Știri
Știri din categoria Diverse
Polonia avertizează că Rusia ar putea testa apărarea NATO prin provocări cu „omuleți verzi”, un scenariu care ar pune presiune pe mecanismele de reacție ale Alianței și ar crește riscul de escaladare pe flancul estic, potrivit Digi24.
Colonelul Pawel Szota, șeful serviciului polonez de informații externe, a declarat că Varșovia vede un risc tot mai mare de provocări rusești de-a lungul flancului estic al NATO, pe fondul evoluțiilor din Ucraina și al percepției că „războiul nu merge bine pentru Rusia în acest moment”. În acest context, el spune că Moscova ar putea încerca să escaladeze situația.
Szota a indicat că un atac limitat asupra statelor baltice ar putea lua forma așa-numiților „omuleți verzi” – o referire la soldați ruși în uniforme fără însemne, folosiți în 2014 la preluarea controlului asupra peninsulei Crimeea.
În evaluarea sa, Rusia „trece sistematic peste liniile roșii” pentru a testa reacția NATO, iar logica unor astfel de acțiuni ar fi una de costuri reduse pentru Moscova, în timp ce răspunsul Alianței ar fi, în principal, politic, ceea ce ar putea alimenta o escaladare ulterioară.
Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a avertizat săptămâna trecută asupra unor posibile operațiuni rusești „sub steag fals” (acțiuni atribuite în mod deliberat altcuiva, pentru a crea pretexte sau confuzie).
„Trebuie să-i transmitem (președintelui rus Vladimir) Putin că știm ce pune la cale, că nu vom fi păcăliți și că acest lucru ar fi complet inacceptabil și că vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO.”
Vladimir Putin și alți oficiali ruși au susținut în repetate rânduri că Rusia nu intenționează să atace teritoriul NATO. Totuși, potrivit materialului, agenții de informații și structuri militare din mai multe țări NATO și-au exprimat îngrijorări privind o posibilă escaladare, chiar dacă diferă în evaluări legate de momentul și amploarea amenințării.
Recomandate
NATO vrea schimb de informații mai rapid între aliați pentru a atribui atacurile hibride și a evita escaladarea potrivit Digi24 , care relatează despre demersul generalului american Alexus Grynkewich , comandantul Suprem Aliat al NATO pentru Europa, pe fondul intensificării incidentelor atribuite Rusiei în Europa. Generalul a cerut în ultimele săptămâni aliaților să furnizeze mai multe detalii despre incidentele hibride și despre răspunsurile la acestea, pentru ca Alianța să aibă o imagine mai completă asupra amenințărilor, au declarat pentru Politico doi diplomați NATO și o persoană familiarizată cu subiectul, sub protecția anonimatului. De ce contează: atribuirea responsabilității poate fi accelerată Inițiativa pornește de la o problemă operațională: statele membre dețin adesea informații diferite despre operațiuni rusești suspectate, iar această fragmentare poate încetini procesul de atribuire a responsabilității și poate îngreuna identificarea campaniilor hibride transnaționale. Oficialii citați susțin că un schimb mai intens de informații ar putea ajuta aliații să coordoneze și să accelereze atribuirea responsabilității către Rusia, ceea ce ar permite un răspuns mai coerent. Subiectul a fost discutat și la o reuniune a celor 32 de generali de vârf ai NATO, organizată săptămâna trecută la Copenhaga . Context: mai multe incidente, opțiuni limitate fără escaladare În material sunt enumerate episoade recente care au pus NATO sub presiune, inclusiv tentative de sabotaj, atacuri cibernetice și încălcări ale spațiului aerian. Alianța spune că răspunde „comportamentului nesăbuit” al Moscovei, dar are mijloace limitate de reacție fără a ajunge la un răspuns militar convențional, care ar crește riscul unei escaladări mai ample. Digi24 notează și exemple invocate de capitalele europene, inclusiv acuzații privind drone și rachete ajunse în spațiul aerian al unor state, precum și un complot dejucat împotriva aeroportului din Leipzig, în Germania, luna precedentă. În această săptămână, drone au pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova și al României după atacuri rusești asupra Ucrainei din noaptea de miercuri; Polonia a mobilizat avioane de vânătoare după o încălcare scurtă a spațiului aerian de către un elicopter rus, iar drone rusești au zburat în apropierea frontierei cu Ucraina. În pofida avertismentelor unor lideri europeni privind riscul unei incursiuni ruse într-o țară NATO, Alianța nu și-a schimbat evaluarea și afirmă că nu vede o amenințare iminentă de atac din partea Rusiei. Ce urmează: parteneriat cu operatori privați din energie și discuții despre Articolul 5 Potrivit unui înalt oficial NATO citat de Digi24, Alianța ar urma să prezinte în noiembrie un nou parteneriat cu operatorii privați ai infrastructurii energetice critice, pentru întărirea protecției împotriva atacurilor hibride rusești. Programul, inspirat din „Baltic Sentry”, ar include: informări despre amenințări pentru operatori; exerciții comune; o „cutie cu instrumente” împotriva dronelor, a inteligenței artificiale de frontieră și a amenințărilor fizice. În paralel, unii aliați au luat în calcul și o dezbatere despre tipul de atac hibrid care ar putea declanșa Articolul 5 (clauza de apărare colectivă), însă alți aliați au respins ideea. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reiterat că Articolul 5 este „în mod deliberat ambiguu”: „Articolul 5 este în mod deliberat ambiguu, așa că nu vom spune niciodată cu exactitate când este sau nu declanșat articolul 5”. Grynkewich a confirmat ulterior pentru Reuters demersul privind schimbul de informații, afirmând că Alianța va „rămâne calmă și încrezătoare” în gestionarea riscurilor asociate atacurilor hibride. [...]
