Știri
Știri din categoria Diverse
AUR își revendică discuții cu toate partidele în plină negociere de guvern, într-un mesaj care poate influența aritmetica parlamentară și traseul viitoarelor majorități, potrivit Digi24.
Purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefan Avrămescu, a declarat joi că discuțiile purtate de AUR și de George Simion au avut loc „cu toți liderii politici”, nu doar cu președintele PNL Ilie Bolojan. El a spus că au existat discuții și cu Sorin Grindeanu, președintele PSD, precum și cu reprezentanți ai USR.
Declarațiile au fost făcute la Prima News și sunt atribuite de Digi24 agenției News.ro. Avrămescu a plasat discuțiile în perioada moțiunii de cenzură și a negocierilor pentru „guvernul Veștea”.
Mesajul central al AUR este că a avut canale de dialog deschise cu mai multe partide, într-un moment în care se discutau formule de guvernare. Avrămescu a susținut că unele dintre partidele implicate ar evita să recunoască participarea la aceste discuții.
„Eu nu știu din ce motive, cunoscute doar de către reprezentanți ai acestor partide, unii nu cunosc că au participat la discuții, alții nu. Nu putem noi să răspundem de ce unii dintre ei se ascund”, a declarat deputatul AUR.
În același timp, Avrămescu a afirmat că discuțiile ar fi vizat „interesul României”, dar a reiterat o linie politică a partidului: AUR nu ar vota un guvern din care nu face parte.
„Nu o să votăm vreodată un guvern din care nu facem parte, ar fi absurd”, a mai spus Ștefan Avrămescu.
Din informațiile prezentate nu rezultă dacă discuțiile invocate s-au concretizat în acorduri sau angajamente între partide. Rămâne de văzut dacă liderii menționați (PSD și USR) vor confirma sau vor respinge public versiunea AUR privind aceste contacte și contextul lor.
Recomandate
AUR își retrage sprijinul pentru Guvernul Mureșan, complicând votul din Parlament , după ce George Simion a anunțat că partidul nu va vota Cabinetul condus de Siegfried Mureșan „în ciuda tuturor presiunilor”, potrivit Digi24 . Liderul AUR a transmis mesajul luni, pe Facebook, și a precizat că parlamentarii formațiunii au părăsit sala de plen a Camerei Deputaților. În aceeași postare, Simion a spus că AUR va continua să fie „alături de Călin Georgescu” în „atacurile” pe care acesta le-ar suferi. Contextul politic invocat de AUR În cursul dimineții de luni, după ce Călin Georgescu a fost ridicat de procurori din trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia pentru a participa la percheziții, fiind vizat într-un dosar de înșelăciune, Simion a reacționat afirmând că „România este o dictatură”, conform aceleiași surse. Protest în plenul Camerei Deputaților Tot luni, deputații AUR au protestat în plen față de modul în care, susțin ei, a fost tratat Călin Georgescu de autorități. Aleșii s-au strâns în fața tribunei Camerei Deputaților cu pancarte pe care scria „Opriți poliția politică!”. De ce contează Anunțul AUR indică o poziționare de blocaj la votul pentru învestirea Guvernului Mureșan, într-un moment în care majoritățile parlamentare sunt esențiale pentru formarea executivului. Digi24 nu oferă, în materialul citat, detalii despre aritmetica votului sau despre reacții ale altor partide la această decizie. [...]
PSD condiționează formarea rapidă a Guvernului de retragerea lui Siegfried Mureșan , iar Sorin Grindeanu îi cere premierului desemnat să-și depună „repede” mandatul, invocând nevoia de rectificare bugetară și de evitare a blocajului politic, potrivit Digi24 . După ședința Biroului Permanent Național al PSD, Grindeanu a spus că partidul nu va vota un guvern condus de Siegfried Mureșan și a susținut că moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan a avut ca scop schimbarea „direcției greșite” în care mergea România. În declarația sa, liderul PSD a legat explicit urgența politică de agenda fiscal-bugetară, afirmând că România are nevoie de rectificare bugetară și de un guvern „rapid”, dar nu unul care să continue politicile pe care PSD le contestă. „România are nevoie de rectificare bugetară. România are rapid nevoie de un Guvern care să schimbe direcția țării. De aceea, îndemnul meu astăzi către Siegfried Mureșan, dacă nu dorește să facă majoritate sau să ia voturi din alte zone, este ca repede să-și depună mandatul. Noi nu-l votăm.” Ce opțiuni pune PSD pe masă Grindeanu a indicat două ieșiri din impas, în cazul în care Mureșan nu poate construi o majoritate parlamentară: depunerea mandatului și intrarea „într-o procedură de alegeri anticipate”; o nouă nominalizare a premierului de către președinte. „Așa că, de aici apelul meu de mai devreme: să nu pierdem timpul. Mureșan să-și depună mandatul. Ori să putem să intrăm într-o procedură de alegeri anticipate, ori să existe o nouă nominalizare, o nouă desemnare de către președinte.” Miza: evitarea prelungirii incertitudinii înainte de rectificarea bugetară Din perspectiva PSD, un guvern care ar continua „aceeași linie” ca executivul demis ar contrazice rațiunea moțiunii de cenzură. Grindeanu a susținut că nu este o chestiune personală, ci una de direcție de guvernare și de efecte economice, afirmând că Guvernul Bolojan „a sărăcit românii”. BPN al PSD s-a reunit luni, de la ora 11:00, pentru a analiza propunerea președintelui Nicușor Dan privind funcția de prim-ministru, iar concluzia comunicată de Grindeanu a fost că PSD nu va vota un guvern condus de Siegfried Mureșan. [...]
Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că Călin Georgescu trebuie să-și dovedească nevinovăția în dosarul DIICOT , evitând să comenteze acuzațiile și trimițând discuția în zona responsabilității instituționale a Justiției, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută luni, într-o conferință de presă la sediul central al PSD, după ce Grindeanu a fost întrebat cum vede acuzațiile aduse fostului candidat la alegerile prezidențiale, în contextul în care acesta a avut în ultima perioadă un turneu prin țară și întâlniri cu susținători. „E treaba Justiţiei să dovedească, a domnului Călin Georgescu să-şi arate nevinovăţia şi nu comentez deciziile de acest tip.” În aceeași intervenție, liderul PSD a spus că nu a comentat nici alte dosare sau decizii judiciare invocate ca exemple și a adăugat că, „deocamdată”, Georgescu „are probleme” și „trebuie să-și arate nevinovăția”, urmând ca „după aceea” să se vadă ce urmează. Contextul dosarului Conform informațiilor prezentate, Călin Georgescu a fost ridicat luni din trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde anchetatorii au efectuat percheziții într-un dosar de înșelăciune. El ar fi fost oprit în timp ce se îndrepta spre un bazin de înot și dus acasă pentru a asista la percheziții. [...]
Protestul AUR din plen deschide un nou episod de tensiune instituțională după aducerea lui Călin Georgescu la DIICOT pentru audieri într-un dosar de înșelăciune, potrivit Digi24 . Deputații AUR s-au strâns în fața tribunei Camerei Deputaților cu pancarte pe care scria „Opriți poliția politică!”. În plen, Dan Tanasă (AUR) a cerut cuvântul pe procedură și a calificat acțiunea autorităților drept „absolut revoltătoare”, susținând că împotriva lui Georgescu ar fi fost „fabricate dosare penale fără probe”. În intervenția sa, Tanasă a invocat și o comparație cu „perioada Coldea-Kovesi”. „Un om a fost interzis în alegerile prezidențiale. Un om a fost târât la instanțe de zeci, de sute de ori, fără niciun fel de probă, fără niciun fel de acuzație, iar astăzi v-ați apucat să fabricați dosare penale fără probe.” Președinta de ședință, Natalia Intotero, i-a oprit microfonul, iar Tanasă a continuat să vorbească fără microfon câteva minute. Ulterior, Intotero le-a cerut chestorilor să restabilească ordinea, după care a anunțat că parlamentarii AUR părăsesc sala de plen. Reacție din USR: acuzații de „spectacol politic” Protestul a fost criticat de deputatul USR Cezar Mihail Drăgoescu, care a acuzat AUR că a transformat ședința Camerei Deputaților într-un „circ” și a descris acțiunea drept un protest „ad-hoc”. „Voi faceți circ în țara asta, altceva nu sunteți în stare, decât de marketing și circ politic.” Contextul intervenției DIICOT Conform informațiilor din articol, Călin Georgescu a fost ridicat luni dimineață din trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde anchetatorii au făcut percheziții. Ulterior, a fost transportat la sediul central al DIICOT pentru audieri într-un dosar de înșelăciune. [...]
