Știri
Știri din categoria Diverse
PSD își revendică autonomia pe legile din PNRR și respinge presiuni politice, prin vocea președintelui partidului, Sorin Grindeanu, care susține că social-democrații își stabilesc singuri prioritățile și că au votat „pentru” la toate actele normative din pachetul PNRR, potrivit Digi24.
Declarațiile vin după ce Grindeanu a fost întrebat despre posibile reproșuri din partea președintelui Nicușor Dan legate de modificările aduse de PSD unor legi considerate jaloane în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), inclusiv în contextul sesizărilor la Curtea Constituțională. Liderul PSD a respins acuzațiile de „dezinformări” venite dinspre PNL și a insistat că partidul decide „în funcție de politicile publice” pe care vrea să le promoveze.
„PSD este independent și își ia deciziile în funcție de politicicile publice pe care le dorește să le promoveze”.
Grindeanu afirmă că poziția PSD poate fi verificată în Parlament, prin voturile date pe legislația asociată PNRR.
„Ce am făcut în această perioadă a fost să votăm la fiecare lege, la fiecare lege parte a PNRR, am votat pentru. PSD nu a fost la nicio lege împotrivă. La fiecare lege am votat pentru”.
Ca exemple, el a indicat:
În același context, Grindeanu a formulat mesajul politic central al intervenției sale:
„PSD își decide prioritățile și votează în funcție de ceea ce consideră normal. Nu-și permite nimeni să dea ordine PSD-ului”.
Întrebat dacă a discutat direct cu președintele pe tema acestor legi, Grindeanu a spus că nu a fost „niciodată singur” cu Nicușor Dan la întâlniri și a reluat critica la adresa PNL, pe care îl acuză că promovează „fake-news”.
Pe fondul acuzațiilor că PSD ar fi avut o relație apropiată cu președintele, Grindeanu a negat și a descris relația drept una „instituțională”, subliniind că Nicușor Dan nu a fost candidatul PSD la alegeri.
„Relația între PSD și Administrația Prezidențială a fost instituțională, nici calde nici reci”.
La final, liderul PSD a mai spus că partidul „nu își schimbă punctul de vedere”, fără alte detalii despre pașii următori sau eventuale negocieri politice.
Recomandate
Legea integrității (ANI) rămâne sub presiunea termenului din PNRR, iar PSD mizează pe o decizie rapidă a CCR pentru a evita blocaje la promulgare , potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu spune că așteaptă verdictul Curții Constituționale și că, dacă vor exista articole declarate neconstituționale, va convoca o nouă sesiune extraordinară a Parlamentului pentru modificări, astfel încât România să se încadreze în termenul-limită de 31 august pentru promulgare. Într-o conferință de presă la Parlament, liderul PSD a afirmat că forma actuală a legii ar urma să treacă testul constituționalității, dar a insistat că „mai important este să avem o decizie” și că luni ar trebui să existe o concluzie concretă din partea CCR. Grindeanu a legat miza direct de jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), susținând că Parlamentul a lucrat în sesiune extraordinară pe parcursul verii tocmai pentru a evita riscuri asupra fondurilor europene. Ce urmează la CCR și de ce contează termenul de 31 august Curtea Constituțională a amânat pentru luni, 17 august, decizia privind sesizările depuse de PNL, USR și de președinte în legătură cu Legea integrității. Grindeanu spune că are nevoie de verdict pentru a ști dacă trebuie operate corecții și pentru a rămâne în calendarul de promulgare până la finalul lunii. În același context, el a indicat că eventualele modificări ar putea viza atât legea ANI, cât și un alt pachet legislativ menționat de el, cel privind biodiversitatea, în funcție de ce va decide CCR. Punctele contestate: retroactivitate și declarațiile partenerilor de viață În material sunt prezentate două mize majore ale contestațiilor: Retroactivitatea sancțiunilor (amendamentul „Fritz”) : o prevedere considerată controversată stabilește că aleșii aflați în funcție, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese înainte de noua lege, își pierd mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii invocă Articolul 15 din Constituție (legea dispune numai pentru viitor). Declarațiile de avere și interese pentru partenerii de viață (amendamentul „Grădinaru”) : legea extinde obligația către persoane aflate în „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii, fără o definire clară a relației. Președintele și opoziția susțin că publicarea nominală a averilor unor persoane private ar fi o ingerință disproporționată în viața privată și invocă standarde CJUE și CEDO. Disputa politică și riscurile de conformare internațională Potrivit Digi24, social-democrații acuză USR și PNL că sesizările ar bloca primirea a 771 de milioane de euro din fonduri europene, în timp ce contestatarii susțin că integritatea nu poate fi asigurată prin legi neconstituționale și că o lege „viciată” ar putea periclita oricum jalonul PNRR în relația cu Comisia Europeană. În plus, disputa are loc după ce CCR a limitat în mai 2025 caracterul public al unor informații despre familie din declarațiile de avere, iar Agenția Națională de Integritate și experți anticorupție avertizează că reducerea transparenței poate intra în conflict cu angajamentele României față de OCDE, GRECO și Comisia Europeană (în Raportul privind Statul de Drept). [...]
