Știri
Știri din categoria Justiție
Rejudecarea procesului amână cu încă ani publicarea datelor despre imobilele RA-APPS, după ce Curtea de Apel București a decis retrimiterea cauzei, potrivit HotNews. Miza este una de reglementare și transparență: accesul public la lista imobilelor de protocol și la contractele de închiriere, inclusiv beneficiarii și chiriile.
Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că a primit decizia Curții de Apel București în procesul pe care îl deschisese împotriva RA-APPS. Ea susține că instanța a decis ca dosarul să fie judecat din nou, deși câștigase pe fond în primă instanță, la Tribunalul București, unde RA-APPS fusese obligată să publice „listele cu imobilele de protocol și contractele de chirii”.
Într-o postare pe Facebook, Buzoianu a interpretat efectul procedural ca pe o amânare semnificativă a publicării informațiilor, afirmând că RA-APPS „a câștigat lejer încă 2 ani de zile de nepublicare a niciunei liste de imobile”. Ea a ironizat, totodată, durata și logica litigiului, în contextul în care este vorba despre bunuri achiziționate din bani publici.
Buzoianu a deschis acțiunea pentru a obliga RA-APPS să publice:
Tribunalul București i-a dat câștig de cauză în august 2025, însă RA-APPS a atacat decizia cu recurs. Decizia Curții de Apel București de a dispune rejudecarea înseamnă, practic, prelungirea perioadei în care informațiile rămân nepublicate, cu efect direct asupra transparenței privind administrarea patrimoniului de stat.
Separat de litigiul din instanță, în mai 2026 Guvernul a publicat în transparență un proiect de hotărâre care ar obliga RA-APPS să publice lista completă a imobilelor, utilizatorii și sumele plătite. Proiectul este menționat de HotNews într-un material anterior, disponibil aici: HotNews.
În acest moment, din informațiile disponibile în articol, nu reiese când va fi reluat efectiv procesul și nici un termen estimat pentru o decizie definitivă care să oblige publicarea datelor.
Recomandate
Tribunalul București a obligat România TV să-i plătească despăgubiri lui Crin Antonescu după ce fostul candidat la prezidențiale a reclamat că a fost calomniat în campania electorală, potrivit HotNews . Instanța a decis în favoarea lui Antonescu în procesul deschis împotriva postului de televiziune, pe fondul mai multor materiale difuzate despre candidatul comun PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale din 2025, conform Pagina de Media. România TV a fost obligată să plătească: 15.000 de lei despăgubiri; 2.600 de lei cheltuieli de judecată. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile . Context: conținutul reclamat și sancțiuni CNA Potrivit Pagina de Media , în perioada premergătoare și în timpul campaniei electorale, România TV a difuzat materiale cu titluri precum „Dovezile matrapazlâcurilor făcute de Crin Antonescu” sau „Încrengătura penală din spatele lui Crin Antonescu”, între altele. În același context, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a sancționat anul trecut România TV pentru modul în care a reflectat campania electorală. Crin Antonescu a respins public acuzațiile, afirmând, potrivit Cotidianul : „România TV construieşte 24 de ore din 24 o serie de calomnii incredibile asupra mea, cum că aş fi, în ciuda tuturor documentelor, în ciuda faptului că nu au niciun fel de dovadă, nu am fost scos din turnător, securist, un fel de criminal care am făcut, am dres” [...]
