Știri
Știri din categoria Diverse
Polonia își calibrează apărarea și informațiile pe scenariul unui conflict apropiat cu Rusia, pe fondul unei evaluări de risc în creștere, potrivit unui rar interviu acordat de șeful serviciului de informații externe al țării, relatat de Digi24. Mesajul are miză operațională pentru flancul estic al NATO: Varșovia vorbește despre o „perspectivă pe termen scurt” a unui conflict armat cu Rusia și despre necesitatea adaptării „mentalității” în activitatea de zi cu zi.
Paweł Szota, șeful Agenției de Informații Externe a Poloniei (AW), spune că amenințarea din partea Moscovei este „reală” și în creștere și că Rusia ar putea escalada conflictul dincolo de războiul din Ucraina. În același timp, el susține că evaluările AW sunt aliniate cu cele ale NATO și ale serviciilor de informații aliate.
„Astăzi, ținând cont de întregul spectru de amenințări din partea Kremlinului, trebuie să ne adaptăm mentalitatea în consecință și, în operațiunile noastre de zi cu zi, să acționăm ca și cum un conflict armat cu Rusia ar fi o perspectivă pe termen scurt.”
În interviu, Szota afirmă că Rusia ar putea încerca să „testeze serios hotărârea NATO” printr-o provocare de mare amploare și indică drept „un scenariu real” o acțiune gravă împotriva unuia dintre statele baltice. Întrebat despre posibilitatea folosirii așa-numiților „omuleți verzi” (trupe fără însemne, similare celor folosite la anexarea Crimeei în 2014) în Lituania sau Letonia, el spune că nu exclude niciun scenariu.
Oficialul mai afirmă că Polonia a fost ținta unor atacuri cibernetice, acțiuni de sabotaj și campanii de dezinformare atribuite Rusiei, în timp ce Moscova neagă desfășurarea de acțiuni ostile împotriva țărilor NATO.
Un alt element operațional menționat este menținerea unor canale directe de comunicare cu serviciile de securitate din Belarus, în pofida relațiilor tensionate dintre cele două țări. Szota argumentează că astfel de contacte pot produce rezultate de securitate acolo unde diplomația nu reușește.
În acest context, el amintește eliberarea, în ultimele luni, a mai multor prizonieri politici de către regimul de la Minsk, inclusiv a activistului și jurnalistului polonezo-belarus Andrzej Poczobut, eliberat în urma unui schimb complex în luna aprilie.
„Este mai bine să ne întâlnim cu reprezentanții regimului Lukașenko, să discutăm problemele și să obținem beneficii pentru Polonia decât să privim pasiv cum Belarusul este «consumat» de Rusia.”
Mesajul șefului AW indică o repoziționare de tip „pregătire permanentă” pe flancul estic al NATO, cu accent pe continuitatea provocărilor și pe testarea reacțiilor Alianței. În evaluarea sa, probabilitatea unui conflict mai amplu depinde în mare măsură de modul în care se va încheia războiul din Ucraina, iar analiștii agenției consideră că Rusia ar putea continua războiul „încă câțiva ani”, fiind dispusă să sacrifice prosperitatea economică și dezvoltarea internă pentru menținerea conflictului.