Amânarea legii salarizării în PNRR mută presiunea bugetară mai târziu , după ce coaliția a decis că România nu putea susține simultan și noua lege a pensiilor, și o reformă amplă a salarizării, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu spune că, în 2023, legea salarizării a fost mutată din cererea de plată nr. 3 în cererea de plată nr. 6 tocmai pentru a evita un blocaj financiar și riscul de a rata țintele din PNRR. Într-o conferință de presă la Parlament, liderul PSD a susținut că partidul sprijină adoptarea legii, dar că proiectul nu este suficient de „închis” între ministerele implicate și nici fundamentat bugetar. El a afirmat că PSD nu a primit o formă finală a legii și nici simulări privind efectele aplicării. De ce contează mutarea din cererea 3 în cererea 6 Grindeanu a explicat că, în arhitectura PNRR, legea salarizării fusese inițial legată de cererea de plată nr. 3, dar a fost amânată pentru cererea nr. 6 deoarece bugetul nu ar fi putut suporta în același timp creșterile și ajustările din legea pensiilor și cele din legea salarizării. „Era imposibil în 2024 să faci și legea pensiilor, și legea salarizării. Nu ducea bugetul României.” Potrivit acestuia, decizia a fost una „pragmatică”, pentru a reduce riscul ca România să nu îndeplinească obiectivele aferente cererii de plată nr. 3, în condițiile în care o lege a salarizării ar fi fost mai dificil de finalizat și negociat. Blocaje între ministere și lipsa simulărilor Liderul PSD a indicat că discuțiile nu ar fi fost finalizate între Ministerul Muncii și alte ministere cu impact major (Educație, Sănătate, Justiție), dar nici între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor. În plus, el a spus că nici la discuțiile de la Cotroceni nu ar fi fost prezentate o formă a legii sau simulări privind impactul. „Am fost la Cotroceni și nu am avut o lege în față, o formă a legii, un proiect, o simulare.” Critici privind gestionarea dialogului social Grindeanu a afirmat că procesul ar fi fost gestionat mai bine dacă Florin Manole ar fi rămas la Ministerul Muncii și a criticat relația actualei conduceri a ministerului cu partenerii sociali, susținând că o parte importantă a sindicatelor ar refuza dialogul cu ministrul Dragoș Pîslaru . În lipsa unei forme finale și a unei fundamentări bugetare prezentate public, rămâne neclar când va fi agreată varianta care să poată fi asumată politic și integrată în calendarul PNRR, însă explicația avansată de PSD indică o constrângere centrală: spațiul fiscal limitat și prioritizarea legii pensiilor în raport cu reforma salarizării. [...]
