Știri
Știri din categoria Diverse
Pentagonul ia în calcul reducerea prezenței militare americane în Golful Persic, după luni de atacuri iraniene care au avariat bazele SUA și au schimbat calculele de securitate din regiune, potrivit Digi24, care citează o analiză The Washington Post.
Evaluarea, descrisă de surse drept un semn timpuriu că războiul cu Iranul poate „transforma” postura SUA în Orientul Mijlociu, vizează inclusiv posibilitatea retragerii trupelor din Golful Persic, unde marile instalații americane au fost lovite în mod repetat. Potrivit informațiilor, daunele produse bazelor au creat o „oportunitate unică într-o generație” pentru Pentagon de a reconsidera dacă și cum reconstruiește infrastructura militară din zonă.
Analiza este coordonată de biroul de politici al Pentagonului, însă, potrivit unui oficial de rang înalt citat sub anonimat, și Statul Major Întrunit, respectiv Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) studiază opțiunile. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, nu ar fi ordonat încă o revizuire oficială a poziției SUA în regiune; demersul este prezentat ca „planificare prudentă”, care ar putea influența deciziile privind reconstrucția bazelor avariate.
„Va trebui să se ia decizii cu privire la unele dintre aceste lucruri”, a spus oficialul citat.
În mod obișnuit, CENTCOM are aproximativ 40.000 de soldați în aproape 20 de locații, pe un arc de circa 2.400 de kilometri, din Iordania până în Oman. De la începutul anului, SUA au trimis în regiune nave de război, avioane de vânătoare și mijloace de apărare aeriană și au efectuat peste 13.000 de atacuri împotriva Iranului, conform articolului.
Un element central al reevaluării este vulnerabilitatea bazelor din Golf la rachete și drone. Înainte de începerea războiului, în februarie, CENTCOM ar fi evacuat multe dintre bazele considerate prea expuse pentru a menține niveluri normale de personal, iar unele dintre aceste mutări ar putea continua și după conflict.
În timpul apărării personalului din regiune, armata SUA a folosit și peste 1.000 de interceptoare de apărare aeriană, ceea ce a redus stocurile de rachete Patriot și THAAD (sisteme de apărare antiaeriană și antibalistică), potrivit sursei.
Michael Ratney, fost diplomat american, a spus că mutarea trupelor și echipamentelor mai la vest – în Iordania, Israel sau pe coasta Mării Roșii din Arabia Saudită – ar putea reduce o parte din presiune, dar „nu este o soluție perfectă”, deoarece Iranul a demonstrat că poate lovi și ținte îndepărtate în Iordania și Israel. Articolul menționează că luna trecută un atac iranian asupra Iordaniei a ucis patru militari americani.
Cele mai mari baze americane din Orientul Mijlociu sunt în Golful Persic: Bahrain găzduiește sediul Flotei a Cincea a SUA, iar state precum Kuweit găzduiesc resurse ale Armatei și Forțelor Aeriene. O eventuală retragere ar putea lăsa statele din Golf cu capacități insuficiente de apărare în fața atacurilor iraniene, iar compensarea prin investiții interne sau parteneriate cu alte puteri ar putea dura „luni sau chiar ani”, potrivit sursei.
În paralel, discuțiile ar urma să alimenteze și o dezbatere internă în administrație între susținătorii intervențiilor militare și cei care cer reducerea angajamentelor externe pentru a reorienta resursele către apărarea teritoriului SUA sau descurajarea unor adversari mai puternici, precum China.
Articolul mai notează că atacurile de represalii ale Teheranului asupra bazelor din Golf au amplificat tensiunile regionale și frustrarea unor aliați ai SUA, care ar considera că nu au fost consultați suficient înainte de începerea războiului.
