controlul judiciar este o măsură preventivă care presupune, în practică, obligații și restricții impuse de anchetatori și confirmate de instanță. În cazul unui primar general, menținerea măsurii poate însemna constrângeri administrative și de program, cu efect asupra coordonării proiectelor și a activității instituției. Antena 3 notează că Ciucu a spus, după ce a fost pus sub control judiciar, că se va comporta „ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat”, invocând proiectele de la Primăria Capitalei. Acuzațiile din dosar și contextul anchetei Ciprian Ciucu a fost chemat la audieri de procurorii DNA și, după aproximativ patru ore, a fost pus sub control judiciar. Potrivit procurorilor, el este acuzat că, în campania electorală din noiembrie–decembrie 2025, ar fi primit de la doi oameni de afaceri „foloase necuvenite” constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. În material se mai arată că ancheta a pornit de la investigarea unui alt caz de corupție de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și că, în dosar, cei doi oameni de afaceri vizați se află în arest preventiv. În urma apariției dosarului, Ciucu ar fi decis să nu mai candideze pentru o funcție de conducere în interiorul PNL, pentru a nu afecta imaginea partidului. Ce urmează Instanța urmează să decidă dacă menține sau ridică măsura controlului judiciar. Antena 3 nu precizează în material momentul la care va fi anunțată hotărârea. [...]
O fraudă prin impersonarea ANAF a dus la transferul a 31.950 de lei din contul unei firme , după ce un bărbat din Roman a fost convins telefonic să mute banii într-un alt cont, potrivit Mediafax . Cazul scoate în evidență riscul operațional pentru companii atunci când deciziile de plată sunt luate sub presiune, pe baza unor apeluri care invocă instituții publice. Poliția municipiului Roman a fost sesizată vineri de un bărbat de 33 de ani, care a reclamat că a fost victima unei infracțiuni. În urma verificărilor, anchetatorii au stabilit că acesta a fost sunat de o persoană necunoscută care s-a prezentat drept angajat al ANAF, conform IPJ Neamț . Cum a fost justificat transferul Potrivit polițiștilor, apelantul i-a spus bărbatului că trebuie „recuperată” suma de 4.120 de lei, reprezentând TVA restant, de la firma pe care o administrează. Sub acest pretext, victima a fost convinsă să transfere 31.950 de lei din contul societății într-un alt cont bancar. Autoritățile au cerut blocarea sumei și au deschis un dosar penal pentru înșelăciune. Recomandările poliției pentru evitarea fraudelor Polițiștii avertizează că nu trebuie făcute transferuri de bani în urma unor apeluri telefonice, chiar dacă interlocutorul susține că reprezintă o instituție publică sau o bancă. De asemenea, ei precizează că ANAF și alte instituții publice nu solicită transferuri bancare pentru recuperarea unor sume sau pentru rambursări de TVA. În plus, autoritățile recomandă: să nu fie comunicate date bancare, parole, coduri de autentificare sau coduri primite prin SMS unor persoane necunoscute; dacă există suspiciuni de fraudă, convorbirea să fie întreruptă imediat, iar banca și poliția să fie contactate de urgență. [...]
Un judecător federal a refuzat să oprească procesul împotriva Meta , ceea ce menține presiunea juridică asupra companiei în dosarul deschis de procurorii generali din 29 de state americane privind modul în care Facebook și Instagram ar fi fost concepute pentru a crea dependență la copii și adolescenți, potrivit Mediafax . Decizia a fost luată de judecătoarea Yvonne Gonzalez Rogers , de la Tribunalul Districtual din Oakland, California. Instanța a considerat că acțiunea poate continua pe capetele de acuzare legate de practici comerciale înșelătoare și neloiale, dar și pe presupuse încălcări ale legislației federale privind protecția vieții private a copiilor în mediul online. Miza: acuzații de încălcare a COPPA și practici înșelătoare Judecătoarea a concluzionat că Meta nu și-ar fi respectat obligațiile prevăzute de Children’s Online Privacy Protection Act (COPPA) – lege federală care impune, în anumite situații, informarea părinților și obținerea consimțământului acestora pentru prelucrarea datelor copiilor online. Instanța a mai reținut că există suficiente elemente pentru ca litigiul să meargă mai departe și să fie analizat pe fond, inclusiv pe tema declarațiilor publice ale companiei despre felul în care au fost proiectate platformele. Poziția Meta: contestă acuzațiile și respinge ideea de „dependență” ca diagnostic Meta a transmis că nu este de acord cu acuzațiile procurorilor. „Nu suntem deloc de acord cu aceste acuzații și suntem încrezători că probele vor demonstra angajamentul nostru de lungă durată pentru sprijinirea tinerilor” Compania susține și că termenul „dependență de rețelele sociale” nu este recunoscut ca diagnostic psihiatric și afirmă că Facebook și Instagram sunt destinate publicului larg, nu exclusiv copiilor sub 13 ani. Ce urmează: primul proces, programat pe 18 august Conform documentelor depuse la dosar, primul proces ar urma să înceapă la 18 august și vizează acțiunile formulate de statele California, Colorado, Kentucky și New Jersey. În paralel, aceeași judecătoare coordonează un litigiu separat în care peste 2.600 de persoane, districte școlare și autorități locale acuză Meta și alte companii de tehnologie că platformele lor creează dependență în rândul copiilor; între companiile vizate sunt menționate Google, YouTube, Snapchat și TikTok. [...]