Europa se confruntă cu un risc operațional mai mare pentru infrastructură și transport , pe fondul intensificării incidentelor atribuite Rusiei – de la drone cu explozibili până la episoade periculoase în proximitatea teritoriului NATO, potrivit Digi24 , care citează o analiză Kyiv Independent. În ultimele săptămâni, acuzațiile la adresa Moscovei nu mai vizează doar interferențe electorale sau atacuri cibernetice, ci și operațiuni fizice cu potențial de victime și pagube. Germania a atribuit Rusiei un atac cu drone la aeroportul Leipzig/Halle , unde a fost găsită o dronă încărcată cu explozibili în apropierea unui avion cargo ucrainean. Autoritățile germane au spus că există indicii că statul rus ar fi furnizat know-how-ul și echipamentele necesare. Tot în septembrie, avioane NATO au doborât în Lituania o dronă care transporta un dispozitiv exploziv după ce a intrat în spațiul aerian al țării. Autoritățile au indicat Rusia drept posibilă origine, dar investigația privind traseul și responsabilitatea exactă era în desfășurare la momentul relatării. Un alt incident a fost raportat în Marea Baltică: pe 14 septembrie, o fregată rusă a tras două rachete de semnalizare către un elicopter militar danez aflat într-o misiune de monitorizare în apele internaționale din apropierea coastelor Danemarcei. Copenhaga a convocat ambasadorul rus și a calificat episodul drept „inacceptabil”, în timp ce Moscova a susținut că elicopterul ar fi avut un comportament „provocator”. De ce contează pentru companii și autorități Pe măsură ce astfel de episoade se acumulează, oficiali și analiști europeni susțin că eticheta de „război hibrid” nu mai acoperă suficient realitatea, tocmai pentru că apar acțiuni fizice care pot afecta direct infrastructura și operațiunile transfrontaliere (transport aerian, maritim, rețele critice). Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus în septembrie că amenințările hibride sunt „din ce în ce mai puțin hibride” și a invocat atacuri cibernetice, sabotaje, incendii provocate și incursiuni cu drone. În acest context, ea a indicat nevoia unei strategii de securitate și a unui mecanism mai clar de răspuns la incidente aflate sub pragul unei agresiuni armate, dar care afectează securitatea statelor membre. NATO a transmis că activitățile atribuite Rusiei includ sabotarea infrastructurii critice, acte de violență, provocări la frontiere, atacuri cibernetice, interferențe electronice și campanii de dezinformare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a descris Rusia drept tot mai „nechibzuită” și a avertizat că astfel de incidente testează determinarea Alianței. „Zona gri” complică răspunsul european Dificultatea, potrivit materialului, este că multe acțiuni sunt calibrate să rămână sub pragul unui atac militar convențional, ceea ce nu declanșează automat mecanismele de apărare colectivă ale NATO. Această „zonă gri” creează atât spațiu pentru descurajare, cât și incertitudine: statele trebuie să decidă când un incident justifică o ripostă și ce formă ar trebui să ia aceasta, fără a împinge situația spre escaladare. Până acum, răspunsul european a inclus expulzări diplomatice, sancțiuni, măsuri împotriva persoanelor și organizațiilor acuzate de activități destabilizatoare, consolidarea protecției infrastructurii și sprijin militar pentru Ucraina. Uniunea Europeană are un regim de sancțiuni pentru activități hibride rusești; pe 24 septembrie, Consiliul UE a adăugat pe listă o persoană acuzată de manipulare și ingerință informațională. În total, regimul vizează 81 de persoane și 20 de entități. La ce se așteaptă Europa în perioada următoare Potrivit evaluărilor citate, presiunea nu este de așteptat să scadă. Serviciul danez de informații militare a avertizat că Rusia ar putea intensifica în lunile următoare activitățile de război hibrid împotriva Occidentului, inclusiv atacuri cibernetice și sabotaje. În paralel, NATO susține că își păstrează capacitatea de răspuns, iar Mark Rutte a spus că Alianța poate decide când și cum răspunde la incidentele hibride, inclusiv prin reacții care nu sunt publice sau „simetrice”. Dilema rămâne însă aceeași: cum poate fi descurajată Moscova fără ca fiecare incident să devină o treaptă spre o confruntare directă Rusia–NATO. [...]
