Știri
Știri din categoria Diverse

Un sfert dintre angajații din România își lasă zile de concediu nefolosite, pe fondul presiunii din muncă , potrivit Știrile Pro TV , care citează un studiu realizat în 16 țări europene . Datele indică o problemă operațională în companii: volumul de lucru și termenele limită ajung să amâne efectiv ieșirea oamenilor în concediu, chiar și atunci când zilele libere sunt disponibile. Concret, 28% dintre angajații români spun că nu au reușit să își ia toate zilele de concediu în ultimul an. În același timp, „mai puțin de 6 din 10” angajați și-au epuizat concediul de odihnă, conform aceleiași surse. De ce amână angajații concediul Motivul invocat ține în principal de presiunea din activitatea curentă: proiecte, termene limită și percepția că absența de la serviciu mută sarcina pe umerii lor sau ai colegilor. În material este citat și un consultant de resurse umane, care indică drept explicații posibile volumul mare de muncă și „credința că sunt de neînlocuit”. Există și situații în care programarea concediilor este mai simplă, de exemplu în companii unde activitatea se oprește temporar și concediul este luat colectiv, potrivit unui exemplu din articol. Ce arată datele despre nevoia de recuperare Studiul mai notează că românii spun că au nevoie, în medie, de 10 zile consecutive de vacanță pentru a se reface, „mult mai puțin decât spaniolii, ori germanii”. Materialul nu oferă însă valorile pentru celelalte țări și nici metodologia detaliată a cercetării, astfel că diferențele trebuie privite cu această limitare. [...]

Incidentele cu drone din estul României încep să afecteze și turismul , printr-o percepție de risc care îi pune pe vizitatori în contact direct cu alerte aeriene și prezență militară, arată o relatare Digi24 din Sulina, localitate aflată în proximitatea războiului din Ucraina. Doi ecologiști din Noua Zeelandă, ajunși în Deltă după un tur pe bicicletă de-a lungul Dunării, descriu experiența ca fiind „ciudată” și „inconfortabilă”, pe fondul alertelor și al incidentelor cu drone. Anna Wentsch și Callum Armstrong, reprezentanți ai organizației de conservare a mediului Conservation Amplified , au pedalat peste 3.000 de kilometri, în opt țări, urmărind în mare parte cursul Dunării. În România au intrat prin zona Călărași, au ajuns la Tulcea, apoi au luat feribotul spre Sulina, unde au rămas câteva zile începând cu 14 august. Ce s-a întâmplat în perioada în care au fost la Sulina Potrivit relatării, intervalul 14–16 august a coincis cu o serie de evenimente legate de securitate în estul țării: au fost găsite mai multe resturi de drone pe litoralul românesc ; o dronă a fost doborâtă în județul Galați; o altă dronă s-a prăbușit în Tulcea; în paralel, în Tulcea a avut loc parada de Ziua Marinei. În acest context, cei doi spun că au primit alerte aeriene la scurt timp după sosire, cu indicația de a se adăposti. „Ești într-un loc în care dronele trec, iar lângă vezi o demonstrație militară” Callum Armstrong afirmă că nu a mai fost niciodată într-o zonă de război și descrie contrastul dintre alertele aeriene și demonstrațiile militare văzute la Tulcea. „Să fiu sincer, este un sentiment destul de ciudat. Nu am fost niciodată într-o zonă de război. A doua zi după ce am ajuns, am primit alerte aeriene care ne transmiteau să ne adăpostim. (...) Este un sentiment destul de ciudat să fii într-un loc în care multe drone trec prin spațiul aerian al țării, sunt doborâte, iar în același timp, în același loc, să vezi o demonstrație militară.” La rândul ei, Anna Wentsch spune că apropierea de evenimente schimbă felul în care este perceput războiul, față de consumul de la distanță, din știri, și că această proximitate aduce un sentiment de incertitudine. „Auzi despre război la știri, citești articole, dar, după ce ajungi să stai aici, percepi diferit cum se simte. (...) Este destul de inconfortabil și îți dă un sentiment de incertitudine cu privire la ce ar putea să aducă ziua de mâine.” De ce contează Relatarea indică un efect colateral concret al incidentelor de securitate din zona de graniță: chiar și vizitatorii veniți pentru activități turistice sau proiecte de mediu ajung să fie expuși direct alertelor și atmosferei militare. Pentru o destinație precum Sulina, unde sezonul depinde de mobilitatea și încrederea turiștilor, astfel de episoade pot influența percepția de siguranță, chiar dacă materialul nu oferă date despre anulări sau impact financiar. [...]