Știri
Știri din categoria Diverse
Declarațiile lui Donald Trump despre „preluarea” Strâmtorii Ormuz ridică riscul de blocaj pe o rută-cheie pentru transportul maritim, într-un moment în care încetarea focului SUA–Iran a expirat, iar atacurile au fost reluate, potrivit Știrile Pro TV.
Președintele american a postat pe rețeaua Truth Social o imagine cu o hartă a strâmtorii care leagă Golful Persic de Golful Oman, însoțită de textul „NOUL teritoriu al Statelor Unite”, relatează agenția EFE, citată de Agerpres. În același registru, Trump a susținut că SUA ar avea „control total” asupra Strâmtorii Ormuz și că „Iranul nu poate face nimic” în această privință.
Într-o declarație făcută la un miting politic la New York, Trump a afirmat că intenționează să declare Strâmtoarea Ormuz „teritoriu al SUA” după „înfrângerea Iranului” și a invocat existența unei blocade.
„După ce vom termina de învins Iranul, care este învins foarte rău, voi declara foarte curând Strâmtoarea Ormuz teritoriu al SUA, în esenţă. Avem o blocadă (împotriva Iranului n.red). Nicio navă nu trece decât dacă vrem noi să treacă.”
Separat, Trump a scris pe Truth Social că Statele Unite ar avea „controlul total” asupra strâmtorii și că ar vrea să o „păstreze”.
Materialul notează că negocierile cu Teheranul sunt în impas, iar acordul provizoriu de încetare a focului convenit în iunie a expirat. Înțelegerea, semnată pe 17 iunie, a permis redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor împotriva Iranului, urmând să fie continuată cu negocieri suplimentare timp de 60 de zile pentru un acord final, inclusiv pe dosarul nuclear iranian și sancțiuni.
După expirarea încetării focului, Trump a acuzat Iranul că a atacat nave în Strâmtoarea Ormuz și, pe 8 iulie, a ordonat reluarea atacurilor aeriene asupra Iranului, după o pauză de trei luni, conform aceleiași surse. Tot atunci, el a spus că nu mai consideră valabil acordul din iunie și a ordonat reimpunerea blocadei navale asupra porturilor Iranului, iar Iranul ar fi ripostat prin lovituri asupra bazelor americane din țări aliate SUA și prin blocarea din nou a strâmtorii.
Din informațiile prezentate nu rezultă o decizie formală sau un calendar concret pentru „revendicarea” Strâmtorii Ormuz; până acum este vorba despre declarații publice și postări pe rețele sociale. Totuși, în contextul reluării atacurilor și al reimpunerii unei blocade navale menționate în material, riscul operațional pentru navigație rămâne legat de escaladarea militară și de eventuale restricții de trecere.
Recomandate
Amenințarea Moscovei ridică riscul de escaladare pentru sprijinul militar britanic acordat Ucrainei , după ce Ambasada Rusiei la Londra a avertizat că implicarea Regatului Unit în furnizarea de drone folosite în atacuri pe teritoriul rus va avea „consecințe inevitabile”, relatează Libertatea . Mesajul ambasadei susține că Londra ar „opta în mod deliberat” pentru escaladarea conflictului, în timp ce declară public că își dorește pacea. În comunicat, diplomații ruși afirmă că Marea Britanie își asumă riscuri prin „implicarea tot mai profundă” în sprijinirea Ucrainei. „Acțiunile Londrei vor avea inevitabil consecințe pentru care va trebui să răspundă. Cu cât implicarea sa în conflict este mai profundă și cu cât sprijinul acordat mașinăriei teroriste de la Kiev este mai mare, cu atât prețul pe care îl va plăti va fi mai mare.” De ce contează: presiune politică și operațională pe lanțul de sprijin militar Avertismentul vine pe fondul relatărilor din presa internațională privind utilizarea tehnologiei militare britanice în atacuri ucrainene la distanță mare, inclusiv asupra unor ținte din interiorul Rusiei. În acest context, miza pentru Londra este dublă: menținerea sprijinului pentru Kiev, dar și gestionarea riscului de escaladare diplomatică și de securitate asociat cu transferul de capabilități militare. Ce se știe despre dronele Nyan folosite de Ucraina Potrivit presei britanice citate în material, The Times a relatat că Ucraina ar folosi de aproximativ șase luni drone de atac cu rază lungă fabricate în Regatul Unit. Printre acestea se află modelul Nyan, produs de BAE Systems , alături de un alt tip de dronă al cărui nume nu a fost făcut public. Conform informațiilor prezentate, drona Nyan: are propulsie cu reacție și anvergura aripilor de 2,9 metri; este lansată de pe o rampă portabilă și poate fi operată atât de pe uscat, cât și de pe nave; poate funcționa în medii cu bruiaj puternic al semnalului GPS; poate transporta încărcătură explozivă pentru lovituri de precizie sau poate fi folosită ca momeală pentru a expune pozițiile apărării antiaeriene. Materialul menționează că printre țintele lovite cu astfel de aparate s-ar număra rafinării de petrol din regiunile Moscova, Iaroslavl și Volgograd. Replica Londrei În replică, Ministerul Apărării de la Londra a transmis că rămâne neclintit în sprijinul acordat Ucrainei pentru autoapărare, potrivit Sky News, publicație citată de Libertatea. [...]
