Știri
Știri din categoria Justiție
Rejudecarea procesului amână cu încă ani publicarea datelor despre imobilele RA-APPS, după ce Curtea de Apel București a decis retrimiterea cauzei, potrivit HotNews. Miza este una de reglementare și transparență: accesul public la lista imobilelor de protocol și la contractele de închiriere, inclusiv beneficiarii și chiriile.
Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că a primit decizia Curții de Apel București în procesul pe care îl deschisese împotriva RA-APPS. Ea susține că instanța a decis ca dosarul să fie judecat din nou, deși câștigase pe fond în primă instanță, la Tribunalul București, unde RA-APPS fusese obligată să publice „listele cu imobilele de protocol și contractele de chirii”.
Într-o postare pe Facebook, Buzoianu a interpretat efectul procedural ca pe o amânare semnificativă a publicării informațiilor, afirmând că RA-APPS „a câștigat lejer încă 2 ani de zile de nepublicare a niciunei liste de imobile”. Ea a ironizat, totodată, durata și logica litigiului, în contextul în care este vorba despre bunuri achiziționate din bani publici.
Buzoianu a deschis acțiunea pentru a obliga RA-APPS să publice:
Tribunalul București i-a dat câștig de cauză în august 2025, însă RA-APPS a atacat decizia cu recurs. Decizia Curții de Apel București de a dispune rejudecarea înseamnă, practic, prelungirea perioadei în care informațiile rămân nepublicate, cu efect direct asupra transparenței privind administrarea patrimoniului de stat.
Separat de litigiul din instanță, în mai 2026 Guvernul a publicat în transparență un proiect de hotărâre care ar obliga RA-APPS să publice lista completă a imobilelor, utilizatorii și sumele plătite. Proiectul este menționat de HotNews într-un material anterior, disponibil aici: HotNews.
În acest moment, din informațiile disponibile în articol, nu reiese când va fi reluat efectiv procesul și nici un termen estimat pentru o decizie definitivă care să oblige publicarea datelor.
Recomandate
Tribunalul București a menținut controlul judiciar și interdicția de a părăsi țara pentru Ciprian Ciucu , respingând contestația acestuia și cererile de relaxare a obligațiilor impuse, potrivit Economica . Decizia păstrează restricțiile care îi limitează deplasările și contactele, cu efect direct asupra activității sale publice și a interacțiunilor instituționale. Măsura controlului judiciar fusese dispusă de DNA în luna iunie și a fost prelungită recent de procurori cu încă două luni, până pe 15 octombrie, notează Agerpres, citată de publicație. Ce a decis instanța și ce obligații rămân în vigoare Tribunalul București a respins, ca nefondată, plângerea formulată de Ciucu împotriva ordonanței din 12.08.2026, prin care DNA a prelungit controlul judiciar pe 60 de zile, de la 17.08.2026 până la 15.10.2026 inclusiv. Instanța a respins și cererile prin care acesta a solicitat modificarea obligațiilor, inclusiv: să poată părăsi România fără încuviințarea prealabilă a procurorului; să poată lua legătura cu anumite persoane. Poziția lui Ciucu: va contesta „de fiecare dată” Într-o declarație făcută cu două zile înainte, Ciucu a spus că va contesta controlul judiciar în mod repetat, inclusiv „la nivel simbolic”, argumentând că altfel ar însemna o recunoaștere a vinovăției. El a indicat, între persoanele cu care nu poate lua legătura, primarul Sectorului 6 și un angajat al Direcției de Urbanism. De ce este cercetat Conform informațiilor prezentate, Ciprian Ciucu este acuzat că, în campania electorală din noiembrie–decembrie 2025, ar fi primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. [...]
