Știri
Știri din categoria Diverse

Cutremurul de 5,7 din Vrancea a fost resimțit în mai multe orașe, iar imaginile surprinse de camerele de supraveghere arată cât de rapid se propagă efectele unui seism și cât de expuse rămân spațiile de locuit și cele publice, potrivit Digi24.
Seismul s-a produs în noaptea de marți spre miercuri, 18 noiembrie 2026. Conform Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), cutremurul a avut loc la ora 02:48:55, în județul Vrancea, la o adâncime de 120,8 kilometri. Mișcarea a fost resimțită în numeroase localități, inclusiv în București, dar și în Republica Moldova.
La câteva ore după cutremur, în mediul online au început să circule înregistrări realizate de camere de supraveghere și de locuitori din zonele în care seismul a fost simțit. Digi24 notează că, după seism, mulți români au accesat camerele video pentru a vedea ce s-a înregistrat în jurul orei 2.50.
În București, una dintre filmări provine dintr-un apartament: se vede momentul în care locuința începe să se zguduie, iar o pisică reacționează speriată la mișcarea seismică.
În Iași, o cameră de supraveghere dintr-o parcare surprinde cum echipamentul se zdruncină, iar autoturismele parcate se mișcă din cauza vibrațiilor. Imaginile sunt publicate de Ziarul de Iași, potrivit materialului.
În Buzău, o altă înregistrare surprinde nu doar mișcarea, ci și zgomotul asociat seismului: în materialul publicat de Reporter Buzoian se aude un vuiet urmat de o bubuitură, iar ulterior se aud câini lătrând.
Digi24 mai menționează imagini din Piața Unirii din Iași, incluse într-un material publicat de Televiziunea Română, precum și filmări din locuințe din Iași și Galați.
Conform datelor actualizate ale INCDFP, seismul din 18 noiembrie 2026 a avut magnitudinea locală 5,7 și s-a produs la adâncimea de 120,8 kilometri.
Epicentrul a fost localizat în zona seismică Vrancea, la aproximativ:
Cutremurul a fost resimțit într-o mare parte a țării și dincolo de granițele României.
Recomandate

Alegerea cuvântului „uman” ca „cuvântul anului 2026” indică presiunea pe piața muncii pe fondul avansului IA , într-un moment în care tot mai mulți oameni își pun problema diferenței dintre munca „autentică” și cea generată de mașini, potrivit Știrile Pro TV . Dicționarul Cambridge a făcut selecția într-un context dominat de expansiunea rapidă a inteligenței artificiale și de temeri că aceasta ar putea înlocui locuri de muncă. Termenul „uman” este definit ca având „calitățile, defectele și sentimentele specifice oamenilor, spre deosebire de zei, animale sau mașini”. Potrivit materialului, decizia a fost transmisă de AFP. De ce contează pentru companii și angajați Francesca Woodward, membră a Consiliului de Administrație al Cambridge University Press , a explicat pentru AFP că termenul a surprins „spiritul epocii din 2026”, pe fondul discuțiilor despre impactul IA asupra societății și economiei. În ultimele 12 luni, spune ea, oamenii „s-au gândit cu adevărat la ce înseamnă să fii om”, în special din cauza îngrijorărilor că inteligența artificială le-ar putea prelua locurile de muncă. „Cred că oamenii încearcă să-și reamintească... ce înseamnă să fii om.” În plan practic, lexicografii au observat și o creștere a folosirii lui „uman” în expresii compuse precum „creat de om” sau „autor uman”, semn al nevoii de diferențiere în conținut și produse într-o piață în care materialele generate de IA devin tot mai răspândite. Context: dezbaterea despre diferența dintre „minte umană” și „minte artificială” Tom McClelland , filosof al științei la Universitatea din Cambridge, a numit alegerea „uman” una „cu adevărat interesantă”, argumentând că înțelegerea noastră asupra umanității „se schimbă” în acest moment. „Încercăm să înțelegem diferența dintre o minte umană și o minte artificială, dintre ființe vii ca noi și ființe artificiale pe care le creăm. Ce ne diferențiază: conștiința, creativitatea sau compasiunea?” Materialul mai arată că tema a ajuns în prim-planul agendei publice, cu intervenții în dezbatere din partea unor lideri și personalități, între care Papa Leon al XIV-lea, Bill Gates, Mary Beard și Cate Blanchett. Ce mai știm despre selecție „Uman” a depășit alți candidați legați de inteligența artificială și de lumea online, reflectând interesul global pentru felul în care tehnologia schimbă viețile, potrivit sursei. Textul menționează și termenul „agent”, descris ca un sistem de inteligență artificială capabil să funcționeze independent, însă lista completă și detaliile despre ceilalți candidați nu sunt redate integral în fragmentul disponibil. [...]

