Știri
Știri din categoria Diverse
Legea integrității (ANI) rămâne sub presiunea termenului din PNRR, iar PSD mizează pe o decizie rapidă a CCR pentru a evita blocaje la promulgare, potrivit Digi24. Sorin Grindeanu spune că așteaptă verdictul Curții Constituționale și că, dacă vor exista articole declarate neconstituționale, va convoca o nouă sesiune extraordinară a Parlamentului pentru modificări, astfel încât România să se încadreze în termenul-limită de 31 august pentru promulgare.
Într-o conferință de presă la Parlament, liderul PSD a afirmat că forma actuală a legii ar urma să treacă testul constituționalității, dar a insistat că „mai important este să avem o decizie” și că luni ar trebui să existe o concluzie concretă din partea CCR. Grindeanu a legat miza direct de jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), susținând că Parlamentul a lucrat în sesiune extraordinară pe parcursul verii tocmai pentru a evita riscuri asupra fondurilor europene.
Curtea Constituțională a amânat pentru luni, 17 august, decizia privind sesizările depuse de PNL, USR și de președinte în legătură cu Legea integrității. Grindeanu spune că are nevoie de verdict pentru a ști dacă trebuie operate corecții și pentru a rămâne în calendarul de promulgare până la finalul lunii.
În același context, el a indicat că eventualele modificări ar putea viza atât legea ANI, cât și un alt pachet legislativ menționat de el, cel privind biodiversitatea, în funcție de ce va decide CCR.
În material sunt prezentate două mize majore ale contestațiilor:
Potrivit Digi24, social-democrații acuză USR și PNL că sesizările ar bloca primirea a 771 de milioane de euro din fonduri europene, în timp ce contestatarii susțin că integritatea nu poate fi asigurată prin legi neconstituționale și că o lege „viciată” ar putea periclita oricum jalonul PNRR în relația cu Comisia Europeană.
În plus, disputa are loc după ce CCR a limitat în mai 2025 caracterul public al unor informații despre familie din declarațiile de avere, iar Agenția Națională de Integritate și experți anticorupție avertizează că reducerea transparenței poate intra în conflict cu angajamentele României față de OCDE, GRECO și Comisia Europeană (în Raportul privind Statul de Drept).
Recomandate
Siegfried Mureșan susține că PSD ar coborî de la 23% spre 13% sub conducerea lui Sorin Grindeanu , pe fondul unor nemulțumiri interne și al unei competiții latente pentru șefia partidului, potrivit unei declarații oferite în exclusivitate pentru Digi24 . Miza politică imediată, în lectura lui Mureșan, este că slăbirea liderului PSD ar putea accelera repoziționări interne, fără ca asta să schimbe însă disciplina de vot din Parlament pe termen scurt. Ce spune Mureșan despre „pierdere de teren” și procente Europarlamentarul PNL afirmă că primește informații „din interiorul PSD” potrivit cărora există membri și lideri din „al doilea rând” care consideră că Sorin Grindeanu „duce partidul în jos” și că PSD ar fi ajuns de la 23% în jurul a 15%, cu o tendință spre 13%. În același registru, Mureșan compară situația actuală cu episoade anterioare din istoria recentă a PSD, susținând că partidul a urmat lideri cu „entuziasm”, dar i-a schimbat rapid când au devenit o vulnerabilitate. Competiție internă pentru conducerea PSD și scenariul înlocuirii Mureșan mai spune că unii lideri social-democrați i-ar fi transmis că ar exista alternative la Grindeanu, inclusiv persoane „pregătite” să preia funcția de premier, și că aceștia ar aștepta ca actualul lider să „se împiedice” pentru a-i lua locul. „Sunt lideri PSD care se recomandă ca fiind prim-miniștri alternativi la domnul Grindeanu și care de-abia așteaptă ca domnul Grindeanu să se împiedice pentru ca unul dintre ei să ia locul la conducerea partidului.” De ce nu negociază separat cu alți lideri PSD: vot „monolit” în Parlament În pofida nemulțumirilor descrise, Mureșan afirmă că parlamentarii PSD „votează în bloc”, motiv pentru care nu ar fi încercat negocieri separate cu alte persoane din partid. El invocă două argumente: respectul pentru conducerea aleasă a PSD și convingerea că, oricum, disciplina de vot rămâne una „monolit”. „Au opinii diferite, nu prea au curaj să le spună, votează la fel. Dar în ziua în care Sorin Grindeanu nu îi va duce la succes, vor face ceea ce au făcut cu orice președinte PSD: îl vor înlocui rapid, peste noapte.” În lipsa unor date independente în material despre sondaje sau decizii formale în PSD, afirmațiile rămân la nivelul evaluării politice și al informațiilor pe care Mureșan spune că le primește din interiorul partidului. [...]