PSD mizează pe un guvern minoritar după 1 septembrie, ceea ce ar muta deciziile economice în negocieri „lege cu lege” în Parlament , potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu , liderul PSD și propus de partid pentru funcția de prim-ministru, spune că este „cel mai aproape” de a forma o majoritate astfel încât, după 1 septembrie, să existe un executiv „cu puteri depline”, dar subliniază că va fi un guvern minoritar. Declarațiile au fost făcute joi, la Parlament, într-o conferință de presă în care Grindeanu l-a atacat pe premierul interimar Ilie Bolojan , acuzând lipsa reformelor și invocând „contracție economică, sărăcie și trai pe datorie”. „N-am văzut nicio reformă, n-am văzut nicio dezvoltare, n-am văzut eficiență, am văzut contracție economică, sărăcie și trai pe datorie.” Ce înseamnă, practic, un guvern minoritar: majorități construite „pe fiecare lege” Întrebat dacă a obținut între timp promisiuni de susținere din partea parlamentarilor pentru funcția de prim-ministru, Grindeanu a răspuns că, „astăzi, când vorbim, nu” și că nu s-a schimbat nimic față de săptămâna trecută. În același timp, el a afirmat că PSD este „cel mai aproape” de a face o majoritate și că își va intensifica eforturile. În viziunea sa, guvernul minoritar ar urma să treacă de votul Parlamentului, însă ar fi obligat să negocieze sprijinul pentru fiecare proiect major. „Va fi un Guvern minoritar care va trece de votul Parlamentului, care va trebui să negocieze pe fiecare lege importantă majoritățile în Parlament.” Relația cu partidele „pro-europene”: punct comun cu UDMR Grindeanu a mai spus că, dintre partidele pro-europene, există „un punct comun” doar cu UDMR: „să avem un Guvern repede”. El a susținut că PSD și UDMR ar fi motivate de „dorința de a găsi o soluție” și că nu ar pune „stavile” în calea unor alianțe posibile pentru formarea unei coaliții. În același timp, liderul PSD a insistat că România are nevoie de un guvern „cu puteri depline” odată cu începutul sesiunii ordinare a Parlamentului, la 1 septembrie, și a cerut schimbarea actualei conduceri de la Palatul Victoria. [...]
Disputa PNL–PSD se mută pe controlul instituțiilor , după ce vicepremierul interimar Oana Gheorghiu îl acuză pe Sorin Grindeanu că „minte” când spune că PSD este în opoziție, invocând numărul mare de funcții ocupate de social-democrați în administrație și în instituții-cheie ale statului, potrivit Digi24 . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu susține că PSD păstrează „sute de posturi” în administrația centrală, inclusiv poziții de conducere, și face trimitere și la funcții din instituții deconcentrate și companii de stat. Mesajul vine în contextul în care Grindeanu a afirmat public că PSD ar fi „în opoziție”. Cererea: retragerea oamenilor PSD din funcțiile publice Vicepremierul interimar îl acuză pe liderul PSD că a aruncat țara „în haos” și îi cere să își retragă oamenii din funcțiile ocupate în instituțiile statului. „Domnul Sorin Grindeanu ne minte în fiecare zi cum că PSD este «în opoziție». Sunt sute de posturi ocupate de PSD în administrația centrală, multe dintre ele de conducere.” „Domnule Grindeanu, dacă tot ați aruncat România în haos și dacă tot vă bateți cu pumnii în piept că sunteți «în opoziție», n-ați vrea totuși să vă luați toți PSD-iștii înapoi la partid?” Exemplele invocate: instituții cu rol de reglementare și control În mesajul citat de Digi24, Gheorghiu enumeră persoane despre care afirmă că au legături cu PSD și care ocupă funcții de conducere în instituții publice. Printre exemplele menționate se numără: președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu; președintele Consiliului Legislativ, Florin Iordache; președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Valeriu Zgonea; președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu; vicepreședintele Curții de Conturi, Ion Mocioalcă; directorul Serviciului de Informații Externe (SIE) , Gabriel Vlase; președintele Agenției Naționale de Integritate (ANI), Bogdan Sticlosu; conducerea Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), Florian Daniel Geantă și Violeta Tudorie; vicepreședintele Autorității Naționale pentru Cetățenie care exercită atribuțiile președintelui, Ana-Claudia Țapardel; șeful Departamentului pentru Luptă Antifraudă (DLAF), Bogdan Ionuț Dințoi. Miza politică a schimbului de acuzații este controlul asupra aparatului administrativ și asupra instituțiilor cu rol de reglementare și supraveghere, într-un moment în care PSD își revendică poziția de partid aflat „în opoziție”, iar PNL contestă această etichetă prin inventarierea funcțiilor ocupate în stat. [...]
