Știri
Știri din categoria Diverse
Traian Băsescu respinge scenariul suspendării președintelui Nicușor Dan, argumentând că un eventual referendum de demitere „nu trece”, ceea ce reduce șansele ca actuala criză politică să se transforme într-un blocaj instituțional prelungit, potrivit Digi24. Fostul șef al statului spune că Nicușor Dan își va duce mandatul până la capăt și califică discuțiile despre suspendare drept „o exagerare”.
În intervenția de duminică seara la Digi24, Băsescu a susținut că, chiar dacă suspendarea ar fi inițiată, pasul decisiv ar fi referendumul, iar acesta nu ar valida demiterea.
„Iar prostia cu suspendarea cred că este o exagerare. Nu trece referendumul. Dacă se face suspendarea, urmează referendumul de demitere. Nu cred că trece demiterea.”
Întrebat dacă președintele este depășit de situația politică, Băsescu a respins ideea și a pus tensiunile pe seama diferenței de ritm și stil între șeful statului și electorat.
„Nu! Cred că are un stil care nu se potrivește cu noi, cu ceilalți. Are un popor cu care nu se potrivește. Noi vrem mai repede, el vrea mai încet.”
Fostul președinte a criticat modul în care Nicușor Dan gestionează negocierile pentru formarea unei majorități guvernamentale, invocând „ambiguități constituționale”, în special în contextul poziționării față de AUR. Băsescu a spus că declarația președintelui potrivit căreia nu ar valida un guvern cu AUR ar intra în contradicție cu negocierile purtate de reprezentanții săi cu acest partid.
„Președintele vine și spune: «Nu voi valida un guvern în care este AUR». Ce vrei să spui? Că dacă Parlamentul votează Guvernul, tu refuzi semnarea decretelor? Mă îndoiesc.”
El a adăugat că o atitudine similară ar exista și la PSD, despre care afirmă că respinge public un guvern cu AUR, dar „trimite oameni să negocieze”.
În analiza sa, Băsescu a indicat drept cauză principală conflictul din interiorul coaliției de guvernare și a afirmat că liderul PSD, Sorin Grindeanu, „i-a vrut capul” premierului Ilie Bolojan. Totodată, a susținut că președintele „n-a făcut nimic” pentru a preveni declanșarea crizei și că atât Nicușor Dan, cât și Sorin Grindeanu ar fi evaluat greșit reacția PNL în negocieri, pe care a descris-o drept „bună”.
Recomandate
Traian Băsescu acuză că alegerile din 2024 au slăbit instituțiile și au alimentat criza politică , susținând că soluțiile de guvernare negociate „în afara cadrului constituțional” au devenit o practică după acel scrutin, potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat postului, fostul președinte spune că România a ajuns „într-o situație caraghioasă” și pune în centrul criticilor tandemul PSD–PNL. Băsescu afirmă că tensiunile dintre președintele Nicușor Dan și partidele aflate la guvernare sunt secundare față de problema respectării Constituției. „Eu am avut fractură cu PSD-ul și cu PNL-ul timp de zece ani. Nu fractura este problema. Problema este respectarea Constituției.” Alegerile din 2024, „un an negru”, și efectul asupra guvernării Fostul șef al statului califică 2024 drept „un an negru pentru democrația românească” și susține că alegerile parlamentare „au fost falsificate”, iar rezultatul nu ar fi fost urmat de „soluțiile politice” corespunzătoare. În interpretarea sa, miza ar fi fost menținerea la putere a PSD și PNL. „Le-a fost luat românilor dreptul de a avea alegeri cinstite, alegeri corecte. Avem efectele acum.” În același context, Băsescu invocă drept exemple comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare și alianța electorală PSD–PNL, pe care le consideră factori care au afectat procesul democratic. „Formule” în afara Constituției și instituții slăbite Băsescu susține că, după 2024, statul a fost slăbit prin decizii politice pe care le consideră neconstituționale și prin apariția unor aranjamente de putere care nu ar avea acoperire în legea fundamentală. „Apar formule