Recomandate
Declarațiile lui Donald Trump despre „preluarea” Strâmtorii Ormuz ridică riscul de blocaj pe o rută-cheie pentru transportul maritim , într-un moment în care încetarea focului SUA–Iran a expirat, iar atacurile au fost reluate, potrivit Știrile Pro TV . Președintele american a postat pe rețeaua Truth Social o imagine cu o hartă a strâmtorii care leagă Golful Persic de Golful Oman, însoțită de textul „NOUL teritoriu al Statelor Unite”, relatează agenția EFE, citată de Agerpres. În același registru, Trump a susținut că SUA ar avea „control total” asupra Strâmtorii Ormuz și că „Iranul nu poate face nimic” în această privință. Miza: controlul unui coridor navigabil și posibilitatea unei „blocade” Într-o declarație făcută la un miting politic la New York, Trump a afirmat că intenționează să declare Strâmtoarea Ormuz „teritoriu al SUA” după „înfrângerea Iranului” și a invocat existența unei blocade. „După ce vom termina de învins Iranul, care este învins foarte rău, voi declara foarte curând Strâmtoarea Ormuz teritoriu al SUA, în esenţă. Avem o blocadă (împotriva Iranului n.red). Nicio navă nu trece decât dacă vrem noi să treacă.” Separat, Trump a scris pe Truth Social că Statele Unite ar avea „controlul total” asupra strâmtorii și că ar vrea să o „păstreze”. Contextul militar și diplomatic: acord provizoriu expirat, atacuri reluate Materialul notează că negocierile cu Teheranul sunt în impas, iar acordul provizoriu de încetare a focului convenit în iunie a expirat. Înțelegerea, semnată pe 17 iunie, a permis redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor împotriva Iranului, urmând să fie continuată cu negocieri suplimentare timp de 60 de zile pentru un acord final, inclusiv pe dosarul nuclear iranian și sancțiuni. După expirarea încetării focului, Trump a acuzat Iranul că a atacat nave în Strâmtoarea Ormuz și, pe 8 iulie, a ordonat reluarea atacurilor aeriene asupra Iranului, după o pauză de trei luni, conform aceleiași surse. Tot atunci, el a spus că nu mai consideră valabil acordul din iunie și a ordonat reimpunerea blocadei navale asupra porturilor Iranului, iar Iranul ar fi ripostat prin lovituri asupra bazelor americane din țări aliate SUA și prin blocarea din nou a strâmtorii. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă o decizie formală sau un calendar concret pentru „revendicarea” Strâmtorii Ormuz; până acum este vorba despre declarații publice și postări pe rețele sociale. Totuși, în contextul reluării atacurilor și al reimpunerii unei blocade navale menționate în material, riscul operațional pentru navigație rămâne legat de escaladarea militară și de eventuale restricții de trecere. [...]
Incidentele cu drone din estul României încep să afecteze și turismul , printr-o percepție de risc care îi pune pe vizitatori în contact direct cu alerte aeriene și prezență militară, arată o relatare Digi24 din Sulina, localitate aflată în proximitatea războiului din Ucraina. Doi ecologiști din Noua Zeelandă, ajunși în Deltă după un tur pe bicicletă de-a lungul Dunării, descriu experiența ca fiind „ciudată” și „inconfortabilă”, pe fondul alertelor și al incidentelor cu drone. Anna Wentsch și Callum Armstrong, reprezentanți ai organizației de conservare a mediului Conservation Amplified , au pedalat peste 3.000 de kilometri, în opt țări, urmărind în mare parte cursul Dunării. În România au intrat prin zona Călărași, au ajuns la Tulcea, apoi au luat feribotul spre Sulina, unde au rămas câteva zile începând cu 14 august. Ce s-a întâmplat în perioada în care au fost la Sulina Potrivit relatării, intervalul 14–16 august a coincis cu o serie de evenimente legate de securitate în estul țării: au fost găsite mai multe resturi de drone pe litoralul românesc ; o dronă a fost doborâtă în județul Galați; o altă dronă s-a prăbușit în Tulcea; în paralel, în Tulcea a avut loc parada de Ziua Marinei. În acest context, cei doi spun că au primit alerte aeriene la scurt timp după sosire, cu indicația de a se adăposti. „Ești într-un loc în care dronele trec, iar lângă vezi o demonstrație militară” Callum Armstrong afirmă că nu a mai fost niciodată într-o zonă de război și descrie contrastul dintre alertele aeriene și demonstrațiile militare văzute la Tulcea. „Să fiu sincer, este