Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia își acoperă tot mai mult costurile războiului din donații și taxe, după ce în 2026 au intrat în bugetul federal peste 383 de miliarde de ruble din contribuții „voluntare”, potrivit Digi24, care citează cotidianul de afaceri Vedomosti, la rândul său citat de agenția DPA. Miza economică este că statul rus caută surse suplimentare de finanțare într-un context de deficit bugetar și cheltuieli militare în creștere.
Suma colectată în 2026 depășește 383 de miliarde de ruble, echivalentul a 4,5 miliarde de dolari (aprox. 20,3 miliarde lei). Potrivit informațiilor citate, banii au fost virați până la mijlocul lunii august și sunt „mai mult decât dublu” față de totalul strâns în întregul an 2025.
O parte importantă a contribuțiilor ar fi venit după un apel adresat liderilor de afaceri în luna martie. Aleksandr Șohin, șeful Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia, a declarat pentru Vedomosti că astfel de contribuții ar putea proveni nu doar de la mari corporații, ci și de la persoane fizice și fundații corporative sau familiale, iar marii donatori ar fi decis singuri cât să contribuie în funcție de situația lor financiară.
Publicația notează că nu este clar cum vor fi cheltuiți banii, însă contextul este un buget federal cu „deficit mare”, pe fondul creșterii cheltuielilor pentru invazia la scară largă a Ucrainei, aflată în al cincilea an.
În paralel, guvernul ar putea introduce „în lunile următoare” o taxă pe veniturile excepționale în sectorul financiar, pentru a strânge venituri suplimentare, potrivit relatării Vedomosti. În același timp, Vladimir Putin a majorat deja impozitul pe venit și taxa pe valoarea adăugată, pe măsură ce Kremlinul caută fonduri suplimentare pentru finanțarea războiului.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat informațiile apărute în martie potrivit cărora Putin ar fi cerut personal bani în timpul unei reuniuni a principalei asociații de afaceri din Rusia. Potrivit lui Peskov, inițiativa ar fi venit din partea unui om de afaceri, iar Putin ar fi salutat-o.
Recomandate
Rusia sancționează public plângerile despre penuria de combustibil , iar măsurile – arestări și amenzi – vin pe fondul unei crize de aprovizionare alimentate de opriri în rafinării, potrivit Digi24 . La Volgograd, pe 16 iulie, cinci locuitori au înregistrat un mesaj video către șeful Comitetului de Anchete al Rusiei, Alexandr Bastrîkin , în care au descris situația benzinei din oraș. Conform portalului V1.ru, aceștia au reclamat inclusiv că reprezentanți ai administrației ar alimenta folosind carduri de combustibil, în timp ce pentru restul populației ar exista restricții. Poliția a încadrat videoclipul drept „manifestare publică neautorizată” și i-a reținut pe participanți. Unul dintre cei implicați, avocatul Alexei Sevastyanov, a primit cinci zile de arest, sub pretextul opunerii de rezistență față de poliție. O altă participantă a fost amendată cu 10.000 de ruble, în baza articolului privind participarea la o acțiune de masă. Un caz similar este menționat la Perm: un localnic, Lev Samolovskikh, a fost amendat tot cu 10.000 de ruble după ce a încercat să organizeze un miting pentru a-și exprima public opinia despre lipsa combustibilului. El notificase administrația și scrisese despre intenție pe un canal de Telegram cu 44 de abonați, însă a fost sancționat printr-un proces-verbal administrativ pentru „agitație ilegală”. Contextul economic: rafinării scoase din funcțiune și restricții reintroduse Criza combustibilului din Rusia a început la începutul verii, după atacuri ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol. Conform unei analize S&P Global, cel puțin 26 de întreprinderi au fost scoase din funcțiune, iar șapte nu își reluaseră producția până la finalul lunii iulie; în august, alte patru rafinării și-au încetat activitatea. În acest context, capacitatea de rafinare a coborât, potrivit estimărilor EA Analytics, la cel mai scăzut nivel din mai 2002, respectiv 3,6 milioane de barili pe zi. La începutul lui august, nivelul a urcat la puțin peste 4 milioane de barili pe zi, dar rămâne cu 30% sub norma sezonieră, potrivit analiștilor Rystad. Ce urmează: risc de prelungire a crizei în toamnă Deși până la finalul lui iulie deficitul de benzină părea să se fi ameliorat, în august a apărut un al doilea val al crizei. Reuters notează că în cel puțin 10 regiuni au fost reintroduse restricții la stațiile de alimentare, iar combustibilul a început să se epuizeze inclusiv în regiunea Moscovei, ceea ce a determinat autoritățile să prioritizeze aprovizionarea capitalei. Potrivit surselor ziarului „Kommersant”, până la începutul lunii septembrie criza ar putea intra într-o nouă etapă, deoarece rafinăria din Novopolotsk (Belarus) – una dintre cele două surse de combustibil pentru piața rusă – ar urma să intre în reparații programate. În plus, și mai multe rafinării mari din Rusia ar urma să intre în revizii planificate, ceea ce poate menține presiunea pe aprovizionare și pe regimul de restricții. [...]