care nu există în Constituție, precum «Coaliția» care decide tot sau ideea unui guvern de armistițiu ori a unor formule negociate în afara cadrului constituțional.” Distincția între scrutinul prezidențial și cel parlamentar Deși critică alegerile din 2024, Băsescu spune că mandatul președintelui Nicușor Dan nu poate fi pus sub semnul întrebării, argumentând că procesul electoral pentru funcția de președinte „s-a reluat de la zero, în condiții curate”. În schimb, afirmă el, primarii și parlamentarii ar fi „rezultatul acelor fraude”. Ținta politică: PSD, Grindeanu și Bolojan Pe fondul disputei din coaliție, fostul președinte respinge ideea că actuala criză ar fi fost provocată exclusiv de conflictul dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan. În opinia sa, tensiunile ar fi pornit din PSD, indicându-l pe Sorin Grindeanu . Totodată, Băsescu reia criticile la adresa lui Ilie Bolojan, amintind episoade din trecutul politic, inclusiv poziționările acestuia în perioadele suspendării sale din funcția de președinte. [...]
Doborârea a trei drone în trei zile nu e un motiv de autosuficiență, ci un test incomplet al apărării aeriene , avertizează fostul președinte Traian Băsescu , într-o intervenție la Digi24 . În opinia sa, miza reală este capacitatea României de a face față unui atac cu „roi” de drone, nu unui incident izolat. Băsescu a spus că, în ultimele trei zile, în România au fost doborâte trei drone care au intrat în spațiul aerian, dar a insistat că „lupta cu drone nu se duce 1-1”, ci „cu un roi”, motiv pentru care „lucrurile nu trebuie să ne facă să defilăm”. El a criticat ideea de a transforma un astfel de incident într-un motiv de triumfalism public, sugerând că adevărata provocare abia urmează. De ce contează: costuri, riscuri și alegerea mijloacelor de interceptare Fostul președinte a argumentat că nu este eficient să folosești rachete lansate de pe un avion F-16 împotriva unei „drone ieftine”, dar a adăugat că riscul crește dacă o astfel de dronă ajunge să lovească ținte civile sau economice. „E absolut corect că nu e în regulă să folosești rachete de pe un F-16 împotriva unei drone ieftine. Dar dacă te uiți la prima parte – și cade pe o școală, pe o creșă, pe o rafinărie, pagubele sunt mai mari. Abordarea corectă e bine că au fost doborâte în aer.” Escaladare și opțiuni în NATO: Articolul 4 și obligația de pregătire Băsescu a afirmat că intrările repetate ale dronelor pot fi interpretate ca o testare a capacității de ripostă și a avertizat că situația se poate agrava. În acest context, a indicat posibilitatea convocării NATO în baza Articolului 4 (consultări între aliați când un stat consideră că îi este amenințată securitatea), dacă evoluțiile „ne depășesc”. „Dacă lucrurile evoluează și ne depășesc, trebuie convocat NATO pe Articolul 4. E posibil să avem de-a face cu o escaladare. Să ne trezim cu roiul și să nu putem să facem față.” Totodată, el a invocat Articolul 3 din Tratatul NATO, care vizează obligația statelor membre de a-și menține și dezvolta capacitatea de apărare. „Trebuie să facem ce ne spune Articolul 3, să fim pregătiți să ne apărăm. Cu ce avem.” Context politic versus planificare militară În analiza sa, Băsescu a separat componenta de „destabilizare politică” de cea de planificare militară, susținând că testarea ar avea relevanță pentru modul în care este gândită apărarea. El a mai spus că România nu este „o țară fără o planificare și viziune” a nevoilor de apărare și că ceea ce a fost contractat „prin SAFE” corespunde obiectivelor, menționând că președintele și Statul Major nu ar fi afectați de criza politică. Ce urmează, în logica avertismentului său, este evaluarea capacității de reacție la scenarii mai complexe decât interceptarea unei singure drone, inclusiv situații în care mijloacele disponibile ar putea fi puse sub presiune de un atac simultan. [...]
