Știri
Știri din categoria Diverse
România rămâne la coada UE la finanțarea educației, cu efect direct asupra capitalului uman și a productivității pe termen lung, potrivit datelor Eurostat prezentate de Digi24. În 2023, cheltuielile publice pentru educație (de la grădiniță până la liceu) au fost de 3% din PIB, cel mai mic nivel din Uniunea Europeană.
La nivelul UE, cheltuielile publice pentru educație au reprezentat 4,7% din PIB în 2023, neschimbat față de 2022, conform Eurostat. Comparativ cu 2020, media UE este ușor mai jos, cu 0,3 puncte procentuale, după ce în 2020 indicatorul a atins 5% din PIB – cel mai ridicat nivel de la începutul colectării datelor, în 2012.
În partea superioară a clasamentului, cele mai mari cheltuieli publice pentru educație ca pondere în PIB au fost înregistrate în:
La polul opus, cele mai scăzute niveluri au fost raportate în:
Dincolo de nivelul total, Eurostat indică diferențe și în structura cheltuielilor. În 2023, cheltuielile de capital (investiții, de regulă în infrastructură și dotări) au reprezentat cel puțin 10% din totalul cheltuielilor pentru instituțiile de învățământ în Grecia, Ungaria, Țările de Jos, Slovacia, Polonia, Estonia și Luxemburg.
În schimb, în România și Belgia, cheltuielile de capital au fost sub 5% din total, ceea ce sugerează o capacitate redusă de a finanța modernizări și extinderi ale infrastructurii educaționale din bugetul public.
Pentru mediul de afaceri, subfinanțarea educației se traduce, în timp, într-o presiune mai mare pe piața muncii: deficit de competențe, costuri mai ridicate pentru formare internă și o productivitate mai greu de accelerat. Datele Eurostat nu explică cauzele, dar arată că România rămâne semnificativ sub media UE atât ca nivel al cheltuielilor, cât și ca pondere a investițiilor în totalul alocărilor.
Recomandate
Investițiile străine directe au scăzut puternic în primele șase luni din 2026 , iar disputa politică pe tema cauzelor riscă să amplifice incertitudinea pentru mediul de afaceri, într-un moment în care România este indicată ca având una dintre cele mai slabe evoluții economice din UE, potrivit Știrile Pro TV . Președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, Sorin Grindeanu , a acuzat că investițiile străine directe (ISD) „s-au prăbușit cu 82%” în primele șase luni ale anului și a pus evoluția pe seama politicilor promovate de premierul demis Ilie Bolojan. Declarațiile au fost făcute la Parlament și sunt atribuite de publicație agenției Agerpres. În același context, Grindeanu a susținut că investițiile străine din perioada mandatului lui Bolojan sunt „de 5,5 ori mai mici” decât cele din 2025, indicând o scădere „de la 3,7 miliarde de euro la (…) vreo 670 de milioane de euro”. La un curs aproximativ de 5 lei/euro, asta înseamnă de la circa 18,5 miliarde de lei la aproximativ 3,35 miliarde de lei. Ce semnal economic transmite scăderea ISD ISD sunt, în general, un indicator urmărit de companii și finanțatori pentru că reflectă apetitul investitorilor de a plasa capital pe termen mai lung într-o economie (de regulă prin extinderi, achiziții, proiecte noi). În lectura liderului PSD, scăderea ar arăta că „investitorii străini nu au încredere” în politicile economice ale fostului premier și că România ar fi pierdut „peste 500 de milioane de euro” din investițiile străine numai în primele trei luni ale anului, cu riscul de a ajunge „la zero” dacă trendul continuă. Tot el a legat evoluția ISD de alți indicatori negativi, menționând „a doua cea mai mare cădere economică din Uniunea Europeană la șase luni” și o creștere a datoriei externe „cu peste 23 de miliarde de euro” în ultimul an (aprox. 115 miliarde de lei, la un curs de 5 lei/euro). Contextul politic care complică mesajul către investitori Materialul notează și elementul omis din intervenția lui Grindeanu: PSD a făcut parte din alianța guvernamentală și s-a retras abia pe 23 aprilie 2026, prin demisia în bloc a miniștrilor. Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, cu 281 de voturi, iar de atunci a rămas interimar. În paralel, articolul reamintește că, pe 5 mai 2025, Marcel Ciolacu și-a depus demisia din funcția de premier, iar ulterior au existat acuzații privind „gaura” bugetară, asociată cu deficitul public de 8,65% din PIB la final de 2024 (152,7 miliarde de lei) și deficitul calculat pe standardul european ESA de 9,3% din PIB. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din datele prezentate în material nu rezultă măsuri concrete anunțate pentru a inversa scăderea investițiilor, ci mai degrabă o escaladare a confruntării politice pe interpretarea indicatorilor. Pentru companii, miza imediată rămâne predictibilitatea: fără o stabilizare a guvernării și a direcției de politică economică, riscul este ca percepția de incertitudine să se traducă în amânarea deciziilor de investiții. [...]