România riscă diminuarea fondurilor PNRR dacă nu închide rapid recepția lucrărilor, în condițiile în care aproximativ 4.500 de proiecte sunt încă nerecepționate, dintr-un total de peste 15.000, potrivit Digi24 . Premierul Ilie Bolojan spune că fereastra critică este următoarele două săptămâni, iar termenul-limită pentru a păstra finanțarea din PNRR este finalul lunii august. Miza este operațională și financiară: proiectele recepționate până la sfârșitul lunii august „vor avea finanțarea asigurată din PNRR”, în timp ce întârzierile vor aduce penalizări pentru România, prin diminuarea sumelor care ar urma să fie primite din fonduri europene, a avertizat premierul. Blocajul nu e doar „șantierul”, ci și actele Bolojan a explicat că recepționarea nu înseamnă doar finalizarea fizică a lucrărilor, ci și pașii administrativi care închid proiectul: înscrierea investiției în cartea funciară; încărcarea documentelor finale care confirmă încheierea finanțării în platforma electronică pusă la dispoziția autorităților locale. În acest context, presiunea se mută și pe capacitatea administrativă din teritoriu, nu doar pe constructori sau furnizori. Cine gestionează proiectele și ce tip de investiții sunt vizate Din cele peste 15.000 de proiecte derulate la nivel național, o parte importantă vizează dotarea școlilor și sunt gestionate prin Ministerul Educației, iar restul sunt derulate în principal prin Ministerul Dezvoltării și prin intermediul primăriilor. Investițiile menționate includ școli, dispensare, anveloparea blocurilor și alte obiective locale. Mobilizare cerută în teritoriu, cu termen de două săptămâni Premierul a avut o teleconferință cu prefecții și reprezentanții serviciilor guvernamentale din țară responsabili de recepția investițiilor și le-a cerut să se mobilizeze astfel încât lucrările deja finalizate să fie recepționate în termen. „În următoarele două săptămâni, trebuie să finalizăm cât mai multe dintre lucrările finanțate prin PNRR și să ne asigurăm că acestea sunt recepționate la timp.” Pentru administrațiile locale, următoarea perioadă devine un test de execuție și de închidere administrativă a proiectelor: fără recepție la timp, finanțarea PNRR se poate pierde, iar costul se vede direct în sumele europene care intră în România. [...]
România nu poate seta acum un calendar credibil pentru euro , pentru că nu îndeplinește în prezent niciun criteriu de convergență, iar prioritatea trebuie să fie corecția fiscală și coborârea deficitului bugetar sub 3%, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , la prezentarea Raportului asupra inflației – august 2026, potrivit Digi24 . Mesajul are o miză economică directă: fără consolidare fiscală și stabilitate a politicilor (în special fiscale), România nu poate intra în mecanismul cursurilor de schimb (ERM II) – etapa premergătoare adoptării monedei unice, care presupune menținerea unor indicatori în parametri și un curs de schimb stabil pentru cel puțin doi ani. Deficitul bugetar, „nodul” de care depind restul criteriilor Isărescu a indicat explicit reducerea deficitului sub pragul de 3% ca punct de plecare, argumentând că de aici „trag” și alte dezechilibre, inclusiv deficitul extern și o parte din presiunile inflaționiste. În același timp, guvernatorul a criticat instabilitatea legislativă în zona fiscală, dând ca exemplu modificările repetate ale TVA și promisiunile recurente de reduceri de taxe. În logica prezentată de șeful BNR, ideea că intrarea rapidă în zona euro ar „disciplina” automat România este nerealistă, mai ales după experiența crizei Greciei, când standardele de acceptare și vigilența instituțiilor europene au crescut. „Nu avem altă alternativă”, dar decizia e politică și durează Guvernatorul a reamintit că România și-a asumat prin Tratatul de Aderare adoptarea euro atunci când îndeplinește condițiile, fără opțiunea de a păstra permanent moneda națională, așa cum au avut în trecut state precum Marea Britanie sau Danemarca. „Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual.” Isărescu a mai spus că trecerea la euro nu este un simplu schimb de monedă, ci un proces „politic complicat”, cu componente sociale, care nu poate fi făcut doar de banca centrală: Guvernul și Parlamentul sunt actorii care trebuie să decidă și să susțină un parcurs. Orizontul de timp: „câțiva ani buni”, după alegerile din 2028 Întrebat despre un termen realist, Isărescu a evitat să indice o dată și a spus că ar fi nevoie de „câțiva ani buni” pentru a ajunge la o poziție fiscală compatibilă cu adoptarea euro, în orice caz după alegerile din 2028. În opinia sa, discuțiile despre 5 sau 10 ani nu sunt „serioase” în acest moment, fără o decizie politică și angajamente asumate la nivel parlamentar, în urma unei dezbateri consistente. BNR afirmă că este pregătită să reia structura organizatorică de lucru pentru acest proces, însă condiția rămâne aceeași: mai întâi stabilizarea fiscală și menținerea indicatorilor, nu doar atingerea lor temporară. [...]