un sentiment destul de ciudat. Nu am fost niciodată într-o zonă de război. A doua zi după ce am ajuns, am primit alerte aeriene care ne transmiteau să ne adăpostim. (...) Este un sentiment destul de ciudat să fii într-un loc în care multe drone trec prin spațiul aerian al țării, sunt doborâte, iar în același timp, în același loc, să vezi o demonstrație militară.” La rândul ei, Anna Wentsch spune că apropierea de evenimente schimbă felul în care este perceput războiul, față de consumul de la distanță, din știri, și că această proximitate aduce un sentiment de incertitudine. „Auzi despre război la știri, citești articole, dar, după ce ajungi să stai aici, percepi diferit cum se simte. (...) Este destul de inconfortabil și îți dă un sentiment de incertitudine cu privire la ce ar putea să aducă ziua de mâine.” De ce contează Relatarea indică un efect colateral concret al incidentelor de securitate din zona de graniță: chiar și vizitatorii veniți pentru activități turistice sau proiecte de mediu ajung să fie expuși direct alertelor și atmosferei militare. Pentru o destinație precum Sulina, unde sezonul depinde de mobilitatea și încrederea turiștilor, astfel de episoade pot influența percepția de siguranță, chiar dacă materialul nu oferă date despre anulări sau impact financiar. [...]
Rusia sancționează public plângerile despre penuria de combustibil , iar măsurile – arestări și amenzi – vin pe fondul unei crize de aprovizionare alimentate de opriri în rafinării, potrivit Digi24 . La Volgograd, pe 16 iulie, cinci locuitori au înregistrat un mesaj video către șeful Comitetului de Anchete al Rusiei, Alexandr Bastrîkin , în care au descris situația benzinei din oraș. Conform portalului V1.ru, aceștia au reclamat inclusiv că reprezentanți ai administrației ar alimenta folosind carduri de combustibil, în timp ce pentru restul populației ar exista restricții. Poliția a încadrat videoclipul drept „manifestare publică neautorizată” și i-a reținut pe participanți. Unul dintre cei implicați, avocatul Alexei Sevastyanov, a primit cinci zile de arest, sub pretextul opunerii de rezistență față de poliție. O altă participantă a fost amendată cu 10.000 de ruble, în baza articolului privind participarea la o acțiune de masă. Un caz similar este menționat la Perm: un localnic, Lev Samolovskikh, a fost amendat tot cu 10.000 de ruble după ce a încercat să organizeze un miting pentru a-și exprima public opinia despre lipsa combustibilului. El notificase administrația și scrisese despre intenție pe un canal de Telegram cu 44 de abonați, însă a fost sancționat printr-un proces-verbal administrativ pentru „agitație ilegală”. Contextul economic: rafinării scoase din funcțiune și restricții reintroduse Criza combustibilului din Rusia a început la începutul verii, după atacuri ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol. Conform unei analize S&P Global, cel puțin 26 de întreprinderi au fost scoase din funcțiune, iar șapte nu își reluaseră producția până la finalul lunii iulie; în august, alte patru rafinării și-au încetat activitatea. În acest context, capacitatea de rafinare a coborât, potrivit estimărilor EA Analytics, la cel mai scăzut nivel din mai 2002, respectiv 3,6 milioane de barili pe zi. La începutul lui august, nivelul a urcat la puțin peste 4 milioane de barili pe zi, dar rămâne cu 30% sub norma sezonieră, potrivit analiștilor Rystad. Ce urmează: risc de prelungire a crizei în toamnă Deși până la finalul lui iulie deficitul de benzină părea să se fi ameliorat, în august a apărut un al doilea val al crizei. Reuters notează că în cel puțin 10 regiuni au fost reintroduse restricții la stațiile de alimentare, iar combustibilul a început să se epuizeze inclusiv în regiunea Moscovei, ceea ce a determinat autoritățile să prioritizeze aprovizionarea capitalei. Potrivit surselor ziarului „Kommersant”, până la începutul lunii septembrie criza ar putea intra într-o nouă etapă, deoarece rafinăria din Novopolotsk (Belarus) – una dintre cele două surse de combustibil pentru piața rusă – ar urma să intre în reparații programate. În plus, și mai multe rafinării mari din Rusia ar urma să intre în revizii planificate, ceea ce poate menține presiunea pe aprovizionare și pe regimul de restricții. [...]