România își leagă extinderea producției de drone de 2027 , un calendar care ar putea influența atât investițiile din industria de apărare, cât și capacitatea de a livra echipamente „made in Romania” în proiecte comune, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău (USR), spune că în anii următori capacitățile de producție de drone vor crește „accelerat”, indicând explicit orizontul anului 2027. Declarațiile au fost făcute luni seară, într-o intervenție la Euronews, unde Darău a vorbit despre momentul în care ar urma să înceapă producția de drone în România și despre rolul sectorului privat în inovarea din domeniul apărării. De ce contează: un termen care fixează așteptări pentru industrie și stat Din perspectiva economică și operațională, anul 2027 funcționează ca un reper pentru proiecte industriale care, în mod tipic, cer finanțare, transfer tehnologic și contracte pe termen mediu. Darău a legat acest orizont de SAFE , despre care a spus că include prevederi privind „interceptori” și „mecanisme”, iar „producția ar trebui să înceapă în 2027”. Ce spune ministrul despre producție și parteneriate Irineu Darău a indicat două direcții principale: Producție internă legată de SAFE , cu start estimat în 2027, în zona de interceptori și mecanisme asociate. Posibile parteneriate cu Ucraina , despre care a spus că depind de modul în care „se vor pune pe picioare” și „pot să înceapă cât mai repede”, fără a oferi un termen ferm. Rolul companiilor private și „industria bazată pe drone” Ministrul interimar a afirmat că există companii private care „încep să inoveze foarte mult” în industria de apărare și că unele au deja parteneri străini. În același timp, a susținut că România ar urma să ajungă „foarte curând” la o industrie de apărare „și bazată pe drone”, dar a precizat că nu poate garanta un termen „la nivel de lună”. „Nu pot să garantez la nivel de lună, eu sunt convins că... haideţi să spunem aşa ferm în orizontul anului 2027, capacităţile noastre de producţie acasă (...) vor creşte accelerat”, a declarat Irineu Darău. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, reperul de 2027 este formulat ca așteptare și țintă, nu ca angajament contractual cu detalii publice despre investiții, volume sau capacități. Rămâne neclar, pe baza declarațiilor citate, ce proiecte concrete intră sub umbrela SAFE, ce unități de producție ar fi implicate și în ce măsură parteneriatele externe (inclusiv cu Ucraina) pot accelera calendarul. [...]
Apple schimbă modul în care utilizatorii din România și UE își dau consimțământul pentru urmărirea în aplicații , după un acord cu autoritatea de concurență din Germania, într-un dosar cu implicații directe și pentru investigația Consiliului Concurenței de la București, potrivit Libertatea . Miza este funcția App Tracking Transparency (ATT) , introdusă de Apple pentru ca utilizatorii iOS să poată bloca sau permite colectarea datelor personale de către aplicații și firme de publicitate digitală, în scop de targetare. În timp ce organizațiile și autoritățile de protecție a datelor au salutat ATT ca instrument de confidențialitate, industria de publicitate digitală și brokerii de date au acuzat Apple că folosește aceste reguli pentru a-și crea un avantaj competitiv în publicitatea din App Store. Apple respinge acuzațiile și susține că regulile se aplică egal tuturor dezvoltatorilor și că nu afișează notificarea ATT pentru propriile aplicații deoarece nu urmărește utilizatorii pe aplicații sau site-uri terțe. Compania invocă și principiile GDPR, cadrul european privind protecția datelor. „La Apple, credem că protecția vieții private este un drept fundamental al omului și am introdus App Tracking Transparency pentru a le oferi utilizatorilor o modalitate simplă de a controla dacă aplicațiile au permisiunea de a le urmări activitatea pe aplicațiile și site-urile altor companii. Considerăm că aceste angajamente ne asigură că putem continua să oferim acest instrument important de confidențialitate în Europa și să îi menținem pe utilizatori, nu companiile de tehnologie publicitară și brokerii de date, în controlul propriilor date”. Ce se schimbă în notificările ATT pe iPhone, în UE (inclusiv România) Pentru a răspunde îngrijorărilor de concurență ridicate de Bundeskartellamt (FCO) și de alte autorități europene, inclusiv Consiliul Concurenței , Apple va introduce „voluntar” ajustări vizuale și de conținut în toate statele membre