Controlul judiciar impus primarului general Ciprian Ciucu îi restrânge direct coordonarea administrativă și deplasările externe , iar edilul spune că una dintre obligații îl împiedică inclusiv să ia legătura cu primarul Sectorului 6, Paul Moldovan, motiv pentru care anunță că va contesta din nou măsura, potrivit HotNews . Ciucu a declarat, marți, la ieșirea din instanță, că interdicția de a comunica cu Paul Moldovan ar exista deoarece acesta nu ar fi fost încă audiat în dosarul DNA, relatează News.ro și Mediafax. Moldovan a preluat interimar conducerea Sectorului 6 după ce Ciucu a fost ales primar general la alegerile organizate în decembrie . „Pentru că ar trebui să pot să iau legătura cel puțin cu primarul Sectorului 6. Dar pentru că dânsul n-a fost audiat, nu pot face acest lucru”, a declarat Ciprian Ciucu. Limitări invocate: coordonare cu Sectorul 6 și deplasări în străinătate Primarul general a mai spus că obligațiile din cadrul controlului judiciar îi limitează activitatea și în privința deplasărilor externe, în contextul în care este membru al Comitetului Regiunilor și ar trebui să se deplaseze la Bruxelles. „În calitatea mea de primar general trebuie să și plec din țară. Sunt membru al Comitetului Regiunilor, trebuie să mă duc la Bruxelles și trebuie să pot să-mi îndeplinesc funcția”, a afirmat Ciucu. Ciucu: voi contesta „de fiecare dată” controlul judiciar Edilul a anunțat că va contesta din nou măsura, după ce Tribunalul București i-a respins anterior contestația. El susține că se consideră nevinovat și că demersul are și o componentă „simbolică”. „Voi face de fiecare dată acest gest și voi contesta controlul judiciar. Pentru că este dreptul meu și pentru că mă consider nevinovat”, a spus Ciucu. Ciprian Ciucu este sub control judiciar din 18 iunie, într-un dosar în care este cercetat de DNA pentru luare de mită. Potrivit informațiilor prezentate, primarul general nu are interdicția de a-și exercita funcția, însă are obligații precum prezentarea la chemările organelor de urmărire penală, informarea privind schimbarea locuinței și respectarea limitelor teritoriale stabilite, fără a le depăși fără acordul prealabil al organului judiciar competent. Acuzațiile DNA, pe scurt DNA îl acuză pe Ciucu că, în perioada noiembrie–decembrie 2025, ar fi beneficiat de „servicii de publicitate și consultanță electorală” în campania pentru Primăria Capitalei, de la oameni de afaceri cărora, în schimb, le-ar fi eliberat autorizație de construire pentru un complex rezidențial din București. Ciucu respinge acuzațiile și afirmă că nu a luat bani și nu a condiționat emiterea documentațiilor de urbanism de primirea unor foloase, susținând că „niște persoane s-au folosit de numele” lui și că va afla mai multe după accesul la dosar împreună cu avocații. [...]
Președinții curților de apel cer lămuriri publice despre o întâlnire atribuită șefei CCR, pe fondul unor decizii cu miză PNRR , într-un demers care pune presiune instituțională pe Curtea Constituțională să explice rapid contextul și agenda unor contacte politice sensibile, potrivit G4Media . Președinții curților de apel din România au semnat un document comun prin care solicită „clarificarea informațiilor apărute în spațiul public” despre o presupusă întâlnire între președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu , și Ilie Bolojan, prim-ministru demis. Întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, despre care documentul afirmă că ar avea interese în dosare aflate pe rolul CCR. În comunicatul transmis de Curtea de Apel București , magistrații argumentează că independența și imparțialitatea justiției nu înseamnă doar absența influențelor externe, ci și eliminarea „oricărei aparențe” care poate genera îndoieli legitime. Ei susțin că transparența este o garanție esențială pentru încrederea publică și că aceste exigențe se aplică „în egală măsură” și justiției constituționale. „Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime. Transparența reprezintă, din această perspectivă, o garanție esențială a încrederii publice în actul de justiție.” Ca reper, documentul invocă jurisprudență europeană, inclusiv o hotărâre CEDO din 21 martie 2024 (cauza „Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei”), în care instanța a subliniat interesul public privind agendele întâlnirilor unor judecători constituționali, atunci când există suspiciuni de contacte cu un politician interesat de o cauză aflată în examinare. Ce clarificări cer magistrații Semnatarii solicită explicit lămuriri pentru „înlăturarea oricărei speculații” și protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, inclusiv asupra: existenței întâlnirii și cadrului în care ar fi avut loc; motivului desfășurării în biroul președintelui Senatului; scopului și temelor discutate. Magistrații avertizează că lipsa de transparență în astfel de situații poate alimenta îndoieli legitime privind aparența de imparțialitate și poate avea „consecințe grave” asupra percepției publice privind corectitudinea și neutralitatea deciziilor CCR. Contextul politic și miza PNRR Informația despre presupusa întâlnire a apărut vineri seara pe site-ul stiripesurse.ro, care a indicat data de 14 august, ora 14:30. Ulterior, mai mulți lideri PSD și AUR au insinuat că întâlnirea ar fi avut loc în contextul în care CCR urmează să se pronunțe asupra sesizărilor privind noua Lege a integrității și legea referitoare la Strategia națională pentru conservarea biodiversității, acte normative asociate unor jaloane din PNRR. Potrivit articolului, Curtea Constituțională a transmis sâmbătă un comunicat în care nu a negat existența întâlnirii, dar a respins speculațiile despre discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului legal. „Președinta Curții Constituționale a României, doamna prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal.” În cazul Legii integrității, sunt menționate două sesizări: una depusă de senatorii USR și opt senatori PNL, iar a doua depusă de președintele Nicușor Dan. CCR a amânat pe 12 august pronunțarea pentru 17 august. Materialul notează că de intrarea în vigoare a legii depinde acordarea unei tranșe de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR. Pentru legea biodiversității, sesizarea a fost depusă de AUR, iar articolul indică o miză PNRR de aproape 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei), condiționată de aprobarea legii. [...]