Recomandate
Rusia sancționează public plângerile despre penuria de combustibil , iar măsurile – arestări și amenzi – vin pe fondul unei crize de aprovizionare alimentate de opriri în rafinării, potrivit Digi24 . La Volgograd, pe 16 iulie, cinci locuitori au înregistrat un mesaj video către șeful Comitetului de Anchete al Rusiei, Alexandr Bastrîkin , în care au descris situația benzinei din oraș. Conform portalului V1.ru, aceștia au reclamat inclusiv că reprezentanți ai administrației ar alimenta folosind carduri de combustibil, în timp ce pentru restul populației ar exista restricții. Poliția a încadrat videoclipul drept „manifestare publică neautorizată” și i-a reținut pe participanți. Unul dintre cei implicați, avocatul Alexei Sevastyanov, a primit cinci zile de arest, sub pretextul opunerii de rezistență față de poliție. O altă participantă a fost amendată cu 10.000 de ruble, în baza articolului privind participarea la o acțiune de masă. Un caz similar este menționat la Perm: un localnic, Lev Samolovskikh, a fost amendat tot cu 10.000 de ruble după ce a încercat să organizeze un miting pentru a-și exprima public opinia despre lipsa combustibilului. El notificase administrația și scrisese despre intenție pe un canal de Telegram cu 44 de abonați, însă a fost sancționat printr-un proces-verbal administrativ pentru „agitație ilegală”. Contextul economic: rafinării scoase din funcțiune și restricții reintroduse Criza combustibilului din Rusia a început la începutul verii, după atacuri ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol. Conform unei analize S&P Global, cel puțin 26 de întreprinderi au fost scoase din funcțiune, iar șapte nu își reluaseră producția până la finalul lunii iulie; în august, alte patru rafinării și-au încetat activitatea. În acest context, capacitatea de rafinare a coborât, potrivit estimărilor EA Analytics, la cel mai scăzut nivel din mai 2002, respectiv 3,6 milioane de barili pe zi. La începutul lui august, nivelul a urcat la puțin peste 4 milioane de barili pe zi, dar rămâne cu 30% sub norma sezonieră, potrivit analiștilor Rystad. Ce urmează: risc de prelungire a crizei în toamnă Deși până la finalul lui iulie deficitul de benzină părea să se fi ameliorat, în august a apărut un al doilea val al crizei. Reuters notează că în cel puțin 10 regiuni au fost reintroduse restricții la stațiile de alimentare, iar combustibilul a început să se epuizeze inclusiv în regiunea Moscovei, ceea ce a determinat autoritățile să prioritizeze aprovizionarea capitalei. Potrivit surselor ziarului „Kommersant”, până la începutul lunii septembrie criza ar putea intra într-o nouă etapă, deoarece rafinăria din Novopolotsk (Belarus) – una dintre cele două surse de combustibil pentru piața rusă – ar urma să intre în reparații programate. În plus, și mai multe rafinării mari din Rusia ar urma să intre în revizii planificate, ceea ce poate menține presiunea pe aprovizionare și pe regimul de restricții. [...]
Rusia își acoperă tot mai mult costurile războiului din donații și taxe , după ce în 2026 au intrat în bugetul federal peste 383 de miliarde de ruble din contribuții „voluntare”, potrivit Digi24 , care citează cotidianul de afaceri Vedomosti, la rândul său citat de agenția DPA. Miza economică este că statul rus caută surse suplimentare de finanțare într-un context de deficit bugetar și cheltuieli militare în creștere. Suma colectată în 2026 depășește 383 de miliarde de ruble, echivalentul a 4,5 miliarde de dolari (aprox. 20,3 miliarde lei). Potrivit informațiilor citate, banii au fost virați până la mijlocul lunii august și sunt „mai mult decât dublu” față de totalul strâns în întregul an 2025. O parte importantă a contribuțiilor ar fi venit după un apel adresat liderilor de afaceri în luna martie. Aleksandr Șohin , șeful Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia, a declarat pentru Vedomosti că astfel de contribuții ar putea proveni nu doar de la mari corporații, ci și de la persoane fizice și fundații corporative sau familiale, iar marii donatori ar fi decis singuri cât să contribuie în funcție de situația lor financiară. Presiune pe buget și opțiuni de majorare a veniturilor Publicația notează că nu este clar cum vor fi cheltuiți banii, însă contextul este un buget federal cu „deficit mare”, pe fondul creșterii cheltuielilor pentru invazia la scară largă a Ucrainei, aflată în al cincilea an. În paralel, guvernul ar putea introduce „în lunile următoare” o taxă pe veniturile excepționale în sectorul financiar, pentru a strânge venituri suplimentare, potrivit relatării Vedomosti. În același timp, Vladimir Putin a majorat deja impozitul pe venit și taxa pe valoarea adăugată, pe măsură ce Kremlinul caută fonduri suplimentare pentru finanțarea războiului. Ce spune Kremlinul despre apelul către mediul de afaceri Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat informațiile apărute în martie potrivit cărora Putin ar fi cerut personal bani în timpul unei reuniuni a principalei asociații de afaceri din Rusia. Potrivit lui Peskov, inițiativa ar fi venit din partea unui om de afaceri, iar Putin ar fi salutat-o. [...]