ANAF a stabilit obligații fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei după 1.102 controale la persoane fizice finalizate în mai puțin de un an, iar într-un singur caz suma de plată a ajuns la 23,1 milioane de lei, potrivit Digi24 . Miza pentru contribuabili este dublă: intensificarea verificărilor pe diferențe între venituri declarate și patrimoniu, respectiv aplicarea impozitului de 70% pentru venituri cu sursă neidentificată, la care se pot adăuga dobânzi și penalități. Ce arată cifrele: controale multe, sume mari stabilite la plată În perioada iulie 2025 – mai 2026, Fiscul a finalizat 1.102 acțiuni de control privind situația fiscală a persoanelor fizice. În urma acestora, au fost stabilite creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei și au fost instituite măsuri asigurătorii de aproape 124 de milioane de lei, inclusiv popriri și sechestre, pentru recuperarea sumelor datorate. Un vârf al acestor verificări este ilustrat de cele mai mari decizii de impunere: un caz din Prahova cu 23,1 milioane de lei, urmat de două controale din București, cu obligații de 22,5 milioane de lei, respectiv 21,6 milioane de lei. Doar în mai 2026, 56 de decizii de impunere au generat obligații fiscale suplimentare de 54,6 milioane de lei. Cum verifică ANAF diferențele dintre venituri și patrimoniu Verificările sunt derulate de Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF), structura ANAF specializată în analiza situației fiscale personale. Inspectorii pot face verificări documentare (pentru situații punctuale) sau controale mai ample, în care compară veniturile declarate cu patrimoniul și situația fiscală a persoanei. În practică, potrivit informațiilor prezentate, o parte importantă dintre neregulile descoperite au legătură cu bani a căror proveniență nu a putut fi demonstrată, inclusiv: depuneri de numerar în conturi personale sau în conturile societăților unde contribuabilii au participații; cumpărări de bunuri mobile și imobile cu numerar; împrumuturi acordate propriilor firme; majorări de capital social. Analiza citată în material (EY România) indică drept explicații invocate frecvent „economii” păstrate în numerar, venituri din străinătate sau sume primite de la alte persoane fizice, însă în numeroase cazuri acestea nu au fost susținute cu documente justificative. Venituri din străinătate și „impozitul de 70%”: de ce crește riscul fiscal O zonă urmărită explicit este cea a veniturilor realizate în afara țării, pe fondul schimbului de informații între administrațiile fiscale. Contribuabilii care au obligația declarării în România trebuie să includă aceste venituri în Declarația Unică, inclusiv atunci când sumele nu apar în informațiile precompletate de ANAF. Fiscul arată că datele despre veniturile din alte state pot ajunge de la autoritățile fiscale străine după expirarea termenului de depunere a declarației în România, ceea ce poate duce ulterior la notificări pentru clarificări. Pentru veniturile a căror sursă nu poate fi identificată de autorități, legislația prevede, din 1 iulie 2024, o cotă de impozitare de 70%, la care se pot adăuga dobânzi și penalități. În acest context, documentarea provenienței fondurilor (mai ales pentru operațiuni în numerar și transferuri între persoane) devine un element-cheie în eventuale controale. [...]