Curtea de Apel București a motivat arestarea preventivă printr-un risc „actual” de sustragere și probe privind implicarea în mecanismul financiar , potrivit Mediafax . În motivare apar discuții despre stabilirea în Italia și azil politic, documente cu aparență diplomatică și un transfer de 118.000 de lei către persoana vătămată, efectuat de socrul lui Călin Georgescu. Curtea de Apel București a decis pe 29 septembrie arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen, după ce a admis contestația DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București, care dispusese inițial control judiciar. Hotărârea este definitivă. De ce a contat „riscul de fugă” în decizia de arestare Majoritatea completului a reținut că nu este vorba doar de suspiciuni privind o presupusă schemă financiară, ci și de un risc concret ca Georgescu să se sustragă anchetei. Judecătorii invocă existența unor „probe, nu doar indicii” privind pregătiri pentru părăsirea României. În motivare sunt menționate discuții confidențiale în care Georgescu i-ar fi cerut lui Ionel Rusen să îi găsească un imobil în Italia, descris ca fiind „securizat”, cu anexă „pentru servitori” și care să intre „sub incidența legii italiene”. În același context apar referiri la copii și la „oamenii mei”. „Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen.” Curtea leagă discuțiile despre locuința din Italia de conversații din mai 2025, în care Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen demersuri pentru obținerea azilului politic atât pentru el, cât și pentru persoane care îl sprijină. Majoritatea a apreciat că, luate împreună cu alte probe (contacte în Italia, documente găsite la percheziții), aceste elemente susțin caracterul „actual” al riscului de sustragere și de influențare a procesului. Ce indică instanța despre presupusa implicare în mecanismul financiar Dosarul vizează o finanțare de șase milioane de euro pe care Real Concrete Land SRL ar fi încercat să o obțină prin intermediul unor instituții financiare din străinătate. Pentru accesarea creditului, societatea și reprezentantul său ar fi transferat, în decembrie 2021 și ianuarie 2022, în total 1,1 milioane de euro cu titlu de garanție, însă finanțarea nu s-ar fi concretizat, iar garanția nu ar fi fost restituită integral. Un punct important din motivare privește relația dintre Călin Georgescu și Massimiliano Arena (prezentat în dosar drept reprezentant al Wealth Bank). Instanța notează că Georgescu a susținut la termenul din 29 septembrie 2026 că nu îl cunoaște pe Arena, însă majoritatea arată că în dosar există conversații WhatsApp, capturi de ecran și e-mailuri din martie 2022 din care ar rezulta apeluri telefonice în conferință și corespondență directă, inclusiv un e-mail trimis de Arena către Leu și Georgescu. În motivare sunt redate și mesaje atribuite lui Georgescu, în perioada iunie–octombrie 2023, după ce banii depuși ca garanție nu ar fi fost recuperați, din care ar rezulta că ar fi continuat să intermedieze discuții și soluții. Transferul de 118.000 de lei și documentele găsite la percheziții Instanța menționează un transfer bancar din 6 octombrie 2023: după ce Răzvan-Liviu Leu i-ar fi trimis lui Georgescu datele contului, Vasile Moldoveanu, identificat drept socrul lui Călin Georgescu, a transferat către Leu 118.000 de lei, cu mențiunea „Împrumut”. Leu a declarat că suma ar fi reprezentat un „ajutor” oferit de Georgescu, iar Curtea precizează că, în această etapă, nu stabilește natura sau scopul transferului, ci arată că anchetatorii trebuie să obțină „explicațiile și lămuririle” necesare. La perchezițiile din 21 septembrie 2026, anchetatorii au găsit în autoturismul folosit de Georgescu echipamente de bruiaj, precum și documente cu aparență diplomatică („Diplomatic Passport – Order of Malta” și „Diplomatic Id”), cu valabilitate indicată 15 mai 2025 – 14 mai 2030. Motivarea consemnează și o reacție publică atribuită Ambasadei Ordinului Suveran Militar de Malta în România, potrivit căreia Georgescu nu este membru al Ordinului și instituția nu a emis un asemenea document. Apărarea a susținut că documentul ar fi fost primit de la o cunoștință din Italia, iar majoritatea a considerat explicația o încercare de minimalizare. Opinia separată: aceleași probe, concluzie diferită Unul dintre cei trei judecători, Cristina Grecu, a formulat opinie separată și a considerat că probele nu justificau arestarea preventivă, ci menținerea controlului judiciar. În opinia separată se arată, între altele, că intenția de a cumpăra o locuință în Italia și existența echipamentelor de bruiaj nu demonstrează, prin ele însele, o intenție concretă de fugă, și se invocă faptul că anchetatorii ar fi știut încă din mai 2025 despre discuțiile privind Italia. Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar arestarea preventivă este o măsură procesuală, nu o constatare definitivă a vinovăției. [...]
Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu a prelungit tensiunea din stradă și a atras figuri politice controversate în jurul protestelor , într-un semn că dosarul începe să capete și o dimensiune de mobilizare publică, nu doar una judiciară, potrivit Adevărul . Miercuri seară, în fața Arestului Central din București, printre susținătorii lui Georgescu s-a aflat și fostul primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, căruia protestatarii i-au cerut să ajute la aducerea mai multor oameni în stradă. În a doua seară de proteste după ce Georgescu a fost dus în Arestul Central, aproximativ 300 de persoane au rămas până după ora 23.30, scandând „Libertate”, „Călin Georgescu președinte” și „Turul doi, înapoi”, cerând eliberarea fostului candidat. La un moment dat, Vanghelie a apărut alături de Gelu Vișan, descris ca susținător declarat al lui Călin Georgescu. „Mie nu mi-e frică de nimic, numai de Dumnezeu” Decizia instanței și cadrul juridic al protestelor Călin Georgescu se află în arest preventiv pentru 30 de zile, într-un dosar de înșelăciune, după o decizie definitivă a Curții de Apel București . Conform relatării, Tribunalul București respinsese inițial solicitarea DIICOT de arestare preventivă și dispusese cercetarea sub control judiciar pentru 60 de zile, însă soluția a fost schimbată ulterior de Curtea de Apel. Pe 29 septembrie, instanța a admis contestația DIICOT și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile, hotărârea fiind definitivă. Context: Vanghelie, prezent și la alte acțiuni de susținere Adevărul notează că Marian Vanghelie a mai apărut în trecut alături de persoane care îl susțin pe Călin Georgescu: în februarie 2025, a fost fotografiat de Agerpres în fața Parchetului General, unde se adunaseră simpatizanți ai lui Georgescu. Totodată, cu aproximativ o săptămână înainte de decizia definitivă de arestare, Vanghelie l-a lăudat public pe judecătorul Vlad Andriescu pentru soluția Tribunalului București de respingere a arestării preventive. Același magistrat este menționat și ca fiind cel care, în ianuarie 2022, a respins o cerere DNA de arestare preventivă formulată împotriva lui Vanghelie în dosarul „Economat”. Pentru context despre proteste, publicația trimite la un material separat: Adevărul . [...]
Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu pune presiune pe ancheta DIICOT într-un dosar cu prejudiciu reclamat de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei) , după ce Curtea de Apel București a emis mandate de arestare pentru 30 de zile, potrivit Adevărul . Georgescu a fost adus în arest marți seară, 29 septembrie, după ora 18.00, după ce a fost ridicat de acasă, de la vila sa din Mogoșoaia. Conform surselor publicației, el împarte camera de arest cu alte trei persoane, refuză hrana din arest și solicită alimente aduse de acasă; bodyguarzii i-ar fi adus mâncare. Vizite poate primi doar marțea, iar pe 30 septembrie ar urma să i se facă analize medicale, potrivit procedurii. Decizia instanței și acuzațiile DIICOT Călin Georgescu a fost arestat preventiv marți, împreună cu omul de afaceri Ionel Rusen. DIICOT îi acuză pe cei doi de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, iar Curtea de Apel București a emis mandate de arestare pentru 30 de zile. Decizia a fost luată de un „complet de divergență”, după ce primele două judecătoare din dosar au avut puncte de vedere diferite, potrivit relatării. Miza economică a dosarului: creditul promis și banii nerecuperați Dosarul a pornit de la plângerea unui om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care susține că a fost prejudiciat cu 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Potrivit anchetatorilor, Georgescu i-ar fi propus o afacere cu metale prețioase, care ar fi presupus obținerea unei linii de credit de 6 milioane de euro (aprox. 30 milioane lei). Pentru accesarea creditului, Leu ar fi fost convins să achite o garanție de un milion de euro (aprox. 5 milioane lei), din care 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) ar fi urmat să fie direcționați către campania electorală a lui Georgescu. Ulterior, i s-ar fi cerut încă 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei), cu promisiunea majorării creditului la 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei). Împrumutul nu s-a materializat, iar banii nu ar fi fost returnați. În încercarea de recuperare a prejudiciului, procurorii au instituit sechestru pe vila lui Georgescu din Mogoșoaia. Context operațional: susținători la Arestul Central Miercuri, susținătorii lui Călin Georgescu s-au adunat din nou în fața Arestului Central din București, cerând eliberarea acestuia. Pentru a preveni incidente, jandarmii au instalat garduri și au delimitat perimetrul din fața arestului; dimineața erau „câteva zeci de persoane”, iar numărul a crescut pe parcursul zilei, potrivit aceleiași surse. [...]