România rămâne la coada UE la finanțarea educației, cu efect direct asupra capitalului uman și a productivității pe termen lung , potrivit datelor Eurostat prezentate de Digi24 . În 2023, cheltuielile publice pentru educație (de la grădiniță până la liceu) au fost de 3% din PIB, cel mai mic nivel din Uniunea Europeană . La nivelul UE, cheltuielile publice pentru educație au reprezentat 4,7% din PIB în 2023, neschimbat față de 2022, conform Eurostat. Comparativ cu 2020, media UE este ușor mai jos, cu 0,3 puncte procentuale, după ce în 2020 indicatorul a atins 5% din PIB – cel mai ridicat nivel de la începutul colectării datelor, în 2012. Unde se poziționează România în clasamentul UE În partea superioară a clasamentului, cele mai mari cheltuieli publice pentru educație ca pondere în PIB au fost înregistrate în: Suedia: 6,8% Finlanda: 6,3% Belgia: 6,2% La polul opus, cele mai scăzute niveluri au fost raportate în: România: 3% Grecia: 3,3% Malta: 3,4% Structura cheltuielilor: investițiile, un punct slab Dincolo de nivelul total, Eurostat indică diferențe și în structura cheltuielilor. În 2023, cheltuielile de capital (investiții, de regulă în infrastructură și dotări) au reprezentat cel puțin 10% din totalul cheltuielilor pentru instituțiile de învățământ în Grecia, Ungaria, Țările de Jos, Slovacia, Polonia, Estonia și Luxemburg. În schimb, în România și Belgia, cheltuielile de capital au fost sub 5% din total, ceea ce sugerează o capacitate redusă de a finanța modernizări și extinderi ale infrastructurii educaționale din bugetul public. De ce contează pentru economie Pentru mediul de afaceri, subfinanțarea educației se traduce, în timp, într-o presiune mai mare pe piața muncii: deficit de competențe, costuri mai ridicate pentru formare internă și o productivitate mai greu de accelerat. Datele Eurostat nu explică cauzele, dar arată că România rămâne semnificativ sub media UE atât ca nivel al cheltuielilor, cât și ca pondere a investițiilor în totalul alocărilor. [...]
Radu Miruță susține că 1.635 MW pe cărbune au fost scoși din sistem la CE Oltenia , iar disputa politică reaprinde tema capacităților de producție disponibile și a deciziilor de retragere a licențelor, conservare sau trecere în rezervă – cu efect direct asupra flexibilității sistemului energetic, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Apărării afirmă, într-o postare pe Facebook, că deciziile au fost luate în perioada în care PSD era la guvernare și îi indică drept responsabili pe fostul premier Marcel Ciolacu și pe fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan. În mesaj, Miruță acuză că nu ar fi existat demersuri pentru oprirea închiderilor și că, ulterior, PSD ar fi criticat situația creată. „1.635 MW de energie pe cărbune opriți la CE Oltenia pe vremea când decizia era la PSD: decizia premierului Marcel Ciolacu și a ministrului Energiei, Bogdan Ivan.” Cronologia invocată: retragere de licență, închidere, conservare, rezervă Miruță spune că, la 26 martie 2026, ministrul Energiei de la acel moment, Bogdan Ivan, ar fi solicitat Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) retragerea licenței de funcționare pentru grupul 4 de la Turceni (330 MW). În același mesaj, el enumeră și alte decizii care, cumulate, ar fi dus la oprirea, conservarea sau trecerea în rezervă a unor grupuri de la Complexul Energetic Oltenia : 1 iunie 2023: grupul 3 Rovinari (330 MW) – închis definitiv, împreună cu planul de închidere a carierei Tismana; grupul 7 Turceni (330 MW) – trecut în conservare, împreună cu planul de închidere a carierei Jilț Sud; 1 ianuarie 2024: grupul 7 Ișalnița (315 MW) – oprit și trecut în rezervă tehnică; grupul 4 Turceni (330 MW) – trecut în rezervă de capacitate. De ce contează pentru piață Dincolo de schimbul de acuzații, miza este una operațională: reducerea capacităților pe cărbune la Complexul Energetic Oltenia înseamnă mai puține opțiuni de producție disponibile în anumite momente, în funcție de statutul fiecărui grup (închis definitiv, în conservare sau în rezervă). În material nu sunt prezentate reacții ale celor vizați de acuzații și nici o evaluare independentă a impactului în sistem; informațiile sunt redate ca poziție a lui Radu Miruță. [...]
