Știri
Știri din categoria Diverse
Incendiile subterane din Lunca Mureșului pun presiune pe intervenții și pe infrastructura de apă, după ce focare care „ard” în sol de circa un an au ajuns să afecteze și pădurea, iar autoritățile caută soluții de limitare a riscului, inclusiv prin umectarea zonei, potrivit Digi24.
Fenomenul este raportat în Parcul Natural Lunca Mureșului, între Pecica și Arad, unde copacii par să ardă „de la rădăcini către exterior”, iar focul nu poate fi stins complet. Localnicii spun că trăiesc cu teama extinderii incendiilor spre gospodării și terenuri agricole.
Specialiștii nu au stabilit încă sursa exactă a focarelor. Un reprezentant al Parcului Natural Lunca Mureșului, Ovidiu Pârv, avansează ipoteza unor straturi de turbă care ard în subteran, precizând totodată că „nu sunt gaze”, deoarece acestea ar fi fost detectate. El descrie rădăcini carbonizate care, odată scoase, „apar ca niște roci foarte tari”.
ISU Arad arată că pompierii au intervenit de șapte ori în ultimele luni și că sunt făcute verificări privind „ce substanțe este posibil să se afle în solul din zonă”.
Flăcările care ar porni „de la zeci de metri adâncime” s-au extins și la pădure, iar autoritățile spun că 30 de hectare de vegetație din fondul forestier național au ars în două zile, pe fondul caniculei și al vântului.
Localnicii descriu episoade în care focul s-a aprins rapid în câmp, în zone cu paie rămase după recoltare, și spun că au existat verificări nocturne pentru a se asigura că nu apare un pericol imediat pentru case și adăposturi de animale.
În lipsa unei cauze confirmate, una dintre direcțiile de acțiune rămâne limitarea arderii prin apă. Ovidiu Pârv spune că „singura soluție” ar fi ca zona să fie inundată sau umectată, menționând că este vorba despre un braț mort al Mureșului, rar inundat în ultimii ani, în contextul secetei.
Directorul ANIF Arad, Alexandru Iulian Pantea, explică o soluție tehnică deja luată în calcul: deschiderea stăvilarului de pe canalul Mureșel pentru a pompa apă de la stația de epurare pe canalul Mureș Mort, care are aproximativ 9 km până în zona incendiului.
Parcul Natural Lunca Mureșului se întinde pe aproape 17.500 de hectare, iar investigațiile privind cauza focarelor continuă.
Recomandate
Decizia CCR care validează „amendamentul Fritz” din Legea ANI riscă să accelereze încetarea unor mandate și să amplifice incertitudinea juridică pentru aleșii locali , pe fondul acuzațiilor de aplicare retroactivă a sancțiunilor, potrivit Știrile Pro TV . Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu (PNL) a criticat public hotărârea Curții Constituționale, susținând că interpretarea principiilor constituționale ar fi fost făcută „doar pentru a ținti un singur om”, concluzia ei fiind că „democrația nu mai este o garanție pentru nimeni”. Mesajul a fost publicat marți, pe Facebook. Ce a decis CCR și de ce contează operațional Curtea Constituțională a decis luni că amendamentul din Legea ANI privind încetarea mandatului în 30 de zile, în caz de incompatibilitate și conflict de interese, este constituțional. În material este menționat că amendamentul îl vizează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Miza practică a deciziei este termenul scurt de 30 de zile, care poate produce efecte rapide asupra funcțiilor elective, dacă legea este promulgată și dacă se aplică în situații aflate deja în derulare, aspect contestat de cei vizați. Reacțiile politice: acuzații de tratament diferențiat și „efecte retroactive” În postarea citată, Oana Gheorghiu a descris un mecanism de presiune asupra celor care „deranjează” și a invocat, ca exemple, blocarea în instanță a unor decizii ale Congresului Extraordinar al PNL, anchetarea de către DNA a primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, și situația lui Dominic Fritz, „direct afectat” de decizia CCR. „Pentru politicienii corupţi, termenele se amână cu anii şi completele de judecată se schimbă până când faptele se prescriu. Pentru oamenii care au curajul să lupte împotriva corupţiei, termenele curg pe repede înainte şi legile produc chiar şi efecte retroactive. Într-un stat de drept, regulile sunt aceleaşi pentru toţi, indiferent cine eşti sau pe cine deranjezi.” Dominic Fritz a afirmat, la rândul său, că decizia Curții ar valida „un brutal abuz de putere” și că, dacă președintele va promulga Legea ANI, mandatul său ar înceta în 30 de zile, „ca o sancțiune retroactivă” pentru fapte anterioare intrării în vigoare a legii. El a mai spus că va ataca decizia la CEDO . Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas relevant este decizia președintelui privind promulgarea Legii ANI, în condițiile în care Fritz leagă direct promulgarea de încetarea mandatului în termenul de 30 de zile. În paralel, este anunțată intenția de contestare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ceea ce poate prelungi disputa pe o cale externă, fără ca materialul să precizeze un calendar. [...]