Amazon își asumă direct controlul creativ asupra francizei James Bond , iar Jeff Bezos spune că a fost „foarte implicat” în alegerea lui Robert Pattinson pentru rolul noului 007, potrivit Digi24 . Bezos a făcut declarațiile la un eveniment din California, unde a explicat că inițial a avut „prejudecăți” față de Pattinson, tocmai pentru că este deja foarte cunoscut, după roluri precum „Batman” și seria „Twilight”. În mod tradițional, rolul lui James Bond a mers către actori mai puțin celebri la momentul selecției, însă Bezos susține că, în timpul probelor de ecran, „era atât de evident că el este James Bond”. Miza depășește un simplu casting: Pattinson ar urma să fie primul James Bond care nu se află sub controlul creativ al familiei Broccoli, care a supervizat franciza încă din 1962. Contextul este achiziția MGM de către Amazon, în 2022, MGM deținând o parte din drepturile francizei. Cum a fost luată decizia Bezos a descris un proces pe care l-a numit „extrem de riguros”, spunând că decizia finală a fost luată vineri. Potrivit lui, au existat cinci finaliști care au trecut prin „audiții reale, de modă veche”, interpretând trei scene diferite, în costume complete, cu decoruri reale și alți actori. „Când am ajuns la această listă de cinci candidați, toți erau extraordinari. Dar era ceva special la Rob și la interpretarea lui.” El a mai afirmat că alegerea a fost „imediată” și „fără dezbateri”, iar Denis Villeneuve , regizorul următorului film, ar fi fost parte din discuții. Ce urmează pentru franciză Pattinson a fost prezentat ca al șaptelea interpret al lui James Bond, preluând rolul de la Daniel Craig. Actorul va juca în cel de-al 26-lea film din serie, a cărui lansare este prevăzută pentru 2028, însă titlul și data exactă nu au fost anunțate. Într-o declarație citată de Digi24 , Pattinson a spus că rolul este „onoarea vieții” lui. Alegerea unui nume foarte cunoscut vine și pe fondul reducerilor de personal și al consolidării din Hollywood, într-un moment în care studiourile au dificultăți în a atrage public în sălile de cinema. În acest context, surse din industrie au indicat că Pattinson a fost văzut ca o opțiune mai sigură comercial decât un actor nou, iar jurnalistul Matthew Belloni a argumentat, în buletinul său informativ, că miza mare pentru toți cei implicați favorizează o astfel de decizie. [...]