Maia Sandu susține că reacția eficientă la dronele rusești nu e diplomatică, ci prin creșterea sprijinului pentru Ucraina , pe fondul intensificării incidentelor de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova, potrivit Digi24 . Președinta Republicii Moldova a declarat, într-un interviu la emisiunea „La 360 de grade” de la Teleradio Moldova, că unele drone ajung „din întâmplare”, dar altele ar fi „trimise intenționat”, nu doar în spațiul aerian moldovean, ci și în cel al altor state din regiune, inclusiv România și Polonia. Maia Sandu a spus că, „judecând după traiectoria acelor drone”, se poate distinge între cele trimise deliberat și cele rătăcite, însă în ambele cazuri este vorba despre încălcări ale spațiului aerian și despre un pericol pentru populație. Declarațiile sunt citate de NewsMaker, potrivit News.ro. De ce miza se mută de la proteste la sprijin militar pentru Ucraina Șefa statului a respins ideea că măsuri precum expulzarea ambasadorului agreat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, ar opri survolurile neautorizate. În aceeași logică, ea a afirmat că nici notele de protest nu schimbă politica Moscovei, iar „lucrurile care pot să aibă impact” țin de un sprijin mai mare pentru Ucraina, astfel încât aceasta „să reușească în acest război”. În interviu, Maia Sandu a insistat că „măsurile drastice” sunt cele care pot opri războiul și că acestea se leagă de ajutorarea Ucrainei, nu de gesturi diplomatice care, în opinia sa, nu au produs efecte în ultimii ani. Incidente recente: dronă Shahed, traseu spre România și doborâre de un avion spaniol Potrivit Ministerului Apărării de la Chișinău , o dronă a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova duminică, 16 august, în jurul orei 04:30, venind dinspre Ucraina. Aceasta ar fi zburat 18 minute deasupra țării și s-a îndreptat spre Galați, în România. Instituția a precizat că drona era de tip Shahed 136 (Geran 2) și că a fost doborâtă în jurul orei 05:00 în România de un avion al forțelor aeriene spaniole. În plus, în raionul Ștefan Vodă, la circa 100 km de Chișinău, a fost raportat luni un incident în care „aparent” o dronă a explodat pe un câmp, la câteva zile după un eveniment similar în aceeași zonă. Republica Moldova a înregistrat „zeci de incidente” cu drone intrate în spațiul aerian de la invazia Rusiei în Ucraina, în urmă cu mai bine de patru ani, iar astfel de evenimente s-au intensificat în ultima perioadă. [...]