Eșecul învestirii Guvernului Mureșan prelungește incertitudinea politică , cu efect direct asupra capacității de a trece rapid prin Parlament reformele și măsurile din programul de guvernare, într-un moment în care partidele proeuropene încearcă să refacă o majoritate. Potrivit Digi24 , fostul premier desemnat Siegfried Mureșan susține că PSD „a știut de la început” că nu va vota guvernul propus de PNL, USR și UDMR, iar discuțiile din ultimele două săptămâni ar fi fost „doar pretexte”. Mureșan afirmă că formațiunile care l-au susținut au acționat „cu bună credință” și „rapid”, iar la cinci zile după publicarea decretului de desemnare în Monitorul Oficial au depus în Parlament programul de guvernare și lista cabinetului. El spune că nu are „nimic a-și reproșa” după respingerea la vot. În același timp, Mureșan acuză PSD că nu ar fi putut susține guvernul deoarece „nu-l puteau controla” și pentru că nu ar fi acceptat reformele propuse. În relatarea sa, a încercat să mențină un „dialog serios” cu PSD, inclusiv prin transmiterea programului de guvernare, iar peste 60 de puncte din cele 370 din program ar fi fost legate de idei ale PSD, pe care spune că le-a preluat și le-a comunicat social-democraților. Ce spune despre negocierile cu PSD și relația cu Grindeanu Mureșan declară că a discutat întâi cu partidele pe care le consideră „cu adevărat proeuropene” și care l-au susținut – PNL, USR și UDMR – după care l-a contactat pe Sorin Grindeanu . Spune că inițial nu a primit răspuns, iar ulterior au vorbit, Grindeanu cerându-i „elemente principale” ale programului, pe care Mureșan afirmă că i le-a trimis. El susține însă că mesajele publice ale lui Grindeanu ar fi fost diferite de cele din discuțiile directe și că acest lucru ar fi indicat „pretexte”. Într-o critică mai dură, Mureșan afirmă că Grindeanu ar fi venit în Parlament, „a mințit, a glumit, a plecat”, deși era președinte al Camerei Deputaților. De ce contează: blocajul politic întârzie decizii cu impact administrativ Din perspectiva funcționării statului, respingerea guvernului propus menține presiunea pe formarea unei majorități și pe calendarul legislativ, în condițiile în care un executiv fără susținere parlamentară nu poate implementa programul anunțat. În lipsa unei soluții rapide, rămâne deschisă disputa politică privind responsabilitatea pentru blocaj și direcția următoare a negocierilor între partidele parlamentare. [...]