Românii ar direcționa prioritar un câștig mare către sprijinul familiei, nu către consum sau statut , potrivit unui sondaj prezentat de Digi24 . Datele Barometrului Informat.ro – INSCOP Research indică o preferință dominantă pentru utilizări cu miză de siguranță financiară și stabilitate, cu implicații directe pentru felul în care populația înțelege „prosperitatea” și pentru potențiala orientare a economisirii și investițiilor. Cum ar cheltui românii un milion de euro La întrebarea ce ar face „mâine” cu un milion de euro, cele mai frecvente opțiuni sunt legate de familie, locuire și economisire/investiții: 24,6%: ar ajuta financiar familia 16,8%: ar cumpăra o locuință sau ar investi în îmbunătățirea celei existente 16,4%: ar economisi sau investi banii 12,1%: ar începe sau ar dezvolta o afacere 9,8%: ar achita datorii sau credite 6,2%: ar călători sau și-ar îndeplini o dorință personală 11,4%: altceva 2,8%: nu răspund Sondajul mai arată diferențe între grupuri: sprijinirea familiei este peste medie la votanții PSD, femei, persoane de peste 60 de ani, respondenți cu educație primară și în mediul rural, în timp ce economisirea/investirea este menționată peste medie de votanții PNL și USR, bărbați, persoane între 18 și 44 de ani, respondenți cu educație superioară, locuitori din București și urbanul mare, utilizatori Instagram și angajați din sectorul public. Ce „înseamnă” un milion de euro: ajutor pentru familie și liniște Întrebați care ar fi cea mai importantă schimbare adusă de o astfel de avere, aproape jumătate indică posibilitatea de a ajuta familia și alte persoane (49,4%). Urmează: 25%: siguranță și liniște 14,2%: libertate și independență 4,9%: respect și statut social 1,4%: mai multă putere și influență 1,8%: altceva 3,3%: nu știu/nu răspund Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac , interpretează rezultatele ca o orientare a populației către „protecție și stabilitate” mai mult decât către putere sau prestigiu social, cu diferențe între generații și niveluri de educație. „Pentru jumătate dintre români, o avere de 1 milion de euro ar însemna posibilitatea de a-și ajuta familia, iar pentru un sfert, garanția de siguranță și liniște.” Mobilitatea rămâne redusă: majoritatea ar rămâne în aceeași localitate Chiar și în scenariul unui câștig foarte mare, 73,6% dintre respondenți spun că ar prefera să locuiască permanent în aceeași localitate din România. Alte opțiuni: 9,2%: altă localitate din România 9,1%: altă țară din Uniunea Europeană 6,5%: țară din afara Uniunii Europene 1,6%: nu știu/nu răspund Metodologia sondajului Barometrul Informat.ro – INSCOP Research (ediția a XV-a) a fost realizat în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, pe un eșantion de 1.197 persoane (18+), prin metodă „mixed-mode secvențial” (CATI – CAWI). Eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. [...]

Reducerea facturilor la încălzire în ierni grele depinde mai ales de izolație și de potrivirea sistemului cu locuința , nu doar de „ce centrală” alegi, arată Știrile Pro TV , într-o trecere în revistă a soluțiilor folosite în țările nordice la temperaturi care pot coborî până la -30°C. În Norvegia, un rol important îl are energia electrică, produsă în mare parte în hidrocentrale, iar în multe locuințe sunt folosite pompe de căldură (în special aer-aer), care extrag energie termică din aerul exterior și o transferă în interior. Publicația notează că eficiența acestor echipamente depinde de temperatura de afară și de caracteristicile aparatului, iar la ger puternic randamentul poate scădea, motiv pentru care contează dimensionarea corectă și existența unei surse suplimentare. În paralel, sobele pe lemne rămân utilizate fie ca soluție complementară, fie ca rezervă în zilele foarte friguroase. Rețelele centralizate și recuperarea căldurii, un avantaj operațional Suedia și Danemarca folosesc pe scară largă sisteme centralizate de încălzire, mai ales pentru blocuri. Principiul este similar cu cel cunoscut în România (căldura produsă într-o centrală este transportată prin conducte către clădiri), însă diferența este dată de varietatea surselor: pe lângă biomasă și instalații care produc simultan energie electrică și termică, suedezii valorifică și căldura reziduală din industrie sau din instalații de tratare și valorificare energetică a deșeurilor. Danemarca are o abordare apropiată, incluzând inclusiv pompe de căldură de mari dimensiuni și sisteme de recuperare a căldurii din activități industriale. Finlanda și Islanda: mix de soluții și geotermal În Finlanda, încălzirea centralizată este bine dezvoltată în orașe, iar în casele individuale se combină soluții precum sistemele electrice, pompele de căldură și sobele pe lemne. O parte dintre pompe folosesc energia din sol, unde temperatura rămâne relativ constantă la anumite adâncimi, dar instalarea presupune condiții tehnice adecvate și costuri inițiale mai ridicate. Islanda se bazează pe energia geotermală: apa încălzită natural în subteran este transportată prin conducte către localități și folosită la încălzirea clădirilor. Acolo unde rețelele geotermale nu sunt disponibile, energia electrică rămâne importantă. Ce se poate traduce în România: întâi pierderile, apoi echipamentele Concluzia aplicabilă și local, potrivit materialului, este că eficiența încălzirii depinde în mare măsură de cât de bine este construită și izolată locuința. Sunt menționate explicit izolația pereților și a acoperișului, ferestrele montate corect și etanșarea rosturilor, ca măsuri care reduc pierderile de căldură. Publicația subliniază că sistemul de încălzire trebuie ales împreună cu caracteristicile clădirii: un echipament care funcționează bine într-o locuință izolată poate avea rezultate mult mai slabe într-un spațiu cu pierderi mari. Înainte de achiziția unui sistem mai puternic, recomandarea este verificarea izolației, a ferestrelor și ușilor și a zonelor prin care intră aer rece, iar abia apoi dimensionarea echipamentelor după necesarul real de căldură. [...]