Investițiile străine directe au scăzut puternic în primele șase luni din 2026 , iar disputa politică pe tema cauzelor riscă să amplifice incertitudinea pentru mediul de afaceri, într-un moment în care România este indicată ca având una dintre cele mai slabe evoluții economice din UE, potrivit Știrile Pro TV . Președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, Sorin Grindeanu , a acuzat că investițiile străine directe (ISD) „s-au prăbușit cu 82%” în primele șase luni ale anului și a pus evoluția pe seama politicilor promovate de premierul demis Ilie Bolojan. Declarațiile au fost făcute la Parlament și sunt atribuite de publicație agenției Agerpres. În același context, Grindeanu a susținut că investițiile străine din perioada mandatului lui Bolojan sunt „de 5,5 ori mai mici” decât cele din 2025, indicând o scădere „de la 3,7 miliarde de euro la (…) vreo 670 de milioane de euro”. La un curs aproximativ de 5 lei/euro, asta înseamnă de la circa 18,5 miliarde de lei la aproximativ 3,35 miliarde de lei. Ce semnal economic transmite scăderea ISD ISD sunt, în general, un indicator urmărit de companii și finanțatori pentru că reflectă apetitul investitorilor de a plasa capital pe termen mai lung într-o economie (de regulă prin extinderi, achiziții, proiecte noi). În lectura liderului PSD, scăderea ar arăta că „investitorii străini nu au încredere” în politicile economice ale fostului premier și că România ar fi pierdut „peste 500 de milioane de euro” din investițiile străine numai în primele trei luni ale anului, cu riscul de a ajunge „la zero” dacă trendul continuă. Tot el a legat evoluția ISD de alți indicatori negativi, menționând „a doua cea mai mare cădere economică din Uniunea Europeană la șase luni” și o creștere a datoriei externe „cu peste 23 de miliarde de euro” în ultimul an (aprox. 115 miliarde de lei, la un curs de 5 lei/euro). Contextul politic care complică mesajul către investitori Materialul notează și elementul omis din intervenția lui Grindeanu: PSD a făcut parte din alianța guvernamentală și s-a retras abia pe 23 aprilie 2026, prin demisia în bloc a miniștrilor. Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, cu 281 de voturi, iar de atunci a rămas interimar. În paralel, articolul reamintește că, pe 5 mai 2025, Marcel Ciolacu și-a depus demisia din funcția de premier, iar ulterior au existat acuzații privind „gaura” bugetară, asociată cu deficitul public de 8,65% din PIB la final de 2024 (152,7 miliarde de lei) și deficitul calculat pe standardul european ESA de 9,3% din PIB. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din datele prezentate în material nu rezultă măsuri concrete anunțate pentru a inversa scăderea investițiilor, ci mai degrabă o escaladare a confruntării politice pe interpretarea indicatorilor. Pentru companii, miza imediată rămâne predictibilitatea: fără o stabilizare a guvernării și a direcției de politică economică, riscul este ca percepția de incertitudine să se traducă în amânarea deciziilor de investiții. [...]
România își leagă extinderea producției de drone de 2027 , un calendar care ar putea influența atât investițiile din industria de apărare, cât și capacitatea de a livra echipamente „made in Romania” în proiecte comune, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău (USR), spune că în anii următori capacitățile de producție de drone vor crește „accelerat”, indicând explicit orizontul anului 2027. Declarațiile au fost făcute luni seară, într-o intervenție la Euronews, unde Darău a vorbit despre momentul în care ar urma să înceapă producția de drone în România și despre rolul sectorului privat în inovarea din domeniul apărării. De ce contează: un termen care fixează așteptări pentru industrie și stat Din perspectiva economică și operațională, anul 2027 funcționează ca un reper pentru proiecte industriale care, în mod tipic, cer finanțare, transfer tehnologic și contracte pe termen mediu. Darău a legat acest orizont de SAFE , despre care a spus că include prevederi privind „interceptori” și „mecanisme”, iar „producția ar trebui să înceapă în 2027”. Ce spune ministrul despre producție și parteneriate Irineu Darău a indicat două direcții principale: Producție internă legată de SAFE , cu start estimat în 2027, în zona de interceptori și mecanisme asociate. Posibile parteneriate cu Ucraina , despre care a spus că depind de modul în care „se vor pune pe picioare” și „pot să înceapă cât mai repede”, fără a oferi un termen ferm. Rolul companiilor private și „industria bazată pe drone” Ministrul interimar a afirmat că există companii private care „încep să inoveze foarte mult” în industria de apărare și că unele au deja parteneri străini. În același timp, a susținut că România ar urma să ajungă „foarte curând” la o industrie de apărare „și bazată pe drone”, dar a precizat că nu poate garanta un termen „la nivel de lună”. „Nu pot să garantez la nivel de lună, eu sunt convins că... haideţi să spunem aşa ferm în orizontul anului 2027, capacităţile noastre de producţie acasă (...) vor creşte accelerat”, a declarat Irineu Darău. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, reperul de 2027 este formulat ca așteptare și țintă, nu ca angajament contractual cu detalii publice despre investiții, volume sau capacități. Rămâne neclar, pe baza declarațiilor citate, ce proiecte concrete intră sub umbrela SAFE, ce unități de producție ar fi implicate și în ce măsură parteneriatele externe (inclusiv cu Ucraina) pot accelera calendarul. [...]