România își întărește răspunsul operațional și diplomatic după a treia incursiune cu dronă în trei zile , incident în care un F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât duminică, 26 iulie, la ora 10:13, un aparat care intrase în spațiul aerian național, potrivit Wall Street . Drona a fost neutralizată deasupra apelor teritoriale ale României, în zona Sulina–Chilia. Evenimentul este al treilea de acest tip într-un interval de 72 de ore, după doborârile raportate vineri, 24 iulie, și sâmbătă, 25 iulie. Președintele Nicușor Dan a felicitat piloții și echipele de la sol pentru „profesionalismul, curajul și eficiența” din misiuni. Trei incidente, același tip de reacție: interceptare și neutralizare Cronologia prezentată de autorități indică trei intervenții succesive ale aviației militare: vineri, 24 iulie : o dronă a fost doborâtă la ora 11:02 de un F-16, deasupra unei zone nelocuite din apropierea localității Padina (județul Buzău), după ce fusese detectată la aproximativ 20 km est de Sulina și ar fi urmat traseul Sulina–Brăila–Fetești–Buzău; sâmbătă, 25 iulie : două aeronave F-16 aflate deja în aer au interceptat și doborât o dronă într-o zonă nelocuită, la aproximativ 10 km de localitatea Sfântu Gheorghe (județul Tulcea); duminică, 26 iulie : o nouă dronă a fost doborâtă în zona Sulina–Chilia, deasupra apelor teritoriale. Anchete în derulare și identificarea unui model Shahed Potrivit informațiilor transmise de președinte, ancheta Parchetului General a stabilit că drona doborâtă vineri dimineață era de tip Shahed , model folosit de Federația Rusă în atacurile împotriva Ucrainei. Resturile dronei și ale rachetei interceptoare au fost identificate în zona Padina (Buzău), iar autoritățile au mai descoperit un crater și rămășițe ale unei rachete aer-aer în apropierea localității Tătaru (Brăila). Nu au fost raportate victime sau pagube materiale. Investigațiile pentru dronele doborâte sâmbătă și duminică sunt încă în desfășurare, urmând să fie stabilite tipul, proveniența și circumstanțele pătrunderii în spațiul aerian românesc. Protest diplomatic pregătit pe baza concluziilor tehnice și judiciare Nicușor Dan a anunțat că România pregătește un protest diplomatic față de Federația Rusă, care va fi fundamentat pe rezultatele investigațiilor. Șeful statului a calificat drept „inadmisibile” și „intolerabile” încălcările spațiului aerian, subliniind că acesta este, în același timp, spațiu aerian al NATO și al Uniunii Europene. În același context, repetarea incidentelor „pune presiune” pe sistemele de supraveghere și apărare aeriană și readuce în discuție nevoia de investiții în capabilități antiaeriene și antidronă, în timp ce intervențiile arată utilizarea cadrului operațional și legal pentru neutralizarea aparatelor care intră neautorizat și pot reprezenta un pericol pentru populație, infrastructură sau securitatea națională. [...]