Posibila redeschidere a Nord Stream readuce în discuție riscul unei reconfigurări a fluxurilor de gaze către Germania , într-un moment în care securitatea energetică a Europei rămâne strâns legată de decizii politice și de anchete nerezolvate. Potrivit Digi24 , Kirill Dmitriev , emisar special al lui Vladimir Putin și director general al Fondului Rus de Investiții Directe, susține că Rusia și Germania „ar putea repune în funcțiune împreună” gazoductul Nord Stream, sabotat în urmă cu patru ani. Dmitriev a făcut afirmația într-o postare în limba engleză pe platforma X, în care a legat tema redeschiderii de partidul Alternativa pentru Germania (AfD), pe care l-a numit „vocea poporului german” în lupta pentru „suveranitatea energetică” și „prosperitate”. De unde a pornit discuția și ce se cere concret Declarația lui Dmitriev a venit ca reacție la o postare a lui Tino Chrupalla, copreședinte AfD, notează News.ro, care preia TASS. În mesajul la care a răspuns Dmitriev, Chrupalla ar fi propus: o anchetă internațională privind sabotajul conductelor Nord Stream și Nord Stream 2; repararea și redeschiderea celor două conducte. Context: sabotajul din 2022 și miza infrastructurii Pe 26 septembrie 2022 au fost raportate „daune fără precedent” la trei ramuri ale Nord Stream și la conducta Nord Stream 2, care, potrivit informațiilor din articol, nu fusese niciodată pusă în funcțiune. În Rusia, Parchetul General a deschis un dosar penal pentru „act de terorism internațional”. Conductele au fost construite pentru a transporta gaze naturale din Rusia în Germania. De ce contează pentru economie și piața energiei Chiar și la nivel de declarație, ideea redeschiderii Nord Stream atinge direct o temă cu impact economic: posibilitatea reluării unui canal major de livrare a gazului către cea mai mare economie a UE. În practică, însă, materialul nu oferă detalii despre pași concreți, calendar, acorduri sau condiții tehnice și politice care ar face posibilă repunerea în funcțiune a infrastructurii, astfel că rămâne, deocamdată, la nivelul unei poziționări publice. [...]