Amenințarea Moscovei ridică riscul de escaladare pentru sprijinul militar britanic acordat Ucrainei , după ce Ambasada Rusiei la Londra a avertizat că implicarea Regatului Unit în furnizarea de drone folosite în atacuri pe teritoriul rus va avea „consecințe inevitabile”, relatează Libertatea . Mesajul ambasadei susține că Londra ar „opta în mod deliberat” pentru escaladarea conflictului, în timp ce declară public că își dorește pacea. În comunicat, diplomații ruși afirmă că Marea Britanie își asumă riscuri prin „implicarea tot mai profundă” în sprijinirea Ucrainei. „Acțiunile Londrei vor avea inevitabil consecințe pentru care va trebui să răspundă. Cu cât implicarea sa în conflict este mai profundă și cu cât sprijinul acordat mașinăriei teroriste de la Kiev este mai mare, cu atât prețul pe care îl va plăti va fi mai mare.” De ce contează: presiune politică și operațională pe lanțul de sprijin militar Avertismentul vine pe fondul relatărilor din presa internațională privind utilizarea tehnologiei militare britanice în atacuri ucrainene la distanță mare, inclusiv asupra unor ținte din interiorul Rusiei. În acest context, miza pentru Londra este dublă: menținerea sprijinului pentru Kiev, dar și gestionarea riscului de escaladare diplomatică și de securitate asociat cu transferul de capabilități militare. Ce se știe despre dronele Nyan folosite de Ucraina Potrivit presei britanice citate în material, The Times a relatat că Ucraina ar folosi de aproximativ șase luni drone de atac cu rază lungă fabricate în Regatul Unit. Printre acestea se află modelul Nyan, produs de BAE Systems , alături de un alt tip de dronă al cărui nume nu a fost făcut public. Conform informațiilor prezentate, drona Nyan: are propulsie cu reacție și anvergura aripilor de 2,9 metri; este lansată de pe o rampă portabilă și poate fi operată atât de pe uscat, cât și de pe nave; poate funcționa în medii cu bruiaj puternic al semnalului GPS; poate transporta încărcătură explozivă pentru lovituri de precizie sau poate fi folosită ca momeală pentru a expune pozițiile apărării antiaeriene. Materialul menționează că printre țintele lovite cu astfel de aparate s-ar număra rafinării de petrol din regiunile Moscova, Iaroslavl și Volgograd. Replica Londrei În replică, Ministerul Apărării de la Londra a transmis că rămâne neclintit în sprijinul acordat Ucrainei pentru autoapărare, potrivit Sky News, publicație citată de Libertatea. [...]
Maia Sandu susține că reacția eficientă la dronele rusești nu e diplomatică, ci prin creșterea sprijinului pentru Ucraina , pe fondul intensificării incidentelor de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova, potrivit Digi24 . Președinta Republicii Moldova a declarat, într-un interviu la emisiunea „La 360 de grade” de la Teleradio Moldova, că unele drone ajung „din întâmplare”, dar altele ar fi „trimise intenționat”, nu doar în spațiul aerian moldovean, ci și în cel al altor state din regiune, inclusiv România și Polonia. Maia Sandu a spus că, „judecând după traiectoria acelor drone”, se poate distinge între cele trimise deliberat și cele rătăcite, însă în ambele cazuri este vorba despre încălcări ale spațiului aerian și despre un pericol pentru populație. Declarațiile sunt citate de NewsMaker, potrivit News.ro. De ce miza se mută de la proteste la sprijin militar pentru Ucraina Șefa statului a respins ideea că măsuri precum expulzarea ambasadorului agreat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, ar opri survolurile neautorizate. În aceeași logică, ea a afirmat că nici notele de protest nu schimbă politica Moscovei, iar „lucrurile care pot să aibă impact” țin de un sprijin mai mare pentru Ucraina, astfel încât aceasta „să reușească în acest război”. În interviu, Maia Sandu a insistat că „măsurile drastice” sunt cele care pot opri războiul și că acestea se leagă de ajutorarea Ucrainei, nu de gesturi diplomatice care, în opinia sa, nu au produs efecte în ultimii ani. Incidente recente: dronă Shahed, traseu spre România și doborâre de un avion spaniol Potrivit Ministerului Apărării de la Chișinău , o dronă a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova duminică, 16 august, în jurul orei 04:30, venind dinspre Ucraina. Aceasta ar fi zburat 18 minute deasupra țării și s-a îndreptat spre Galați, în România. Instituția a precizat că drona era de tip Shahed 136 (Geran 2) și că a fost doborâtă în jurul orei 05:00 în România de un avion al forțelor aeriene spaniole. În plus, în raionul Ștefan Vodă, la circa 100 km de Chișinău, a fost raportat luni un incident în care „aparent” o dronă a explodat pe un câmp, la câteva zile după un eveniment similar în aceeași zonă. Republica Moldova a înregistrat „zeci de incidente” cu drone intrate în spațiul aerian de la invazia Rusiei în Ucraina, în urmă cu mai bine de patru ani, iar astfel de evenimente s-au intensificat în ultima perioadă. [...]