Amenințarea Moscovei ridică riscul de escaladare pentru sprijinul militar britanic acordat Ucrainei , după ce Ambasada Rusiei la Londra a avertizat că implicarea Regatului Unit în furnizarea de drone folosite în atacuri pe teritoriul rus va avea „consecințe inevitabile”, relatează Libertatea . Mesajul ambasadei susține că Londra ar „opta în mod deliberat” pentru escaladarea conflictului, în timp ce declară public că își dorește pacea. În comunicat, diplomații ruși afirmă că Marea Britanie își asumă riscuri prin „implicarea tot mai profundă” în sprijinirea Ucrainei. „Acțiunile Londrei vor avea inevitabil consecințe pentru care va trebui să răspundă. Cu cât implicarea sa în conflict este mai profundă și cu cât sprijinul acordat mașinăriei teroriste de la Kiev este mai mare, cu atât prețul pe care îl va plăti va fi mai mare.” De ce contează: presiune politică și operațională pe lanțul de sprijin militar Avertismentul vine pe fondul relatărilor din presa internațională privind utilizarea tehnologiei militare britanice în atacuri ucrainene la distanță mare, inclusiv asupra unor ținte din interiorul Rusiei. În acest context, miza pentru Londra este dublă: menținerea sprijinului pentru Kiev, dar și gestionarea riscului de escaladare diplomatică și de securitate asociat cu transferul de capabilități militare. Ce se știe despre dronele Nyan folosite de Ucraina Potrivit presei britanice citate în material, The Times a relatat că Ucraina ar folosi de aproximativ șase luni drone de atac cu rază lungă fabricate în Regatul Unit. Printre acestea se află modelul Nyan, produs de BAE Systems , alături de un alt tip de dronă al cărui nume nu a fost făcut public. Conform informațiilor prezentate, drona Nyan: are propulsie cu reacție și anvergura aripilor de 2,9 metri; este lansată de pe o rampă portabilă și poate fi operată atât de pe uscat, cât și de pe nave; poate funcționa în medii cu bruiaj puternic al semnalului GPS; poate transporta încărcătură explozivă pentru lovituri de precizie sau poate fi folosită ca momeală pentru a expune pozițiile apărării antiaeriene. Materialul menționează că printre țintele lovite cu astfel de aparate s-ar număra rafinării de petrol din regiunile Moscova, Iaroslavl și Volgograd. Replica Londrei În replică, Ministerul Apărării de la Londra a transmis că rămâne neclintit în sprijinul acordat Ucrainei pentru autoapărare, potrivit Sky News, publicație citată de Libertatea. [...]
Maia Sandu susține că reacția eficientă la dronele rusești nu e diplomatică, ci prin creșterea sprijinului pentru Ucraina , pe fondul intensificării incidentelor de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova, potrivit Digi24 . Președinta Republicii Moldova a declarat, într-un interviu la emisiunea „La 360 de grade” de la Teleradio Moldova, că unele drone ajung „din întâmplare”, dar altele ar fi „trimise intenționat”, nu doar în spațiul aerian moldovean, ci și în cel al altor state din regiune, inclusiv România și Polonia. Maia Sandu a spus că, „judecând după traiectoria acelor drone”, se poate distinge între cele trimise deliberat și cele rătăcite, însă în ambele cazuri este vorba despre încălcări ale spațiului aerian și despre un pericol pentru populație. Declarațiile sunt citate de NewsMaker, potrivit News.ro. De ce miza se mută de la proteste la sprijin militar pentru Ucraina Șefa statului a respins ideea că măsuri precum expulzarea ambasadorului agreat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, ar opri survolurile neautorizate. În aceeași logică, ea a afirmat că nici notele de protest nu schimbă politica Moscovei, iar „lucrurile care pot să aibă impact” țin de un sprijin mai mare pentru Ucraina, astfel încât aceasta „să reușească în acest război”. În interviu, Maia Sandu a insistat că „măsurile drastice” sunt cele care pot opri războiul și că acestea se leagă de ajutorarea Ucrainei, nu de gesturi diplomatice care, în opinia sa, nu au produs efecte în ultimii ani. Incidente recente: dronă Shahed, traseu spre România și doborâre de un avion spaniol Potrivit Ministerului Apărării de la Chișinău , o dronă a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova duminică, 16 august, în jurul orei 04:30, venind dinspre Ucraina. Aceasta ar fi zburat 18 minute deasupra țării și s-a îndreptat spre Galați, în România. Instituția a precizat că drona era de tip Shahed 136 (Geran 2) și că a fost doborâtă în jurul orei 05:00 în România de un avion al forțelor aeriene spaniole. În plus, în raionul Ștefan Vodă, la circa 100 km de Chișinău, a fost raportat luni un incident în care „aparent” o dronă a explodat pe un câmp, la câteva zile după un eveniment similar în aceeași zonă. Republica Moldova a înregistrat „zeci de incidente” cu drone intrate în spațiul aerian de la invazia Rusiei în Ucraina, în urmă cu mai bine de patru ani, iar astfel de evenimente s-au intensificat în ultima perioadă. [...]