Menținerea ratingului României la BBB- cu perspectivă negativă ține sub presiune costurile de finanțare ale statului , iar disputa politică se mută pe terenul consolidării fiscale, potrivit Digi24 . Deputata PNL Raluca Turcan susține că decizia Standard & Poor’s trebuie citită în contextul deteriorării situației fiscale din ultimii ani și afirmă că Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost nevoit să corecteze dezechilibre acumulate anterior. Turcan amintește că România se află „pe ultima treaptă recomandată investițiilor”, cu perspectivă negativă, și leagă această poziționare de instabilitatea politică din 2023 și de „dezechilibre bugetare majore”. În postarea sa, ea afirmă că România a trecut de la perspectivă stabilă la negativă în evaluările Fitch, S&P și Moody’s. Deficitul din 2024, invocat ca factor-cheie În argumentația sa, deputata PNL indică drept „principal motiv economic” deficitul din 2024, pe care îl cuantifică la 9,3% din PIB . În opinia sa, aceasta este situația fiscală pe care actualul guvern ar fi trebuit să o corecteze. Turcan mai afirmă că ajustarea s-a făcut în paralel cu menținerea investițiilor și cu o absorbție ridicată a fondurilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, program finanțat în principal din fonduri europene). Miza PNRR și disputa pe reforme Liberala critică opoziția PSD față de unele reforme și susține că blocarea legii salarizării ar fi costat România 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR. Ea avertizează, totodată, asupra riscului ca România să fie retrogradată în categoria nerecomandată investițiilor („junk”), dacă nu continuă reformele și disciplina bugetară. „Nu putem da timpul înapoi, dar avem nevoie să asumăm drumul reformelor în continuare, de disciplină bugetară și de un guvern stabil care să înțeleagă că aceste lucruri nu sunt negociabile. Altfel, sacrificiile românilor vor fi fost în zadar.” Ce a spus Standard & Poor’s și reacția PSD Reacția vine după ce S&P a reconfirmat ratingul suveran al României la BBB-/A-3 , menținând însă perspectiva negativă. Agenția a indicat riscuri ridicate legate de implementarea consolidării fiscale și de reducerea deficitelor externe. În aceeași zi, deputatul PSD Adrian Câciu a avut o interpretare diferită: el a susținut că menținerea ratingului nu este o „victorie” și că reducerea deficitului ar trebui făcută fără măsuri care să afecteze creșterea economică. „Nu avem nevoie de o țară mai săracă pentru a avea un deficit mai mic. Avem nevoie de o economie mai puternică pentru a avea finanțe publice mai sănătoase.” [...]
USR condiționează orice discuție de guvernare de excluderea PSD , iar liderul partidului, Dominic Fritz , spune că formațiunea nu va vota „niciun guvern” care ar funcționa ca „paravan” pentru social-democrați, potrivit Wall Street . Mesajul vine în contextul consultărilor de la Cotroceni pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, într-un moment de blocaj politic. Într-o postare pe Facebook, Fritz afirmă că, în acest moment, „soluția pentru ieșirea din criza în care PSD și AUR au aruncat țara sunt alegerile anticipate ”, argumentând că „politicienii trebuie să se întoarcă în fața cetățenilor” pentru un nou vot și un mandat clar de guvernare. Linia roșie a USR: fără miniștri PSD și fără „guvern-paravan” Președintele USR susține că partidul își menține poziția exprimată „de 5 luni”: nu intră la guvernare dacă viitorul Executiv include miniștri PSD. În plus, Fritz spune că USR nu va vota un guvern care, în viziunea sa, ar permite PSD să controleze guvernarea din umbră. Ce urmează la Cotroceni Fritz mai afirmă că USR va dialoga cu premierul desemnat doar „dacă președintele face o altă nominalizare”. În același timp, președintele Nicușor Dan a anunțat consultări la Palatul Cotroceni, luni, cu liderii și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice din Parlament, pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. [...]