Debitul foarte mic al Dunării menține presiunea pe transport și energie , iar o revenire rapidă nu este așteptată: potrivit Știrile Pro TV , la intrarea în țară fluviul rămâne în următoarele zile la 1.300 m³/s și ar urma să urce ușor abia până la 1.350 m³/s pe 25 august, nivel „mult sub media lunii august”, conform prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor . În aval de Porțile de Fier , debitele vor fi, în general, în scădere ușoară, ceea ce prelungește dificultățile operaționale în zonele unde nivelul apei a coborât la minime istorice. Efecte directe: bacuri suspendate și impact în producția de energie Mai mulți operatori de bacuri au anunțat suspendarea trecerilor, după ce nivelul Dunării a scăzut la un nou minim istoric, arată aceeași informare. În paralel, debitele ajunse la cele mai mici valori din istorie au dus la închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă, care „asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă” (energia care poate fi pornită/oprită la comandă pentru echilibrarea sistemului). Ce resurse invocă autoritățile pentru acoperirea deficitului Ministerul Energiei a transmis că Sistemul Electroenergetic Național are resurse pentru acoperirea deficitului de producție rezultat din oprirea Unității 2 de la Cernavodă, între care: producția eoliană; grupul energetic Rovinari 4; producția hidro. Totodată, ministerul indică și o capacitate transfrontalieră ridicată, de aproximativ 4.000 MW, care ar permite importuri de energie electrică. [...]
Taiwanul își consolidează apărarea Taipeiului folosind tancuri vechi în roluri statice , o soluție operațională care mizează pe poziționare și teren, nu pe dueluri moderne între blindate, potrivit Stirile Pro TV . În timpul unui exercițiu pe râul Tamsui, armata taiwaneză a desfășurat tancuri CM-11 „Brave Tiger”, descrise ca „Frankenstein” pentru că sunt construite din componente ale unor modele mai vechi din perioada Războiului Rece. Exercițiul a avut loc în cadrul Han Kuang , antrenamentul militar anual al Taiwanului, care durează 10 zile. În scenariul descris, trupele au folosit un vehicul amfibiu american M3 pentru a opera pe râu, inclusiv cu pontoane și butoaie pregătite să explodeze. De ce contează: Tamsui este „poarta” către centrul capitalei Râul Tamsui, cu o lățime de aproximativ 1,2 kilometri, este prezentat ca un punct critic pentru apărarea Taipeiului, deoarece oferă o rută din Strâmtoarea Taiwan direct către centrul capitalei, unde se află biroul prezidențial, Ministerul Apărării și centrul de comandă militară. În acest context, cel puțin trei tancuri CM-11 au fost poziționate la mai puțin de cinci kilometri de gura râului, în poziții fixe pe malul estic, cu vizibilitate asupra cursului de apă. „Frankenstein”: combinație de platforme vechi, folosită cu un scop precis CM-11 „Brave Tiger” a intrat în serviciul Taiwanului în 1990 și combină componente furnizate de SUA cu decenii în urmă: șasiu de M60A3 (model introdus în anii 1970); turelă derivată din M48A3 Patton (model din anii 1960); tun M68A1 de 105 mm; sistem de control al focului provenit de la M1 Abrams. Forțele taiwaneze au amplasat aceste vehicule în poziții fortificate, acoperite cu plase de camuflaj, folosindu-le ca platforme statice. Tunul principal, cu o rază de tragere directă de aproximativ doi kilometri, poate acoperi întreaga lățime a râului, pentru a respinge nave de debarcare și ambarcațiuni amfibii care s-ar apropia. Limitări și comparația de forțe Ben Lewis, analist american și fondator al site-ului PLATracker, a spus pentru Business Insider că folosirea unor tancuri atât de vechi în sprijinul unităților de geniu și în poziții statice „este logică”, dar a avertizat că blindajul lor nu este potrivit împotriva armelor antitanc moderne sau pentru lupte între tancuri. Taiwanul are aproximativ 450 de tancuri Brave Tiger, față de circa 6.000 de tancuri ale Chinei, potrivit aceleiași relatări. În paralel, Taipeiul a primit recent 108 tancuri M1A2T Abrams , descrise ca vârful modern al forțelor sale blindate. Publicația notează că Business Insider a solicitat un punct de vedere Ministerului Apărării din Taiwan privind utilizarea tancurilor Brave Tiger în exercițiul de pe Tamsui. [...]