Incidentele cu drone din estul României încep să afecteze și turismul , printr-o percepție de risc care îi pune pe vizitatori în contact direct cu alerte aeriene și prezență militară, arată o relatare Digi24 din Sulina, localitate aflată în proximitatea războiului din Ucraina. Doi ecologiști din Noua Zeelandă, ajunși în Deltă după un tur pe bicicletă de-a lungul Dunării, descriu experiența ca fiind „ciudată” și „inconfortabilă”, pe fondul alertelor și al incidentelor cu drone. Anna Wentsch și Callum Armstrong, reprezentanți ai organizației de conservare a mediului Conservation Amplified , au pedalat peste 3.000 de kilometri, în opt țări, urmărind în mare parte cursul Dunării. În România au intrat prin zona Călărași, au ajuns la Tulcea, apoi au luat feribotul spre Sulina, unde au rămas câteva zile începând cu 14 august. Ce s-a întâmplat în perioada în care au fost la Sulina Potrivit relatării, intervalul 14–16 august a coincis cu o serie de evenimente legate de securitate în estul țării: au fost găsite mai multe resturi de drone pe litoralul românesc ; o dronă a fost doborâtă în județul Galați; o altă dronă s-a prăbușit în Tulcea; în paralel, în Tulcea a avut loc parada de Ziua Marinei. În acest context, cei doi spun că au primit alerte aeriene la scurt timp după sosire, cu indicația de a se adăposti. „Ești într-un loc în care dronele trec, iar lângă vezi o demonstrație militară” Callum Armstrong afirmă că nu a mai fost niciodată într-o zonă de război și descrie contrastul dintre alertele aeriene și demonstrațiile militare văzute la Tulcea. „Să fiu sincer, este un sentiment destul de ciudat. Nu am fost niciodată într-o zonă de război. A doua zi după ce am ajuns, am primit alerte aeriene care ne transmiteau să ne adăpostim. (...) Este un sentiment destul de ciudat să fii într-un loc în care multe drone trec prin spațiul aerian al țării, sunt doborâte, iar în același timp, în același loc, să vezi o demonstrație militară.” La rândul ei, Anna Wentsch spune că apropierea de evenimente schimbă felul în care este perceput războiul, față de consumul de la distanță, din știri, și că această proximitate aduce un sentiment de incertitudine. „Auzi despre război la știri, citești articole, dar, după ce ajungi să stai aici, percepi diferit cum se simte. (...) Este destul de inconfortabil și îți dă un sentiment de incertitudine cu privire la ce ar putea să aducă ziua de mâine.” De ce contează Relatarea indică un efect colateral concret al incidentelor de securitate din zona de graniță: chiar și vizitatorii veniți pentru activități turistice sau proiecte de mediu ajung să fie expuși direct alertelor și atmosferei militare. Pentru o destinație precum Sulina, unde sezonul depinde de mobilitatea și încrederea turiștilor, astfel de episoade pot influența percepția de siguranță, chiar dacă materialul nu oferă date despre anulări sau impact financiar. [...]