Confirmarea lui Robert Pattinson ca noul James Bond deschide o nouă etapă pentru franciza 007 , cu implicații directe pentru strategia de producție și promovare a viitorului film, potrivit Antena 3 . Anunțul a fost făcut luni de Amazon și a fost însoțit de o imagine oficială cu actorul în postura agentului 007. Pattinson a fost prezentat în fotografii publicate pe conturile oficiale de social media ale francizei, îmbrăcat în smoking. Confirmarea a venit și printr-un videoclip de anunț în care actorul apare ținând un pistol și purtând un costum specific personajului, iar clipul se încheie cu mesajul „James Bond se va întoarce”, semnalând continuarea seriei cu un nou protagonist. Schimbarea de actor, după era Daniel Craig Robert Pattinson îi ia locul lui Daniel Craig, care l-a interpretat pe James Bond în cinci filme, ultimul fiind „No Time to Die”, lansat în 2021. De atunci, alegerea succesorului a fost subiect de speculații, iar confirmarea oficială închide această perioadă de incertitudine pentru una dintre cele mai cunoscute francize cinematografice. Pattinson este cunoscut în special pentru rolurile din seria „Twilight” și filmul „The Batman”, iar preluarea rolului 007 este prezentată ca un pas major în repoziționarea seriei pentru următorul ciclu de producții. Ce se știe despre echipa noului film și ce urmează Actorul a transmis, într-o declarație, că rolul reprezintă „onoarea vieții” sale și a mulțumit echipei de la Amazon MGM Studios . „James Bond este unul dintre cele mai legendare personaje din istoria cinematografiei, iar faptul că mi s-a încredințat rolul agentului 007 reprezintă onoarea vieții mele.” BBC a publicat și o declarație a regizorului Denis Villeneuve , care spune că Pattinson „are spiritul atemporal al agentului 007” și „aduce o energie complet nouă”. „Sunt extrem de bucuros să-l întâmpin pe Robert Pattinson în rolul noului nostru James Bond.” Publicația notează că mai multe detalii despre noul proiect cinematografic și despre următoarea apariție a lui Pattinson în rolul lui James Bond sunt așteptate în perioada următoare. [...]

Un proiect de lege depus la Senat ar putea schimba semnificativ costurile și riscurile juridice asociate interacțiunilor cu urșii , prin introducerea unor despăgubiri minime de 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pentru victime și prin modificarea regimului sancțiunilor, potrivit Digi24 . Inițiativa, atribuită UDMR și aflată în prezent în Parlament, urmărește să modifice modul în care sunt gestionate situațiile în care oamenii ajung în pericol din cauza animalelor sălbatice. Concret, despăgubirea de cel puțin 50.000 de euro ar urma să fie acordată pentru prejudiciile suferite de persoanele atacate de urși, iar dacă atacul este fatal, suma ar reveni familiei persoanei decedate, conform relatării jurnalistei Digi24 Bianca Timșa. Ce se schimbă la răspunderea penală în caz de atac Proiectul include și o modificare de reglementare cu impact direct asupra răspunderii penale: uciderea ursului nu ar mai fi considerată infracțiune dacă persoana atacată acționează în legitimă apărare. Reducerea drastică a despăgubirii pentru uciderea ilegală a unui urs În paralel, inițiatorii propun diminuarea puternică a despăgubirii pentru uciderea ilegală a unui urs: de la 40.000 de euro (aprox. 200.000 lei), cât este menționat ca nivel actual, la 500 de euro (aprox. 2.500 lei), potrivit proiectului. Măsura a generat deja reacții critice din partea organizațiilor de mediu, care avertizează că o astfel de reducere ar putea încuraja braconajul. România ar avea, conform unor estimări citate în material, între 10.000 și 12.000 de urși, ceea ce menține subiectul la intersecția dintre siguranța publică, costuri bugetare potențiale și regimul de protecție a faunei. Proiectul este la Senat, iar pașii următori depind de parcursul legislativ și de forma finală care ar putea fi adoptată. [...]