UE. Principalele modificări descrise în articol: Butoanele din notificarea ATT vor fi simplificate la „Permite” (Allow) și „Respinge” (Reject), în loc de „Permite” și „Solicită aplicației să nu urmărească”. Termenul „urmărire” („track”) va fi eliminat din formulările principale ale notificării. Aspectul vizual se schimbă: culoarea din partea de sus trece din portocaliu în albastru, iar ecranul devine o pagină completă. Dezvoltatorii primesc mai multă flexibilitate de formatare (text îngroșat, cursiv, liste) și pot adăuga o pagină suplimentară cu informații legate de GDPR direct din interfața notificării. Recererea permisiunii : dezvoltatorii vor putea solicita din nou acordul utilizatorilor după un an de la prima decizie, indiferent dacă răspunsul inițial a fost „da” sau „nu”. Implicații pentru România: Consiliul Concurenței poate prelua „modelul german” Decizia la nivel european influențează investigația Consiliului Concurenței din România. Potrivit declarațiilor lui Bogdan Chirițoiu, președintele interimar al instituției, pentru publicația de specialitate Global Competition Review (GCR), autoritatea română este în discuții cu Apple. În articol se arată că instituția analiza opțiunea unei amenzi pentru un posibil abuz de poziție dominantă , dar și posibilitatea de a accepta remedii similare cu cele stabilite de autoritatea germană. [...]
Dispecerizarea bateriilor prosumatorilor riscă să devină o obligație fără plată , dacă statul va încerca să folosească energia stocată în gospodării pentru echilibrarea sistemului în plină criză energetică, fără un mecanism de remunerare, potrivit Digi24 . Jurnalistul și prosumatorul George Buhnici îi transmite premierului Ilie Bolojan că ideea de „dispecerizare” (control coordonat al resurselor din rețea, pentru echilibrarea producției și consumului) poate funcționa doar dacă prosumatorii sunt plătiți „rezonabil” când bateriile lor sunt folosite. Buhnici susține că statul ar încerca, „într-un fel”, să naționalizeze energia stocată în baterii cumpărate din bani privați și reproșează autorităților că discută despre reforme, dar nu creează condiții care să încurajeze inițiativa privată în energie. Mesajul său central este că prosumatorii pot ajuta sistemul, însă nu gratuit și nu printr-un mecanism impus. Miza economică: cine plătește flexibilitatea din rețea În intervenția la Digi24, Buhnici spune că sute de mii de români au investit în sisteme fotovoltaice și baterii, iar aceste capacități pot deveni o resursă importantă pentru sistemul energetic, mai ales în perioadele cu prețuri ridicate. El indică o valoare totală a investițiilor prosumatorilor „undeva spre 2,5 miliarde” în baterii și sisteme. Tot el argumentează că, pe termen lung, este „nesustenabil” ca energia produsă la prânz să fie răscumpărată ulterior „mult mai scump”, motiv pentru care prosumatorii ar trebui integrați în echilibrarea sistemului prin stimulente, nu prin constrângeri. Ce model invocă și ce cere, concret Buhnici spune că nu se opune principiului dispecerizării, ci modului de aplicare și condițiilor în care prosumatorii ar pune energia stocată la dispoziția sistemului. Exemplul invocat este Australia, unde, potrivit lui, statul ar fi subvenționat 30% din valoarea bateriilor, iar ulterior a putut „dispeceriza” aceste resurse. În viziunea lui, participarea prosumatorilor ar putea fi organizată inclusiv prin „grupuri” sau „cooperative” care să agregheze producția și stocarea, astfel încât gospodăriile să devină parteneri ai rețelei, nu doar utilizatori. Dimensiunea fenomenului: câți prosumatori și ce capacitate În scrisoarea deschisă adresată premierului, Buhnici afirmă că „360.000 de familii” au investit în astfel de sisteme și că prosumatorii au instalat împreună „peste 4.000 MW”, contribuind la dezvoltarea rapidă a producției descentralizate de energie. „Dispecerizare este o idee foarte bună. Întrebarea este cum o facem. (...) Dacă vrei să-mi controlezi bateria, OK, dar plătește-mă rezonabil pentru chestia asta.” În materialul Digi24, textul este redat ca fiind „trunchiat” spre final, astfel că nu reies toate detaliile despre propunerea premierului Ilie Bolojan și pașii concreți avuți în vedere de Guvern. Cert este că discuția se mută de la „dacă” la „cum”: dacă statul vrea acces la flexibilitatea din bateriile private, presiunea va fi pentru reguli și plăți explicite, nu pentru o utilizare implicită a unei investiții făcute de populație. [...]