ANAF a stabilit obligații fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei după 1.102 controale la persoane fizice finalizate în mai puțin de un an, iar într-un singur caz suma de plată a ajuns la 23,1 milioane de lei, potrivit Digi24 . Miza pentru contribuabili este dublă: intensificarea verificărilor pe diferențe între venituri declarate și patrimoniu, respectiv aplicarea impozitului de 70% pentru venituri cu sursă neidentificată, la care se pot adăuga dobânzi și penalități. Ce arată cifrele: controale multe, sume mari stabilite la plată În perioada iulie 2025 – mai 2026, Fiscul a finalizat 1.102 acțiuni de control privind situația fiscală a persoanelor fizice. În urma acestora, au fost stabilite creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei și au fost instituite măsuri asigurătorii de aproape 124 de milioane de lei, inclusiv popriri și sechestre, pentru recuperarea sumelor datorate. Un vârf al acestor verificări este ilustrat de cele mai mari decizii de impunere: un caz din Prahova cu 23,1 milioane de lei, urmat de două controale din București, cu obligații de 22,5 milioane de lei, respectiv 21,6 milioane de lei. Doar în mai 2026, 56 de decizii de impunere au generat obligații fiscale suplimentare de 54,6 milioane de lei. Cum verifică ANAF diferențele dintre venituri și patrimoniu Verificările sunt derulate de Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF), structura ANAF specializată în analiza situației fiscale personale. Inspectorii pot face verificări documentare (pentru situații punctuale) sau controale mai ample, în care compară veniturile declarate cu patrimoniul și situația fiscală a persoanei. În practică, potrivit informațiilor prezentate, o parte importantă dintre neregulile descoperite au legătură cu bani a căror proveniență nu a putut fi demonstrată, inclusiv: depuneri de numerar în conturi personale sau în conturile societăților unde contribuabilii au participații; cumpărări de bunuri mobile și imobile cu numerar; împrumuturi acordate propriilor firme; majorări de capital social. Analiza citată în material (EY România) indică drept explicații invocate frecvent „economii” păstrate în numerar, venituri din străinătate sau sume primite de la alte persoane fizice, însă în numeroase cazuri acestea nu au fost susținute cu documente justificative. Venituri din străinătate și „impozitul de 70%”: de ce crește riscul fiscal O zonă urmărită explicit este cea a veniturilor realizate în afara țării, pe fondul schimbului de informații între administrațiile fiscale. Contribuabilii care au obligația declarării în România trebuie să includă aceste venituri în Declarația Unică, inclusiv atunci când sumele nu apar în informațiile precompletate de ANAF. Fiscul arată că datele despre veniturile din alte state pot ajunge de la autoritățile fiscale străine după expirarea termenului de depunere a declarației în România, ceea ce poate duce ulterior la notificări pentru clarificări. Pentru veniturile a căror sursă nu poate fi identificată de autorități, legislația prevede, din 1 iulie 2024, o cotă de impozitare de 70%, la care se pot adăuga dobânzi și penalități. În acest context, documentarea provenienței fondurilor (mai ales pentru operațiuni în numerar și transferuri între persoane) devine un element-cheie în eventuale controale. [...]
Decizia CCR care validează „amendamentul Fritz” din Legea ANI riscă să accelereze încetarea unor mandate și să amplifice incertitudinea juridică pentru aleșii locali , pe fondul acuzațiilor de aplicare retroactivă a sancțiunilor, potrivit Știrile Pro TV . Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu (PNL) a criticat public hotărârea Curții Constituționale, susținând că interpretarea principiilor constituționale ar fi fost făcută „doar pentru a ținti un singur om”, concluzia ei fiind că „democrația nu mai este o garanție pentru nimeni”. Mesajul a fost publicat marți, pe Facebook. Ce a decis CCR și de ce contează operațional Curtea Constituțională a decis luni că amendamentul din Legea ANI privind încetarea mandatului în 30 de zile, în caz de incompatibilitate și conflict de interese, este constituțional. În material este menționat că amendamentul îl vizează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Miza practică a deciziei este termenul scurt de 30 de zile, care poate produce efecte rapide asupra funcțiilor elective, dacă legea este promulgată și dacă se aplică în situații aflate deja în derulare, aspect contestat de cei vizați. Reacțiile politice: acuzații de tratament diferențiat și „efecte retroactive” În postarea citată, Oana Gheorghiu a descris un mecanism de presiune asupra celor care „deranjează” și a invocat, ca exemple, blocarea în instanță a unor decizii ale Congresului Extraordinar al PNL, anchetarea de către DNA a primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, și situația lui Dominic Fritz, „direct afectat” de decizia CCR. „Pentru politicienii corupţi, termenele se amână cu anii şi completele de judecată se schimbă până când faptele se prescriu. Pentru oamenii care au curajul să lupte împotriva corupţiei, termenele curg pe repede înainte şi legile produc chiar şi efecte retroactive. Într-un stat de drept, regulile sunt aceleaşi pentru toţi, indiferent cine eşti sau pe cine deranjezi.” Dominic Fritz a afirmat, la rândul său, că decizia Curții ar valida „un brutal abuz de putere” și că, dacă președintele va promulga Legea ANI, mandatul său ar înceta în 30 de zile, „ca o sancțiune retroactivă” pentru fapte anterioare intrării în vigoare a legii. El a mai spus că va ataca decizia la CEDO . Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas relevant este decizia președintelui privind promulgarea Legii ANI, în condițiile în care Fritz leagă direct promulgarea de încetarea mandatului în termenul de 30 de zile. În paralel, este anunțată intenția de contestare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ceea ce poate prelungi disputa pe o cale externă, fără ca materialul să precizeze un calendar. [...]