AUR cere reorientarea cheltuielilor de apărare după două doborâri de drone și susține că apelul repetat la NATO nu rezolvă problema, pe fondul incidentelor din spațiul aerian românesc, potrivit Digi24 . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu , afirmă că astfel de „accidente” „se vor intensifica” și pune accentul pe decizia politică privind dotarea Armatei, nu pe capacitatea militarilor de a interveni. În declarația citată, el întreabă de ce „miliarde de euro împrumutate” ar fi direcționate către zone care nu sunt „stringente”, în timp ce incidentele cu drone ar scoate la vedere „găurile din sistem”. NATO: Articolul 5 versus obligația de a-ți construi capacitatea de apărare Dungaciu critică „invocarea de fiecare dată a NATO”, pe care o numește „ridicolă”, argumentând că Alianța „nu poate intra într-un război” la fiecare incident de acest tip. El face distincția între Articolul 5 (apărare colectivă, invocat politic) și Articolul 3, care se referă la obligația statelor membre de a-și menține și dezvolta capacitatea de a rezista unui atac armat. „Invocarea de fiecare dată a NATO este ridicolă: NATO nu poate intra într-un război de fiecare dată când se petrec aceste incidente.” În același context, liderul AUR susține că războiul din Ucraina „este pe escaladare” și „nu are în acest moment soluție diplomatică”, iar apariția dronelor a marcat decisiv conflictul în ultimii ani, întrebând ce a făcut până acum „decidentul politico-strategic din România”. Context: două incidente în două zile, cu intervenție F-16 Potrivit informațiilor prezentate, sâmbătă dimineață o dronă a fost doborâtă de un pilot român de F-16, anunț făcut de președintele Nicușor Dan. Drona ar fi fost interceptată în apropiere de localitatea Sfântu Gheorghe, în proximitatea graniței cu Ucraina. A fost al doilea incident în două zile consecutive: vineri, același pilot a doborât deasupra județului Buzău o dronă care pătrunsese în spațiul aerian al României. Miza politică invocată de AUR: încrederea publică și prioritățile bugetare Dungaciu leagă episoadele de o „criză de încredere” care ar afecta reacția publicului și susține că „un stat nu se apără doar cu armele fizice, ci și cu încredere” în instituții, armată și lideri. În declarația citată, el afirmă că „perpetuarea crizei politice” ar slăbi statul român în fața unei confruntări care „indirect” ar afecta România și nu s-ar opri curând la granițe. [...]
NATO își mută discret greutatea apărării spre Europa , într-o reconfigurare care urmărește să reducă dependența de SUA și să răspundă direct preferințelor lui Donald Trump, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: dacă Washingtonul își reduce prezența militară, europenii trebuie să preia „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a continentului, într-un cadru descris drept „NATO 3.0”. Analiza pornește de la summitul NATO de la Ankara , unde Trump – după ce își criticase aliații înainte și în timpul reuniunii – a plecat vorbind despre „dragostea” dintre parteneri. Planul de „seducție” ar fi fost coordonat de secretarul general Mark Rutte , prezentat ca un mediator capabil să gestioneze impetuozitatea președintelui american și să mențină agenda alianței: opoziția față de Rusia, sprijinul pentru Ucraina și întărirea Europei în interiorul NATO. „NATO 3.0”: europenizare accelerată și adaptare la linia Washingtonului Dincolo de gesturile politice și de retorica menită să-l țină pe Trump aproape, transformarea descrisă are o componentă practică: alianța s-ar fi remodelat în ultimele luni în direcția viziunii americane despre securitatea europeană. În acest cadru, este menționat subsecretarul american pentru politica de apărare, Elbridge Colby, asociat cu ideea ca aliații europeni să își asume „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a Europei. Concret, textul indică două direcții care susțin această schimbare: europenii și canadienii cheltuie „sume colosale” pentru înarmare; sprijinul pentru Ucraina ar fi crescut din partea lor, după ce SUA și-au retras o parte importantă din ajutor. Rolul lui Rutte și precedentul Stoltenberg: management politic al riscului Trump Rutte este descris ca un atu pentru NATO tocmai prin relația funcțională cu Trump, văzută mai degrabă ca una de conveniență decât de afinitate politică. În articol este amintit și predecesorul său, Jens Stoltenberg, despre care se spune că a reușit în primul mandat al lui Trump să „citească” starea de spirit a acestuia și să-i protejeze pe aliați de criticile președintelui american. În același registru, este menționat un acord intermediat de Stoltenberg și Rutte (pe atunci premier al Olandei) care l-ar fi convins pe Trump să nu retragă SUA din NATO, iar „complimentele” ar fi fost din nou cheia. Ce urmează: o alianță cu mai puțin sprijin direct american Digi24 notează că reducerea numărului de soldați americani din Europa este o decizie care ține de Casa Albă și Pentagon, iar conducerea NATO poate cel mult să gestioneze prezentarea publică a situației. În acest context, „europenizarea” alianței este descrisă ca un proces fără precedent, care ar putea duce la îndeplinirea unei viziuni vechi: o Europă capabilă să se apere fără sprijinul direct al Americii. Pentru finalizarea acestei tranziții, textul indică nevoia unei Uniuni Europene mai concentrate pe apărare, a unor „coaliții ale voinței” formate ad-hoc și a unor inițiative regionale și bilaterale pe întreg continentul, cu NATO păstrând rolul de centru de greutate. [...]