Pentagonul ia în calcul reducerea prezenței militare americane în Golful Persic , după luni de atacuri iraniene care au avariat bazele SUA și au schimbat calculele de securitate din regiune, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Washington Post . Evaluarea, descrisă de surse drept un semn timpuriu că războiul cu Iranul poate „transforma” postura SUA în Orientul Mijlociu, vizează inclusiv posibilitatea retragerii trupelor din Golful Persic, unde marile instalații americane au fost lovite în mod repetat. Potrivit informațiilor, daunele produse bazelor au creat o „oportunitate unică într-o generație” pentru Pentagon de a reconsidera dacă și cum reconstruiește infrastructura militară din zonă. Ce analizează Pentagonul și cine conduce discuțiile Analiza este coordonată de biroul de politici al Pentagonului, însă, potrivit unui oficial de rang înalt citat sub anonimat, și Statul Major Întrunit, respectiv Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) studiază opțiunile. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, nu ar fi ordonat încă o revizuire oficială a poziției SUA în regiune; demersul este prezentat ca „planificare prudentă”, care ar putea influența deciziile privind reconstrucția bazelor avariate. „Va trebui să se ia decizii cu privire la unele dintre aceste lucruri”, a spus oficialul citat. În mod obișnuit, CENTCOM are aproximativ 40.000 de soldați în aproape 20 de locații, pe un arc de circa 2.400 de kilometri, din Iordania până în Oman. De la începutul anului, SUA au trimis în regiune nave de război, avioane de vânătoare și mijloace de apărare aeriană și au efectuat peste 13.000 de atacuri împotriva Iranului, conform articolului. Impact operațional: vulnerabilitatea bazelor și costul apărării aeriene Un element central al reevaluării este vulnerabilitatea bazelor din Golf la rachete și drone. Înainte de începerea războiului, în februarie, CENTCOM ar fi evacuat multe dintre bazele considerate prea expuse pentru a menține niveluri normale de personal, iar unele dintre aceste mutări ar putea continua și după conflict. În timpul apărării personalului din regiune, armata SUA a folosit și peste 1.000 de interceptoare de apărare aeriană, ceea ce a redus stocurile de rachete Patriot și THAAD (sisteme de apărare antiaeriană și antibalistică), potrivit sursei. Michael Ratney, fost diplomat american, a spus că mutarea trupelor și echipamentelor mai la vest – în Iordania, Israel sau pe coasta Mării Roșii din Arabia Saudită – ar putea reduce o parte din presiune, dar „nu este o soluție perfectă”, deoarece Iranul a demonstrat că poate lovi și ținte îndepărtate în Iordania și Israel. Articolul menționează că luna trecută un atac iranian asupra Iordaniei a ucis patru militari americani. Ce înseamnă pentru aliații din Golf Cele mai mari baze americane din Orientul Mijlociu sunt în Golful Persic: Bahrain găzduiește sediul Flotei a Cincea a SUA, iar state precum Kuweit găzduiesc resurse ale Armatei și Forțelor Aeriene. O eventuală retragere ar putea lăsa statele din Golf cu capacități insuficiente de apărare în fața atacurilor iraniene, iar compensarea prin investiții interne sau parteneriate cu alte puteri ar putea dura „luni sau chiar ani”, potrivit sursei. În paralel, discuțiile ar urma să alimenteze și o dezbatere internă în administrație între susținătorii intervențiilor militare și cei care cer reducerea angajamentelor externe pentru a reorienta resursele către apărarea teritoriului SUA sau descurajarea unor adversari mai puternici, precum China. Articolul mai notează că atacurile de represalii ale Teheranului asupra bazelor din Golf au amplificat tensiunile regionale și frustrarea unor aliați ai SUA, care ar considera că nu au fost consultați suficient înainte de începerea războiului. [...]
