Știri
Știri din categoria Diverse
România poate cere consultări NATO prin Articolul 4, după incidentele recente cu drone, iar discuțiile cu aliații se poartă deja „zilnic” pe canalele militare și diplomatice, într-un context în care Bucureștiul spune că are nevoie de sprijin aliat până la livrarea completă a achizițiilor militare, potrivit Digi24.
Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că, după ce trei drone care au pătruns în spațiul aerian național au fost doborâte, România are „opțiunea” de a activa Articolul 4 din Tratatul Nord-Atlantic, mecanism care permite oricărui aliat să ceară consultări atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate.
Șefa diplomației române a explicat că Articolul 4 poate fi invocat „în orice moment” când un aliat are nevoie de o coordonare diferită de cea care are loc constant. În paralel, a punctat că în NATO există și Articolul 3, care vizează întărirea apărării proprii, iar România își asumă această componentă, însă „până la momentul în care vor fi livrate toate achizițiile” făcute de armată este nevoie de sprijin aliat pe o perioadă tranzitorie.
În același cadru, Țoiu a spus că NATO a avut „ieri” o poziție oficială privind incidentele din România și angajamentul de a crește capabilitățile de monitorizare, apărare și descurajare pe flancul estic, inclusiv în România și la Marea Neagră, subiect tratat separat în interiorul Alianței.
O altă linie de acțiune menționată este convocarea ambasadorului Rusiei la București, descrisă drept „o măsură de protest” pe care România a folosit-o și după incidentul dronei de la Galați și în alte situații în care drone de tip Shahed, atribuite Federației Ruse, au intrat „ilegal și neautorizat” în spațiul aerian românesc.
„Convocarea ambasadorului Rusiei la București este o măsură de protest a României. Am făcut asta și după incidentul dronei de la Galați și în alte instanțe, în care drone de tip Shahed, care aparțin Federației Ruse, au intrat ilegal și neautorizat în spațiul nostru aerian.”
Țoiu a legat această abordare de nevoia de „claritate” în raport cu partenerii internaționali, inclusiv în discuțiile din NATO, pentru creșterea capacității de descurajare și apărare pe teritoriul României, afirmând că Bucureștiul nu are „o atitudine neclară față de Rusia”.
În privința întăririi prezenței aliate, ministra a dat exemplul Italiei, care la începutul lunii iunie a trimis patru aeronave Eurofighter Typhoon și o echipă de 180 de militari, aflați în continuare în misiunea de poliție aeriană în România. Ea a mai menționat existența unei planificări militare realizate împreună cu SACEUR (comandantul suprem aliat în Europa), în cadrul căreia necesitățile sunt discutate cu aliații.
Articolul Digi24 indică și că au existat discuții recente la nivel diplomatic cu Italia și cu Marea Britanie, în contextul coordonării continue din NATO, însă detaliile despre eventuale suplimentări de forțe sau calendar nu sunt prezentate complet în fragmentul disponibil.
Recomandate
Convocarea ambasadorului Rusiei la MAE ridică nivelul reacției diplomatice a României după incidente repetate cu drone neautorizate intrate în spațiul aerian național, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut duminică de ministra de Externe, Oana Țoiu , într-un mesaj publicat pe rețelele sociale. În același mesaj, Oana Țoiu a precizat că „o nouă dronă” a fost doborâtă duminică dimineață, la ora 10:13, de un avion F‑16 al Forțelor Aeriene Române, deasupra apelor teritoriale ale României, în zona Sulina–Chilia. Ministra a transmis felicitări piloților și echipelor de la sol pentru modul în care și-au îndeplinit misiunea. Investigațiile Parchetului General, baza protestului diplomatic Șefa diplomației române a mai spus că, potrivit investigației desfășurate de Parchetul General , drona doborâtă vineri dimineață „este de tip Shahed”, un model folosit de Federația Rusă în războiul împotriva Ucrainei. În cazul dronelor doborâte „ieri și astăzi”, investigațiile sunt încă în desfășurare. Ministra a indicat că protestul diplomatic al României față de Federația Rusă „va avea la bază aceste investigații”, legând explicit demersul de concluziile anchetelor. De ce contează: spațiul aerian al României este și spațiu NATO și UE În mesajul citat, Oana Țoiu a calificat drept „inadmisibil și intolerabil” faptul că Federația Rusă ar continua să încalce spațiul aerian al României, subliniind că acesta este, în același timp, spațiu aerian NATO și al Uniunii Europene. Pe acest fond, a anunțat convocarea ambasadorului Federației Ruse la Ministerul Afacerilor Externe, ca reacție la „încălcările repetate” menționate. [...]