Curtea de Apel București a blocat, pentru moment, suspendarea decretului prezidențial prin care Siegfried-Vasile Mureșan a fost desemnat candidat la funcția de prim-ministru, menținând astfel efectele actului până la soluționarea pe fond a cererii de anulare, potrivit Mediafax . Decizia vizează cererea Asociației Italienilor din România – RO.AS.IT. de suspendare a executării Decretului 770/2026. Hotărârea a fost pronunțată marți, 29 septembrie, în dosarul 6038/2/2026, aflat pe rolul Secției a IX-a contencios administrativ și fiscal. Ce a decis instanța și ce înseamnă procedural Curtea de Apel a admis excepția inadmisibilității invocată de Administrația Prezidențială și, în consecință, a respins ca inadmisibilă cererea de suspendare a executării decretului în contradictoriu cu instituția prezidențială. În același timp, instanța a respins ca neîntemeiate excepțiile lipsei de interes și lipsei calității procesuale active, ridicate de Administrația Prezidențială, potrivit informațiilor publicate pe Portalul Instanțelor de Judecată. Separat, în ceea ce privește Regia Autonomă Monitorul Oficial , judecătorul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, iar cererea de suspendare formulată împotriva acesteia a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive. Hotărârea Curții de Apel București nr. 1511/2026 poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare, calea de atac urmând să fie depusă la Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. Context: ce se judecă, de fapt, în dosar Dosarul are ca obiect anularea Decretului 770/2026, însă soluția pronunțată marți privește strict suspendarea executării actului administrativ, nu anularea lui. Acțiunea a fost deschisă de RO.AS.IT., iar pârâte în dosar sunt Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial. Decretul contestat a fost emis de președintele Nicușor Dan la 21 septembrie și publicat în Monitorul Oficial în aceeași zi, desemnându-l pe Siegfried-Vasile Mureșan candidat la funcția de prim-ministru, pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București pe 22 septembrie. Cererea de recuzare, respinsă înainte de soluția pe suspendare Înainte de pronunțarea asupra suspendării, instanța a soluționat o cerere de recuzare formulată de Administrația Prezidențială. Potrivit Portalului Instanțelor de Judecată, cererea a fost respinsă marți, la ora 12:00, ca neîntemeiată, iar instanța a constatat că Administrația Prezidențială este scutită de plata taxei judiciare de timbru aferente cererii de recuzare. Cererea fusese formulată la termenul din 28 septembrie, iar pronunțarea asupra suspendării fusese amânată pentru 29 septembrie. [...]
Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen, după ce a admis contestația formulată de PICCJ–DIICOT, potrivit Mediafax . Măsura vine după ce, săptămâna trecută, Tribunalul București dispusese control judiciar în același dosar. Decizia este definitivă, conform minutei publicate pe portalul instanțelor, unde se arată că instanța a respins contestațiile inculpaților și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile, „rejudecând” pe fond după desființarea încheierii contestate. Ce schimbă decizia, procedural În dosar, procurorii DIICOT ceruseră arestarea preventivă, în timp ce Călin Georgescu contestase măsura controlului judiciar. Curtea de Apel București a analizat contestația DIICOT și a decis înăsprirea măsurii preventive. Potrivit informațiilor din articol, cauza vizează acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. În același context, este menționat un dosar în care fostul candidat la prezidențiale este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu 1,1 milioane de euro. Derularea zilei: de la audieri la Arestul Central După pronunțare, polițiștii au ajuns la locuința lui Călin Georgescu, iar acesta a fost scos încătușat și dus la Arestul Central al Poliției Capitalei. Ulterior, și Ionel Rusen a fost ridicat și dus în arest. În cursul dimineții, Georgescu a părăsit sala de judecată fără să răspundă întrebărilor jurnaliștilor despre acuzații, însă s-a adresat susținătorilor din fața Curții de Apel București. „Să nu vă temeți de cei care pot face rău doar trupului. Ei nu pot ataca sufletele noastre. Să aveți grijă să nu vă murdăriți sufletele din cauza fricii.” Reacții și tensiune în stradă Spre seară, în fața Arestului Central s-au adunat câteva sute de susținători ai lui Călin Georgescu, care au scandat mesaje precum „Călin Georgescu e nevinovat!” și „Arestați-ne pe toți!”, potrivit relatării de la fața locului. La un moment dat, numărul celor prezenți era estimat la aproximativ 300. În paralel, Partidul AUR a transmis un mesaj public după arestarea preventivă, afirmând că „prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare și un proces corect trebuie respectate indiferent de numele celui aflat în fața justiției”. Contextul imediat Înainte de decizia Curții de Apel, Călin Georgescu fusese reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT, după perchezițiile și audierile desfășurate luni, iar noaptea de luni spre marți o petrecuse în Arestul Central al Capitalei. [...]