Înalta Curte a deblocat definitiv începerea procesului în dosarul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale, după ce a respins toate contestațiile formulate atât de procurori, cât și de inculpați, potrivit HotNews . Decizia menține hotărârea Curții de Apel București din 2 aprilie, care stabilise că judecata poate începe. Instanța supremă a precizat că soluția a fost dată în procedura de cameră preliminară, etapă în care se verifică legalitatea sesizării instanței, a probelor și a actelor de urmărire penală, fără a analiza temeinicia acuzațiilor sau vinovăția celor trimiși în judecată. Ce a decis Înalta Curte și de ce contează ÎCCJ a respins contestația Ministerului Public și contestațiile inculpaților, menținând încheierea Curții de Apel București. Practic, dosarul trece de filtrul procedural, iar procesul pe fond poate începe, după o perioadă de câteva luni în care cauza a fost blocată de contestarea legalității rechizitoriului. Dosarul ajunsese la instanța supremă la un complet format inițial din judecătorii Paul Mihail Frățilescu și Adina Adriana Radu, cu dezbateri pe 14 aprilie. Pronunțarea a fost amânată de trei ori, iar cauza a fost repusă pe rol după ce unul dintre magistrați a formulat cerere de abținere, admisă ulterior. Decizia definitivă a fost anunțată pe 6 august. Cine sunt inculpații și pentru ce fapte sunt trimiși în judecată În dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată în septembrie 2025 pentru: complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; comunicarea de informații false, în formă continuată. Horațiu Potra este acuzat de: tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; nerespectarea regimului materiilor explozive; instigare publică. În același dosar, rechizitoriul vizează și alte 20 de persoane, potrivit informațiilor din hotărârea Curții de Apel București menționate de publicație. Context: acuzațiile procurorilor și elementele invocate în anchetă Potrivit procurorilor, Georgescu și Potra s-ar fi întâlnit pe 7 decembrie 2024, la o zi după decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale, în localitatea Ciolpani (Ilfov), unde ar fi discutat un plan prin care Potra și mercenarii săi urmau să creeze haos în București. Ancheta îl identifică pe Călin Georgescu drept „autorul intelectual” al planului. „Inculpaţii Georgescu Călin şi Potra Horaţiu au pus în discuţie un plan conform căruia acesta din urmă, împreună cu persoane din cercul său relaţional, cu pregătire militară sau capacităţi operative specifice pregătirii militare urmau să desfăşoare în data de 08 decembrie 2024 în municipiul Bucureşti, în contextul unor acţiuni de protest, acţiuni violente cu caracter subversiv (...) schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, acuză anchetatorii. Conform aceleiași surse, Potra ar fi organizat un grup de 21 de persoane, care urma să se deplaseze spre București cu șapte autoturisme, pentru a declanșa acțiuni violente în contextul unor proteste. Grupul ar fi fost oprit înainte de a ajunge în Capitală. Măsuri preventive în dosar HotNews amintește că ÎCCJ a decis la mijlocul lunii iunie revocarea arestului preventiv pentru Horațiu Potra (detalii aici ) și, în luna mai, revocarea controlului judiciar pentru fiul și nepotul acestuia (detalii aici ). Potra a fost arestat pe 24 septembrie pe aeroportul din Dubai, împreună cu fiul și nepotul său, înainte de un zbor spre Moscova (detalii aici ), și a fost adus în România două luni mai târziu (detalii aici ). Ce urmează După soluția definitivă din camera preliminară, procesul poate intra în faza de judecată pe fond, unde instanța va analiza acuzațiile și probele. HotNews nu indică, în materialul citat, un termen de începere a judecății pe fond. [...]