Decizia CCR care validează „amendamentul Fritz” din Legea ANI riscă să accelereze încetarea unor mandate și să amplifice incertitudinea juridică pentru aleșii locali , pe fondul acuzațiilor de aplicare retroactivă a sancțiunilor, potrivit Știrile Pro TV . Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu (PNL) a criticat public hotărârea Curții Constituționale, susținând că interpretarea principiilor constituționale ar fi fost făcută „doar pentru a ținti un singur om”, concluzia ei fiind că „democrația nu mai este o garanție pentru nimeni”. Mesajul a fost publicat marți, pe Facebook. Ce a decis CCR și de ce contează operațional Curtea Constituțională a decis luni că amendamentul din Legea ANI privind încetarea mandatului în 30 de zile, în caz de incompatibilitate și conflict de interese, este constituțional. În material este menționat că amendamentul îl vizează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Miza practică a deciziei este termenul scurt de 30 de zile, care poate produce efecte rapide asupra funcțiilor elective, dacă legea este promulgată și dacă se aplică în situații aflate deja în derulare, aspect contestat de cei vizați. Reacțiile politice: acuzații de tratament diferențiat și „efecte retroactive” În postarea citată, Oana Gheorghiu a descris un mecanism de presiune asupra celor care „deranjează” și a invocat, ca exemple, blocarea în instanță a unor decizii ale Congresului Extraordinar al PNL, anchetarea de către DNA a primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, și situația lui Dominic Fritz, „direct afectat” de decizia CCR. „Pentru politicienii corupţi, termenele se amână cu anii şi completele de judecată se schimbă până când faptele se prescriu. Pentru oamenii care au curajul să lupte împotriva corupţiei, termenele curg pe repede înainte şi legile produc chiar şi efecte retroactive. Într-un stat de drept, regulile sunt aceleaşi pentru toţi, indiferent cine eşti sau pe cine deranjezi.” Dominic Fritz a afirmat, la rândul său, că decizia Curții ar valida „un brutal abuz de putere” și că, dacă președintele va promulga Legea ANI, mandatul său ar înceta în 30 de zile, „ca o sancțiune retroactivă” pentru fapte anterioare intrării în vigoare a legii. El a mai spus că va ataca decizia la CEDO . Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas relevant este decizia președintelui privind promulgarea Legii ANI, în condițiile în care Fritz leagă direct promulgarea de încetarea mandatului în termenul de 30 de zile. În paralel, este anunțată intenția de contestare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ceea ce poate prelungi disputa pe o cale externă, fără ca materialul să precizeze un calendar. [...]
Rusia își acoperă tot mai mult costurile războiului din donații și taxe , după ce în 2026 au intrat în bugetul federal peste 383 de miliarde de ruble din contribuții „voluntare”, potrivit Digi24 , care citează cotidianul de afaceri Vedomosti, la rândul său citat de agenția DPA. Miza economică este că statul rus caută surse suplimentare de finanțare într-un context de deficit bugetar și cheltuieli militare în creștere. Suma colectată în 2026 depășește 383 de miliarde de ruble, echivalentul a 4,5 miliarde de dolari (aprox. 20,3 miliarde lei). Potrivit informațiilor citate, banii au fost virați până la mijlocul lunii august și sunt „mai mult decât dublu” față de totalul strâns în întregul an 2025. O parte importantă a contribuțiilor ar fi venit după un apel adresat liderilor de afaceri în luna martie. Aleksandr Șohin , șeful Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia, a declarat pentru Vedomosti că astfel de contribuții ar putea proveni nu doar de la mari corporații, ci și de la persoane fizice și fundații corporative sau familiale, iar marii donatori ar fi decis singuri cât să contribuie în funcție de situația lor financiară. Presiune pe buget și opțiuni de majorare a veniturilor Publicația notează că nu este clar cum vor fi cheltuiți banii, însă contextul este un buget federal cu „deficit mare”, pe fondul creșterii cheltuielilor pentru invazia la scară largă a Ucrainei, aflată în al cincilea an. În paralel, guvernul ar putea introduce „în lunile următoare” o taxă pe veniturile excepționale în sectorul financiar, pentru a strânge venituri suplimentare, potrivit relatării Vedomosti. În același timp, Vladimir Putin a majorat deja impozitul pe venit și taxa pe valoarea adăugată, pe măsură ce Kremlinul caută fonduri suplimentare pentru finanțarea războiului. Ce spune Kremlinul despre apelul către mediul de afaceri Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat informațiile apărute în martie potrivit cărora Putin ar fi cerut personal bani în timpul unei reuniuni a principalei asociații de afaceri din Rusia. Potrivit lui Peskov, inițiativa ar fi venit din partea unui om de afaceri, iar Putin ar fi salutat-o. [...]