Avansul rebelilor Houthi spre strâmtoarea Bab al-Mandab ridică riscuri pentru transporturile maritime și petroliere , într-un moment în care Donald Trump ar fi renunțat în ultimul moment la lovituri aeriene americane cerute de Arabia Saudită, potrivit Digi24 . Mișcarea Houthi îi apropie de Bab al-Mandab, o rută considerată crucială pentru navigație și pentru fluxurile de petrol. În paralel, intensificarea luptelor din Yemen a dus la strămutarea a zeci de mii de persoane în ultimele săptămâni, pe fondul unei escaladări care, potrivit ONU, a împins cel puțin 125.000 de oameni să-și părăsească locuințele de la începutul lunii septembrie. De ce contează Bab al-Mandab în ecuația energetică Potrivit informațiilor prezentate, Houthi au preluat controlul asupra unei mari părți a coastei Yemenului la Marea Roșie de la forțele guvernamentale susținute de Arabia Saudită și au avansat spre zone din apropierea strâmtorii. Arabia Saudită ar fi folosit Bab al-Mandab ca rută alternativă pentru exporturile de petrol, pentru a ocoli perturbările din Strâmtoarea Ormuz. În acest context, avansul unei grupări susținute de Iran „a extins conflictul mai larg din Orientul Mijlociu pe un nou front” și a amplificat amenințările la adresa aprovizionării globale cu energie, notează articolul. Semnale contradictorii de la Washington, presiune din partea Riadului New York Times a relatat că Trump „și-a schimbat de mai multe ori poziția” în ultimele zile, după solicitările Arabiei Saudite ca SUA să atace Houthi. Într-o convorbire descrisă de publicație, prințul moștenitor Mohammed bin Salman ar fi insistat ca Trump să intervină pentru a opri avansul Houthi; ulterior, Trump ar fi cerut Pentagonului să pregătească atacuri aeriene, dar apoi s-ar fi răzgândit din nou. În același timp, Trump a transmis public mesaje care sugerează o abordare de evitare a escaladării. În timpul unei vizite în Irlanda, la începutul lunii, el a spus că Houthi „ne-au sunat și nu vor să lupte cu noi” și că gruparea „permite navelor să treacă” prin Bab al-Mandab, adăugând că situația se va „rezolva foarte bine”. Lupte pe teren și eficiență limitată a atacurilor saudite Arabia Saudită ar fi lansat „sute de atacuri” asupra pozițiilor Houthi din munții Kahboub, însă gruparea susține că acestea au avut un impact redus asupra avansului. Confruntările s-au concentrat la periferia districtului Al-Wazi’iyah (provincia Taiz) și în Ras al-Ara, de-a lungul coastei Oceanului Indian, în zone care separă coasta Mării Roșii de orașul Aden, unde se află sediul guvernului. Potrivit unor surse citate de Reuters, Houthi urmăresc să securizeze zona din spatele forțelor lor din jurul Bab al-Mandab prin preluarea controlului asupra munților, ceea ce le-ar permite și deschiderea de noi fronturi. Ce urmează: risc de escaladare și presiune pe rutele de aprovizionare Articolul descrie o „nouă dilemă” pentru Trump: presiunea de a sprijini apărarea aliaților saudiți ai Washingtonului, dar și încercarea de a evita extinderea unui război nepopular declanșat în februarie împotriva Iranului. În același timp, prioritățile administrației ar include asigurarea unei părți din aprovizionarea cu petrol prin Strâmtoarea Ormuz, evitând o implicare mai amplă în Yemen. Datele privind anularea loviturilor și dinamica deciziilor de la Washington sunt prezentate ca relatări ale presei americane, preluate de The Guardian , ceea ce indică faptul că unele detalii rămân la nivel de informații atribuite, nu confirmări oficiale. [...]
Întâlnirea Zelenski –Trump de la New York readuce în discuție țintirea infrastructurii petroliere ruse, un subiect cu miză directă pentru piața energiei și pentru eventuale măsuri de dezescaladare , potrivit Digi24 . Cei doi lideri urmează să se vadă marți după-amiază, la New York, în marja Adunării Generale a ONU , pe fondul reluării eforturilor americane de mediere pentru încheierea războiului început în 2022. Informația privind întâlnirea a fost confirmată, pentru AFP, de o sursă familiarizată cu situația, citată de Agerpres. Zelenski anunțase anterior că a convenit cu Trump să se întâlnească la New York, după o convorbire telefonică de duminică, fără să indice data. Atacurile asupra rafinăriilor, parte din discuția despre „dezescaladare” În convorbirea telefonică, Trump a adus în discuție ideea suspendării atacurilor ucrainene asupra instalațiilor petroliere din Rusia. Potrivit sursei citate, nu ar fi fost vorba despre o cerere, ci despre un subiect ridicat în contextul discuțiilor privind măsuri de dezescaladare între Kiev și Moscova. Separat, Trump a scris pe rețelele sociale că Rusia „a pierdut controlul asupra industriei sale de motorină din cauza războiului împotriva Ucrainei”, susținând că multe rafinării de motorină „au fost aruncate în aer” și sunt, „cel puțin temporar”, scoase din funcțiune. „Un număr mare dintre rafinăriile lor de motorină au fost aruncate în aer şi sunt, cel puţin temporar, scoase din funcţiune. Acest război ridicol şi nesfârşit cu Ucraina trebuie să înceteze”, a afirmat Trump. Poziția Kievului: oprirea țintirii infrastructurii ucrainene, condiție pentru pași reciproci Ca reacție, Zelenski a transmis pe X o listă de „idei pentru instaurarea păcii”, începând cu „măsuri puternice de dezescaladare”. El a indicat că sectorul energetic al Ucrainei, infrastructura critică și exporturile de produse alimentare trebuie să nu mai fie ținte pentru Rusia, ceea ce ar duce, în viziunea sa, la măsuri corespunzătoare din partea Kievului. Totodată, Zelenski a avertizat că, dacă Moscova nu acceptă propunerile, Ucraina își va continua atacurile pe teritoriul Rusiei, argumentând că „natura războiului” face ca și agresorul să sufere, iar tehnologia permite acest lucru. Context: relansarea eforturilor de mediere ale SUA În același cadru, Digi24 notează că emisarii speciali ai Casei Albe, Jared Kushner și Steve Witkoff, au fost la Kiev în septembrie pentru a relansa eforturile de mediere americane în conflict. Întâlnirea de marți de la New York este, astfel, un nou test pentru direcția acestor demersuri, în condițiile în care discuția despre atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse este legată explicit de posibile măsuri de dezescaladare. [...]