Blocajul procedural de la Tribunalul București prelungește incertitudinea asupra conducerii și regulilor interne ale PNL , după ce două judecătoare s-au abținut succesiv din dosarul privind aprobarea noului statut al partidului, potrivit Agerpres . Tribunalul București a amânat dezbaterile în cererea PNL de aprobare a statutului adoptat la Congresul Extraordinar din 21 iunie , după ce judecătoarea Mihaela Luciani a formulat cerere de abținere (admisă pe 16 iulie), iar dosarul a fost repartizat judecătoarei Evelina Vîlcu. La rândul ei, Evelina Vîlcu a cerut abținerea, admisă luni, astfel că dosarul urmează să fie înaintat unui alt magistrat. Miza este direct legată de efectele juridice ale deciziilor luate la Congres: neaprobarea noului statut de către instanță a fost motivul principal pentru care, pe 8 iulie, Tribunalul București a suspendat toate hotărârile adoptate atunci. De ce contează: statutul neînregistrat a dus la suspendarea hotărârilor Congresului În 8 iulie, judecătoarea Mihaela Luciani a suspendat hotărârile Congresului Extraordinar, reținând că deciziile au fost adoptate în baza unui statut modificat care nu era aprobat de instanță. În motivarea indicată de instanță, PNL ar fi trebuit să înregistreze noul statut în registrul partidelor politice înainte de a lua decizii la Congres. Suspendarea a venit în urma unei solicitări depuse de contestatari din partid, care au reclamat că procedura Congresului — de la depunerea candidaturilor și alegerea conducerii până la modificările statutare și măsurile sancționatorii — s-a desfășurat pe baza unor dispoziții care, la acel moment, nu intraseră în vigoare și nu puteau produce efecte juridice. Printre reclamanți sunt menționați Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma. Ce hotărâri au fost suspendate Instanța a suspendat, între altele, hotărârile Congresului prin care: Ilie Bolojan a fost reales președinte al partidului; era reconfirmată poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD; se stabilea excluderea din partid a membrilor care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD; se solicita demisia din partid a unor membri importanți din tabăra contestatarilor, respectiv Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Totodată, a fost suspendată și modificarea statutului prin care PNL urmărea, între altele, introducerea formulei moțiunilor pentru candidaturi la congres, crearea Biroului Permanent Național ca principală structură internă de conducere și întărirea disciplinei de partid. În acest context, amânarea dezbaterilor pe fondul cererii de aprobare a statutului — cauzată de abținerile succesive — întârzie o clarificare judiciară care condiționează efectele deciziilor luate la Congresul din 21 iunie. [...]
TikTok va plăti 400 milioane de dolari (aprox. 1,84 miliarde lei) pentru a închide un dosar privind confidențialitatea copiilor , după o înțelegere cu Departamentul de Justiție al SUA , relatează Al Jazeera . Acordul vizează acuzații că aplicația ar fi încălcat legislația americană care impune consimțământul părinților pentru colectarea datelor personale ale copiilor sub 13 ani. Înțelegerea anunțată de DOJ acoperă TikTok, ByteDance și entități afiliate și are la bază preocupări legate de respectarea Children’s Online Privacy Protection Act (COPPA) – lege care obligă serviciile orientate către copii să obțină acordul părinților înainte de a colecta informații personale de la minori sub 13 ani. Cum se plătește suma și ce a reclamat DOJ Potrivit departamentului, TikTok va achita: 300 milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei) imediat ; încă 100 milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei) după ce o instanță va anula o înțelegere anterioară încheiată cu predecesorul TikTok, Musical.ly. DOJ a dat în judecată TikTok și ByteDance în 2024, susținând că platforma ar fi permis „cu bună știință” copiilor să își creeze conturi obișnuite și să interacționeze pe platforma standard (inclusiv prin videoclipuri și mesaje) cu adulți și alți utilizatori, în timp ce ar fi colectat date personale fără consimțământul părinților. Implicația de reglementare: presiune mai mare pe protecția minorilor Departamentul de Justiție a prezentat acordul ca pe o consolidare a aplicării COPPA și a transmis că, de la deschiderea procesului, compania ar fi făcut „schimbări drastice” și ar fi întărit măsurile de protecție a confidențialității copiilor. În comunicatul citat de publicație, Associate Attorney General Stanley E Woodward Jr a declarat: „Această înțelegere este o victorie majoră pentru copiii și părinții americani. Prioritatea Departamentului este să se asigure că minorii sunt protejați online și că firmele cărora li se încredințează informații personale își respectă obligațiile legale.” Context: reorganizarea operațiunilor din SUA Al Jazeera amintește că, în ianuarie, ByteDance a acceptat să creeze o societate mixtă cu acționariat majoritar american pentru a securiza datele pe plan intern și a evita o interdicție în SUA, unde aplicația este folosită de peste 200 de milioane de americani. Publicația notează că a solicitat un punct de vedere TikTok, dar nu a primit un răspuns la momentul publicării. [...]