Modelele de inteligență artificială au ajuns la nivelul „scorului perfect” într-un test de elită , un prag care poate accelera adoptarea lor în activități cu miză mare (cercetare, inginerie, finanțe), unde capacitatea de a rezolva probleme complexe devine un avantaj competitiv, potrivit Digi24 . Huawei și Xiaohongshu au anunțat că modelele lor AI au obținut fiecare 100% la problemele din cadrul Olimpiadei Internaționale de Matematică (OIM), desfășurată în iulie, la Shanghai, informație relatată de AFP și preluată de Agerpres. Sunt primele laboratoare care fac publice astfel de rezultate, iar alte companii ar putea urma în zilele următoare. Xiaohongshu a participat cu modelul „dots-note-3.0” și a susținut că, până acum, niciun „model lingvistic” (tehnologia din spatele agenților conversaționali) nu a obținut un scor perfect în procesul oficial de evaluare al olimpiadei. Compania a precizat și că, în timpul testelor, intervenția umană a fost interzisă, iar soluțiile au fost transmise organizatorilor pentru corectare. De ce contează pentru companii: AI trece de la „bun” la „verificat” pe probleme grele Performanța are relevanță operațională pentru mediul de afaceri deoarece indică o maturizare rapidă a modelelor în rezolvarea de probleme, nu doar în generarea de text. Digi24 notează și ritmul progresului: la ediția din 2024, Google ar fi ajuns la un nivel echivalent medaliei de argint, rezolvând patru din șase probleme în două-trei zile. În 2025, modele dezvoltate de Google și OpenAI au obținut rezultate la nivelul medaliei de aur, însă nu au egalat atunci performanțele a cinci concurenți umani cu 100% la acea ediție. Contextul competiției și cum a fost organizat testul La OIM 2026 au participat 666 de concurenți umani, iar șapte au obținut scor perfect, potrivit tabelului oficial al rezultatelor menționat de Digi24. Publicația mai arată că firmele din tehnologie au primit subiectele doar după ce candidații umani au susținut proba, iar răspunsurile au trebuit trimise într-un termen stabilit. Huawei a indicat că sistemul său AI „Celia” a demonstrat „capacități globale de rezolvare a problemelor” în mai multe domenii ale matematicii. Semnal suplimentar din industrie: mai multe modele ar fi atins 42/42 Deedy Das, partener la fondul american Menlo Ventures, a afirmat că a dat problemele OIM de anul acesta către patru modele AI de ultimă generație, care ar fi obținut 42 de puncte din 42, potrivit unei postări pe LinkedIn citate de Digi24. El a menționat modele de la OpenAI și Anthropic, start-up-ul Axiom Math și „Kimi K3” al companiei chineze Moonshot AI. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre metodologia exactă a acestui test paralel, comparația directă cu evaluarea oficială a olimpiadei rămâne limitată la informațiile prezentate. [...]