Afirmația că Rusia și Germania ar putea reporni Nord Stream reaprinde riscul de volatilitate pe piața gazelor din Europa , în condițiile în care conductele au fost scoase din joc după sabotajul din 2022. Potrivit Stirile Pro TV , Kirill Dmitriev , emisar special al președintelui rus și director general al Fondului Rus de Investiții Directe (RDIF) , susține că cele două țări ar putea repune în funcțiune gazoductul. Dmitriev a făcut declarația într-o postare în limba engleză pe X, unde a comentat o postare a lui Tino Chrupalla, copreședinte al partidului Alternativa pentru Germania (AfD). În mesaj, Dmitriev a afirmat că „împreună” ar urma să fie redeschis Nord Stream și a asociat demersul cu ideea de „suveranitate energetică” a Germaniei. Chrupalla a cerut o anchetă internațională privind sabotajul asupra conductelor Nord Stream și Nord Stream 2 și a insistat ca acestea să fie reparate și redeschise. Context: sabotajul din 2022 și miza infrastructurii Nord Stream și Nord Stream 2 au fost construite pentru a transporta gaze naturale din Rusia în Germania. Pe 26 septembrie 2022 au fost raportate „daune fără precedent” la trei ramuri ale Nord Stream și la conducta Nord Stream 2, care, potrivit materialului, nu fusese pusă niciodată în funcțiune. În Rusia, Parchetul General a deschis un dosar penal privind un act de „terorism internațional”, mai notează publicația. Ce contează pentru piață: semnal politic, nu decizie operațională În forma prezentată, informația este un semnal politic, nu un calendar de lucrări sau o confirmare tehnică privind repararea conductelor. Totuși, simpla reapariție a scenariului „Nord Stream repornit” poate influența așteptările din piață, pentru că readuce în discuție o rută majoră de aprovizionare cu gaze către Germania și, implicit, către Europa. Nu există, în material, detalii despre un acord oficial ruso-german, despre pași concreți de implementare sau despre un termen la care repornirea ar putea avea loc. [...]
Discursul lui Lavrov la ONU ridică riscul de prelungire a războiului și de menținere a tensiunilor care apasă pe economia europeană , în condițiile în care șeful diplomației ruse a susținut că Moscova își va atinge obiectivele în Ucraina „indiferent de circumstanțe”, acuzând Europa că blochează negocierile de pace, potrivit Digi24 . Lavrov a vorbit la tribuna Adunării Generale a ONU pe un ton vehement și a susținut că Europa „face tot ceea ce poate” pentru a contracara negocierile de pace despre care afirmă că sunt dorite de administrația Trump. În același discurs, ministrul rus de Externe a insistat că „obiectivele operațiunii militare speciale” vor fi atinse și că „amenințarea la adresa securității ruse” va fi eliminată. „Europa face tot ceea ce poate să contracareze negocierile de pace vrute de Guvernul Trump.” „Obiectivele operaţiunii militare speciale vor fi atinse, ameninţarea la adresa securităţii ruse va fi eliminată, iar viaţa tihnită va reveni.” Întâlnire rară Rusia–Germania, pe fondul escaladării Înaintea discursului, Lavrov s-a întâlnit cu omologul său german, Johann Wadephul, descrisă ca prima întâlnire de acest fel de la începutul războiului din Ucraina, în contextul în care Berlinul este un susținător major al Kievului. Întâlnirea a avut loc pe fondul unor tensiuni accentuate: Germania a acuzat Moscova de un atac cu o dronă încărcată cu explozivi asupra aeroportului din Leipzig, la începutul lunii august, iar ulterior cele două țări și-au închis reciproc consulatele. Surse din delegația germană au transmis că Wadephul a cerut Moscovei să renunțe la „calea periculoasă a escaladării” față de Germania, Europa și NATO și au avertizat că „atacurile hibride” nu vor schimba poziția Berlinului de sprijin pentru Ucraina. Mesaj și pe dosarul Strâmtorii Ormuz, rută-cheie pentru comerț Tot sâmbătă, Lavrov a declarat că Rusia este pregătită să contribuie la stabilizarea situației în Strâmtoarea Ormuz , subliniind nevoia de „încredere” între statele din Golf, țările arabe și Iran și de o „arhitectură regională stabilă”. Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a anunțat că respinge o propunere a Iranului privind redeschiderea în șapte zile a acestei căi maritime, descrisă în articol drept crucială pentru economia mondială. De ce contează Mesajul transmis de Lavrov la ONU, dublat de acuzațiile la adresa Europei și de referirile la escaladare și „atacuri hibride” în relația cu Germania, indică o perspectivă de conflict prelungit și de tensiuni persistente între Rusia și statele europene. În plan economic, acest tip de climat geopolitic tinde să mențină ridicate riscurile pentru energie, transport și încrederea investitorilor, chiar dacă articolul nu oferă estimări sau cifre privind impactul. [...]