Rusia își acoperă tot mai mult costurile războiului din donații și taxe , după ce în 2026 au intrat în bugetul federal peste 383 de miliarde de ruble din contribuții „voluntare”, potrivit Digi24 , care citează cotidianul de afaceri Vedomosti, la rândul său citat de agenția DPA. Miza economică este că statul rus caută surse suplimentare de finanțare într-un context de deficit bugetar și cheltuieli militare în creștere. Suma colectată în 2026 depășește 383 de miliarde de ruble, echivalentul a 4,5 miliarde de dolari (aprox. 20,3 miliarde lei). Potrivit informațiilor citate, banii au fost virați până la mijlocul lunii august și sunt „mai mult decât dublu” față de totalul strâns în întregul an 2025. O parte importantă a contribuțiilor ar fi venit după un apel adresat liderilor de afaceri în luna martie. Aleksandr Șohin , șeful Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia, a declarat pentru Vedomosti că astfel de contribuții ar putea proveni nu doar de la mari corporații, ci și de la persoane fizice și fundații corporative sau familiale, iar marii donatori ar fi decis singuri cât să contribuie în funcție de situația lor financiară. Presiune pe buget și opțiuni de majorare a veniturilor Publicația notează că nu este clar cum vor fi cheltuiți banii, însă contextul este un buget federal cu „deficit mare”, pe fondul creșterii cheltuielilor pentru invazia la scară largă a Ucrainei, aflată în al cincilea an. În paralel, guvernul ar putea introduce „în lunile următoare” o taxă pe veniturile excepționale în sectorul financiar, pentru a strânge venituri suplimentare, potrivit relatării Vedomosti. În același timp, Vladimir Putin a majorat deja impozitul pe venit și taxa pe valoarea adăugată, pe măsură ce Kremlinul caută fonduri suplimentare pentru finanțarea războiului. Ce spune Kremlinul despre apelul către mediul de afaceri Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat informațiile apărute în martie potrivit cărora Putin ar fi cerut personal bani în timpul unei reuniuni a principalei asociații de afaceri din Rusia. Potrivit lui Peskov, inițiativa ar fi venit din partea unui om de afaceri, iar Putin ar fi salutat-o. [...]
Ministerul Mediului pregătește un program de 400 milioane lei care poate finanța baterii de stocare cu până la 15.000 lei per prosumator , într-o încercare de a reduce consumul din orele de vârf și importurile de energie, potrivit Libertatea . Proiectul de ghid a fost pus în consultare publică marți, 18 august 2026, iar sprijinul vizează persoanele fizice cu statut de prosumator, indiferent dacă și-au montat panourile din fonduri proprii sau prin „ Casa Verde ”. Cum ar urma să funcționeze finanțarea și ce înseamnă pentru sistem Programul ar urma să fie derulat prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) și să acopere până la 75% din cheltuielile eligibile, cu o contribuție proprie minimă de 25%. Finanțarea maximă este de 1.250 lei pentru fiecare kWh de capacitate de stocare, iar ghidul propune un prag minim de 12 kWh pentru sistemele finanțate. Plafonul total per beneficiar este de până la 15.000 lei, TVA inclus. Miza operațională este mutarea consumului în gospodării către orele de seară, prin folosirea energiei stocate ziua. În logica programului, asta ar reduce presiunea pe rețea în intervalele de vârf și ar limita importurile atunci când cererea crește. Cine poate instala și cine poate aplica Programul este deschis instalatorilor care au atestat ANRE de tip B sau un echivalent emis într-un stat membru al Uniunii Europene, cu respectarea cerințelor din ghid. Beneficiarii vizați sunt persoanele fizice care au calitatea de prosumator, indiferent de sursa inițială de finanțare a sistemului fotovoltaic (fonduri proprii sau „Casa Verde”). Consultare publică: ce urmează Proiectul de ghid intră în dezbateri publice organizate de Ministerul Mediului și AFM, cu participarea prosumatorilor, instalatorilor și a altor actori interesați. Observațiile și sugestiile din această etapă ar urma să fie analizate, iar documentul final să fie aprobat ulterior. În forma actuală, ghidul este disponibil pentru consultare online, iar publicul este invitat să trimită propuneri. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre „preluarea” Strâmtorii Ormuz ridică riscul de blocaj pe o rută-cheie pentru transportul maritim , într-un moment în care încetarea focului SUA–Iran a expirat, iar atacurile au fost reluate, potrivit Știrile Pro TV . Președintele american a postat pe rețeaua Truth Social o imagine cu o hartă a strâmtorii care leagă Golful Persic de Golful Oman, însoțită de textul „NOUL teritoriu al Statelor Unite”, relatează agenția EFE, citată de Agerpres. În același registru, Trump a susținut că SUA ar avea „control total” asupra Strâmtorii Ormuz și că „Iranul nu poate face nimic” în această privință. Miza: controlul unui coridor navigabil și posibilitatea unei „blocade” Într-o declarație făcută la un miting politic la New York, Trump a afirmat că intenționează să declare Strâmtoarea Ormuz „teritoriu al SUA” după „înfrângerea Iranului” și a invocat existența unei blocade. „După ce vom termina de învins Iranul, care este învins foarte rău, voi declara foarte curând Strâmtoarea Ormuz teritoriu al SUA, în esenţă. Avem o blocadă (împotriva Iranului n.red). Nicio navă nu trece decât dacă vrem noi să treacă.” Separat, Trump a scris pe Truth Social că Statele Unite ar avea „controlul total” asupra strâmtorii și că ar vrea să o „păstreze”. Contextul militar și diplomatic: acord provizoriu expirat, atacuri reluate Materialul notează că negocierile cu Teheranul sunt în impas, iar acordul provizoriu de încetare a focului convenit în iunie a expirat. Înțelegerea, semnată pe 17 iunie, a permis redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor împotriva Iranului, urmând să fie continuată cu negocieri suplimentare timp de 60 de zile pentru un acord final, inclusiv pe dosarul nuclear iranian și sancțiuni. După expirarea încetării focului, Trump a acuzat Iranul că a atacat nave în Strâmtoarea Ormuz și, pe 8 iulie, a ordonat reluarea atacurilor aeriene asupra Iranului, după o pauză de trei luni, conform aceleiași surse. Tot atunci, el a spus că nu mai consideră valabil acordul din iunie și a ordonat reimpunerea blocadei navale asupra porturilor Iranului, iar Iranul ar fi ripostat prin lovituri asupra bazelor americane din țări aliate SUA și prin blocarea din nou a strâmtorii. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă o decizie formală sau un calendar concret pentru „revendicarea” Strâmtorii Ormuz; până acum este vorba despre declarații publice și postări pe rețele sociale. Totuși, în contextul reluării atacurilor și al reimpunerii unei blocade navale menționate în material, riscul operațional pentru navigație rămâne legat de escaladarea militară și de eventuale restricții de trecere. [...]
Amenințarea Moscovei ridică riscul de escaladare pentru sprijinul militar britanic acordat Ucrainei , după ce Ambasada Rusiei la Londra a avertizat că implicarea Regatului Unit în furnizarea de drone folosite în atacuri pe teritoriul rus va avea „consecințe inevitabile”, relatează Libertatea . Mesajul ambasadei susține că Londra ar „opta în mod deliberat” pentru escaladarea conflictului, în timp ce declară public că își dorește pacea. În comunicat, diplomații ruși afirmă că Marea Britanie își asumă riscuri prin „implicarea tot mai profundă” în sprijinirea Ucrainei. „Acțiunile Londrei vor avea inevitabil consecințe pentru care va trebui să răspundă. Cu cât implicarea sa în conflict este mai profundă și cu cât sprijinul acordat mașinăriei teroriste de la Kiev este mai mare, cu atât prețul pe care îl va plăti va fi mai mare.” De ce contează: presiune politică și operațională pe lanțul de sprijin militar Avertismentul vine pe fondul relatărilor din presa internațională privind utilizarea tehnologiei militare britanice în atacuri ucrainene la distanță mare, inclusiv asupra unor ținte din interiorul Rusiei. În acest context, miza pentru Londra este dublă: menținerea sprijinului pentru Kiev, dar și gestionarea riscului de escaladare diplomatică și de securitate asociat cu transferul de capabilități militare. Ce se știe despre dronele Nyan folosite de Ucraina Potrivit presei britanice citate în material, The Times a relatat că Ucraina ar folosi de aproximativ șase luni drone de atac cu rază lungă fabricate în Regatul Unit. Printre acestea se află modelul Nyan, produs de BAE Systems , alături de un alt tip de dronă al cărui nume nu a fost făcut public. Conform informațiilor prezentate, drona Nyan: are propulsie cu reacție și anvergura aripilor de 2,9 metri; este lansată de pe o rampă portabilă și poate fi operată atât de pe uscat, cât și de pe nave; poate funcționa în medii cu bruiaj puternic al semnalului GPS; poate transporta încărcătură explozivă pentru lovituri de precizie sau poate fi folosită ca momeală pentru a expune pozițiile apărării antiaeriene. Materialul menționează că printre țintele lovite cu astfel de aparate s-ar număra rafinării de petrol din regiunile Moscova, Iaroslavl și Volgograd. Replica Londrei În replică, Ministerul Apărării de la Londra a transmis că rămâne neclintit în sprijinul acordat Ucrainei pentru autoapărare, potrivit Sky News, publicație citată de Libertatea. [...]