Noile zvonuri despre sănătatea lui Xi Jinping ridică semne de întrebare privind predictibilitatea deciziilor la vârful Chinei , într-un moment în care liderul de la Beijing este expus unei agende externe încărcate, inclusiv vizita la Washington. Potrivit Bild , imaginile și relatările din jurul deplasărilor recente au alimentat speculații, fără ca în spațiul public să existe dovezi verificabile despre o boală gravă. În centrul discuțiilor sunt cadrele de la sosirea în Washington, unde Xi Jinping (73 de ani) apare sprijinindu-se vizibil de mâna soției sale, Peng Liyuan (63 de ani), la coborârea din avion. Publicația notează că gestul a fost interpretat de unii observatori drept un posibil semn de slăbiciune fizică. Ce au cerut chinezii pentru programul de la Washington Bild scrie că, potrivit „Wall Street Journal”, delegația chineză ar fi solicitat guvernului SUA să îi acorde lui Xi „semnificativ mai multe” perioade de odihnă pe durata vizitei. În plus, în aripa de vest a Casei Albe ar fi fost amenajată o cameră privată pentru președintele Chinei, la care, conform aceluiași articol, ar fi avut acces doar Peng Liyuan. Aceste detalii, dacă sunt corecte, ar indica o gestionare mai strictă a programului și a expunerii publice a liderului chinez, ceea ce poate amplifica incertitudinea în jurul întâlnirilor și mesajelor oficiale. Episodul de la BRICS și absența de la dineul de gală Speculațiile nu se limitează la vizita din SUA. Publicația amintește un incident de la summitul BRICS din India, luna trecută, când premierul indian Narendra Modi (76 de ani) și-ar fi întrerupt discursul și s-ar fi interesat de starea lui Xi, în timp ce mai mulți membri ai staffului s-au îndreptat spre liderul chinez. Ulterior, Xi ar fi lipsit de la dineul de gală al șefilor de stat BRICS, „oficial fără explicații suplimentare” privind motivul, potrivit materialului. Ce se știe și ce nu se știe Bild subliniază că zvonurile despre sănătatea lui Xi Jinping circulă de ani, incluzând afirmații despre accident vascular cerebral, cancer sau probleme cardiace, însă „nu există dovezi solide publice” care să le susțină. Publicația dă și un exemplu din 2024, când o fotografie devenită virală părea să sugereze că Xi are dureri; ulterior, susține articolul, s-a constatat că imaginea era mai veche și că reacția ar fi fost provocată de ceva ce băuse. În lipsa unor informații oficiale verificabile, rămâne de urmărit dacă apar clarificări din partea autorităților chineze sau dacă programul public al lui Xi va suferi ajustări vizibile în perioada următoare. [...]
Debitul Dunării la intrarea în țară rămâne mult sub mediile multianuale în următoarele trei luni , ceea ce poate pune presiune pe activitățile dependente de nivelurile de apă (de la transport fluvial la alimentări locale), potrivit prognozei pe trei luni citate de Digi24 . Estimările vizează secțiunea Baziaș și indică un regim hidrologic sub normal și pe multe râuri interioare. Prognoza pentru Dunăre: maxime și minime sub normal La intrarea în țară, pe secțiunea Baziaș, hidrologii estimează pentru: octombrie : debit maxim de 1.600 mc/s , față de media multianuală de 3.900 mc/s ; debit minim de 1.200 mc/s ; noiembrie : debit maxim de 2.000 mc/s , debit minim de 1.400 mc/s , față de media de 4.700 mc/s ; decembrie : media lunară este de 5.100 mc/s , în timp ce debitul maxim este estimat la 3.500 mc/s , iar minimul la 1.900 mc/s . Datele sunt din prognoza pe trei luni publicată de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) , informația fiind preluată de Agerpres. Râurile interioare: 30%–80% din mediile lunare, cu zone sub 30% Pe râurile interioare, regimul hidrologic este prognozat, în general, la 30%–80% din mediile lunare , însă în unele bazine valorile ar putea coborî sub 30% , în special: Râmnicu Sărat Bârlad râurile din Dobrogea Pentru octombrie 2026 , INHGA indică, în linii mari, valori de 30%–50% din mediile multianuale lunare, cu excepții mai bune (50%–80%) în unele bazine (inclusiv Vișeu, Someșul Mare, Prahova și sectoare superioare ale Oltului și Bistriței) și mai slabe (sub 30%) în Râmnicu Sărat, Bârlad și Dobrogea. În noiembrie 2026 , prognoza rămâne la 30%–50% în general, cu valori mai mari (50%–80%) în mai multe bazine (inclusiv Vișeu, Someșul Mare, Bega, Timiș, Jiu, Prahova și sectoare superioare ale Mureșului, Oltului și Bistriței) și sub 30% în Râmnicu Sărat și Bârlad. În decembrie , regimul hidrologic ar urma să fie, în general, la 50%–80% , dar mai mic (30%–50%) în mai multe bazine (inclusiv Crișuri, Argeș, Prut și râuri din Dobrogea), cu sub 30% în bazinul Bârladului. Ce mai avertizează hidrologii: posibile formațiuni de gheață în decembrie În cursul lunii decembrie, hidrologii avertizează că este posibilă apariția formațiunilor incipiente de gheață (gheață la maluri, năboi) în bazinele superioare ale Bistriței, Mureșului și Oltului, precum și pe unele râuri mici din centrul și nordul țării. INHGA precizează că estimările pe termen lung vor fi actualizate prin prognoze pe termen scurt și, dacă va fi cazul, prin avertizări hidrologice, în funcție de evoluția meteorologică. [...]