Poliția Metropolitană a legat furturile de telefoane din Londra de o rețea de export în China , după ce o anchetă pornită de la un singur dispozitiv găsit într-un colet sigilat lângă aeroportul Heathrow a dus la confiscări de milioane de lire și la condamnări cu închisoare, potrivit Digi24 . Investigația a început cu puțin înainte de Crăciunul din 2024, când proprietarul unui telefon furat l-a localizat electronic într-un depozit și a alertat DHL, conform BBC (citată de Digi24). Polițiștii au găsit atunci peste 800 de dispozitive, grupate în cutii, care urmau să fie trimise la Hong Kong; o parte erau învelite în folie de aluminiu, metodă folosită frecvent pentru a bloca semnalul și a împiedica localizarea. Operațiunea „Echosteep ” și dimensiunea financiară Cazul a declanșat o anchetă amplă, denumită Operațiunea „Echosteep”, în care au fost implicați și detectivi specializați în jafuri armate și trafic de droguri. Ulterior, alte transporturi au fost interceptate, iar probele criminalistice au dus la identificarea a doi suspecți puși sub supraveghere. În septembrie 2025, polițiștii au oprit o mașină în districtul londonez Waltham Forest și i-au arestat pe Amir Muhammad Khadikhel și Ismat Miakhel. În vehicul au fost găsite mai multe telefoane, inclusiv dispozitive învelite în folie de aluminiu; cei doi aveau la gât ace folosite pentru scoaterea cartelelor SIM. Poliția spune că aproximativ 2.000 de alte dispozitive au fost descoperite în imobile legate de cei doi. Ancheta a scos la iveală și folosirea unui magazin din estul Londrei (Roshan Fruit and Nuts, pe Lea Bridge Road, în Leyton) ca punct de depozitare: în subsol, în cutii etichetate ca produse alimentare uscate, erau ascunse telefoane învelite în folie de aluminiu. Acolo au fost găsite și 44.665 de lire sterline în numerar (aprox. 260.000 lei). Într-un alt imobil, telefoane furate fuseseră ascunse într-un cuptor cu microunde. Potrivit procurorilor, poliția a confiscat peste 5.000 de telefoane legate de rețea, cu o valoare estimată pe piața britanică la aproximativ 5,5 milioane de lire sterline (aprox. 32,2 milioane lei). Condamnări și suspiciuni privind exporturi masive Khadikhel (35 de ani), Miakhel (33 de ani) și un al treilea bărbat, Mansoor Mohammed (30 de ani), au pledat vinovați în aprilie pentru asociere în vederea manipulării de bunuri furate și participare la activitățile infracționale ale unui grup organizat; primii doi au recunoscut și acuzația de asociere în vederea scoaterii bunurilor furate din țară. Vineri, instanța i-a condamnat la: 9 ani și jumătate de închisoare pentru Khadikhel; 9 ani pentru Miakhel; 6 ani și jumătate pentru Mohammed. Judecătorul Adam Hiddleston a motivat că infracțiunile au avut o amploare financiară „enormă” și au fost „foarte bine organizate și sofisticate”. Poliția suspectează că rețeaua a scos din țară până la 40.000 de telefoane în 2024 și 2025, exportându-le în China — echivalentul a aproximativ 40% dintre toate telefoanele furate în Londra în acea perioadă. Ce arată cazul despre „lanțul” furt–export și ce urmează Comandantul Andy Featherstone (Poliția Metropolitană) a descris o structură „pe multe niveluri ierarhice”, în care colectorii recrutau hoți de stradă prin rețele sociale și stabileau prețuri pe dispozitiv. El a indicat că un telefon modern se vindea, în cele mai multe cazuri, în jur de 500 de lire sterline (aprox. 2.900 lei), iar unele dispozitive — în special iPhone-uri — „pot ajunge” la valori mult mai mari în China și Hong Kong. Pe partea operațională, Poliția Metropolitană spune că a făcut 14 arestări în legătură cu operațiunea, a confiscat peste 250.000 de lire sterline în numerar (aprox. 1,46 milioane lei) și a recuperat peste 10.000 de telefoane furate; peste 1.000 de victime și-au primit dispozitivele înapoi. Pentru depistarea hoților de stradă, polițiștii au folosit biciclete electrice, drone și tehnologie de recunoaștere facială în timp real. În paralel, cazul alimentează discuția despre reglementare și responsabilitatea industriei: comisarul Mark Rowley a cerut o lege care să oblige companiile de telefonie să publice date despre dispozitivele furate și despre eventuala reconectare a acestora și a solicitat măsuri prin care telefoanele furate să devină complet inutilizabile. Poliția a precizat că a început să facă schimb de date cu Apple pentru a urmări mai atent dacă telefoanele furate sunt reconectate ulterior la o rețea de telefonie mobilă. [...]