România ar putea viza adoptarea euro în 2032, dar numai după o consolidare fiscal-bugetară și stabilitate politică , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru . Miza practică pentru economie este că ținta nu depinde de un calendar administrativ, ci de îndeplinirea unor criterii legate de deficit și datorie publică. Ministrul spune că trecerea la moneda unică „poate fi făcută doar cu respectarea indicatorilor”, indicând explicit deficitul bugetar și datoria publică drept elemente centrale ale procesului de aderare. În viziunea sa, următorii ani ar trebui folosiți pentru „punerea în ordine a finanțelor” și pentru îndeplinirea criteriilor necesare intrării în zona euro , potrivit TVRinfo . Ce condiții pune ministrul pentru o țintă 2032 Pîslaru leagă posibilitatea adoptării euro de o aliniere între mai multe obiective, cu accent pe disciplina finanțelor publice și pe coerența politicilor: consolidare fiscal-bugetară (cu referire la deficit și datorie publică); un plan coerent de dezvoltare pentru perioada 2028–2034; stabilitate politică, pentru consecvență în aplicarea măsurilor. De ce apare pragul „2030 plus 2” Ministrul indică drept reper anul 2030 pentru „punerea finanțelor în ordine”, iar 2032 ca posibilă țintă, argumentând că există o perioadă de doi ani de „anticameră”, descrisă ca etapă de monitorizare înainte de intrarea efectivă în zona euro. Declarațiile au fost făcute pentru TVRinfo, iar Digi24 le-a preluat în contextul discuției despre momentul și condițiile în care România ar putea adopta moneda unică europeană. [...]
Amenințarea Moscovei ridică riscul de escaladare pentru sprijinul militar britanic acordat Ucrainei , după ce Ambasada Rusiei la Londra a avertizat că implicarea Regatului Unit în furnizarea de drone folosite în atacuri pe teritoriul rus va avea „consecințe inevitabile”, relatează Libertatea . Mesajul ambasadei susține că Londra ar „opta în mod deliberat” pentru escaladarea conflictului, în timp ce declară public că își dorește pacea. În comunicat, diplomații ruși afirmă că Marea Britanie își asumă riscuri prin „implicarea tot mai profundă” în sprijinirea Ucrainei. „Acțiunile Londrei vor avea inevitabil consecințe pentru care va trebui să răspundă. Cu cât implicarea sa în conflict este mai profundă și cu cât sprijinul acordat mașinăriei teroriste de la Kiev este mai mare, cu atât prețul pe care îl va plăti va fi mai mare.” De ce contează: presiune politică și operațională pe lanțul de sprijin militar Avertismentul vine pe fondul relatărilor din presa internațională privind utilizarea tehnologiei militare britanice în atacuri ucrainene la distanță mare, inclusiv asupra unor ținte din interiorul Rusiei. În acest context, miza pentru Londra este dublă: menținerea sprijinului pentru Kiev, dar și gestionarea riscului de escaladare diplomatică și de securitate asociat cu transferul de capabilități militare. Ce se știe despre dronele Nyan folosite de Ucraina Potrivit presei britanice citate în material, The Times a relatat că Ucraina ar folosi de aproximativ șase luni drone de atac cu rază lungă fabricate în Regatul Unit. Printre acestea se află modelul Nyan, produs de BAE Systems , alături de un alt tip de dronă al cărui nume nu a fost făcut public. Conform informațiilor prezentate, drona Nyan: are propulsie cu reacție și anvergura aripilor de 2,9 metri; este lansată de pe o rampă portabilă și poate fi operată atât de pe uscat, cât și de pe nave; poate funcționa în medii cu bruiaj puternic al semnalului GPS; poate transporta încărcătură explozivă pentru lovituri de precizie sau poate fi folosită ca momeală pentru a expune pozițiile apărării antiaeriene. Materialul menționează că printre țintele lovite cu astfel de aparate s-ar număra rafinării de petrol din regiunile Moscova, Iaroslavl și Volgograd. Replica Londrei În replică, Ministerul Apărării de la Londra a transmis că rămâne neclintit în sprijinul acordat Ucrainei pentru autoapărare, potrivit Sky News, publicație citată de Libertatea. [...]