NATO își mută discret greutatea apărării spre Europa , într-o reconfigurare care urmărește să reducă dependența de SUA și să răspundă direct preferințelor lui Donald Trump, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: dacă Washingtonul își reduce prezența militară, europenii trebuie să preia „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a continentului, într-un cadru descris drept „NATO 3.0”. Analiza pornește de la summitul NATO de la Ankara , unde Trump – după ce își criticase aliații înainte și în timpul reuniunii – a plecat vorbind despre „dragostea” dintre parteneri. Planul de „seducție” ar fi fost coordonat de secretarul general Mark Rutte , prezentat ca un mediator capabil să gestioneze impetuozitatea președintelui american și să mențină agenda alianței: opoziția față de Rusia, sprijinul pentru Ucraina și întărirea Europei în interiorul NATO. „NATO 3.0”: europenizare accelerată și adaptare la linia Washingtonului Dincolo de gesturile politice și de retorica menită să-l țină pe Trump aproape, transformarea descrisă are o componentă practică: alianța s-ar fi remodelat în ultimele luni în direcția viziunii americane despre securitatea europeană. În acest cadru, este menționat subsecretarul american pentru politica de apărare, Elbridge Colby, asociat cu ideea ca aliații europeni să își asume „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a Europei. Concret, textul indică două direcții care susțin această schimbare: europenii și canadienii cheltuie „sume colosale” pentru înarmare; sprijinul pentru Ucraina ar fi crescut din partea lor, după ce SUA și-au retras o parte importantă din ajutor. Rolul lui Rutte și precedentul Stoltenberg: management politic al riscului Trump Rutte este descris ca un atu pentru NATO tocmai prin relația funcțională cu Trump, văzută mai degrabă ca una de conveniență decât de afinitate politică. În articol este amintit și predecesorul său, Jens Stoltenberg, despre care se spune că a reușit în primul mandat al lui Trump să „citească” starea de spirit a acestuia și să-i protejeze pe aliați de criticile președintelui american. În același registru, este menționat un acord intermediat de Stoltenberg și Rutte (pe atunci premier al Olandei) care l-ar fi convins pe Trump să nu retragă SUA din NATO, iar „complimentele” ar fi fost din nou cheia. Ce urmează: o alianță cu mai puțin sprijin direct american Digi24 notează că reducerea numărului de soldați americani din Europa este o decizie care ține de Casa Albă și Pentagon, iar conducerea NATO poate cel mult să gestioneze prezentarea publică a situației. În acest context, „europenizarea” alianței este descrisă ca un proces fără precedent, care ar putea duce la îndeplinirea unei viziuni vechi: o Europă capabilă să se apere fără sprijinul direct al Americii. Pentru finalizarea acestei tranziții, textul indică nevoia unei Uniuni Europene mai concentrate pe apărare, a unor „coaliții ale voinței” formate ad-hoc și a unor inițiative regionale și bilaterale pe întreg continentul, cu NATO păstrând rolul de centru de greutate. [...]
Riscul unei escaladări nucleare rămâne limitat mai ales de starea arsenalului rus , nu de un „veto” extern, potrivit unei analize prezentate de istoricul Armand Goșu la Digi24 . Invitat la emisiunea „În fața ta ”, specialistul a susținut că, dacă Moscova s-ar simți încolțită în Ucraina, probabilitatea recurgerii la „soluția nucleară” este redusă în primul rând din motive operaționale. De ce contează: „capacitatea de folosire” a arsenalului, nu doar amenințarea În evaluarea lui Armand Goșu, problema centrală este degradarea capacității tehnice a arsenalului nuclear al Rusiei, care ar face imprevizibil rezultatul unei eventuale utilizări. „Sincer nu cred, dar nu din cauză că vine Xin-Jing Ping și le-a spus băi vă dau peste mână, nu cumva să apăsați butonul. Ci pur și simplu că starea arsenalului nuclear din Rusia e destul de precară. Tu nu poți ști dacă apeși pe butonul ăla ce iese de acolo.” Această nuanță mută discuția de la descurajarea politică externă la riscul intern: chiar și în scenarii de presiune militară, decizia ar fi constrânsă de incertitudini privind funcționarea efectivă a sistemelor. Presiune politică la Moscova: „decizii” în interiorul elitei În același context, istoricul a afirmat că ar fi o „performanță” ca Vladimir Putin să mai rămână încă un an la Kremlin, invocând deteriorarea situației interne și presiunea asupra cercului de putere. „Cred că ar fi pentru el și regimul lui o performanță să mai prindă un an la Kremlin. Vor fi obligați să ia niște decizii, el anturajul lui, în cadrul elitei de la Moscova. Pentru că lucrurile merg prost în Rusia și semnele sunt că vor merge și mai prost. Vor fi obligați să ia niște decizii.” Din perspectiva riscului de escaladare, mesajul este că dinamica internă a regimului și constrângerile operaționale pot cântări la fel de mult ca evoluțiile de pe front în calculul Kremlinului. [...]
Doborârea a trei drone în trei zile nu e un motiv de autosuficiență, ci un test incomplet al apărării aeriene , avertizează fostul președinte Traian Băsescu , într-o intervenție la Digi24 . În opinia sa, miza reală este capacitatea României de a face față unui atac cu „roi” de drone, nu unui incident izolat. Băsescu a spus că, în ultimele trei zile, în România au fost doborâte trei drone care au intrat în spațiul aerian, dar a insistat că „lupta cu drone nu se duce 1-1”, ci „cu un roi”, motiv pentru care „lucrurile nu trebuie să ne facă să defilăm”. El a criticat ideea de a transforma un astfel de incident într-un motiv de triumfalism public, sugerând că adevărata provocare abia urmează. De ce contează: costuri, riscuri și alegerea mijloacelor de interceptare Fostul președinte a argumentat că nu este eficient să folosești rachete lansate de pe un avion F-16 împotriva unei „drone ieftine”, dar a adăugat că riscul crește dacă o astfel de dronă ajunge să lovească ținte civile sau economice. „E absolut corect că nu e în regulă să folosești rachete de pe un F-16 împotriva unei drone ieftine. Dar dacă te uiți la prima parte – și cade pe o școală, pe o creșă, pe o rafinărie, pagubele sunt mai mari. Abordarea corectă e bine că au fost doborâte în aer.” Escaladare și opțiuni în NATO: Articolul 4 și obligația de pregătire Băsescu a afirmat că intrările repetate ale dronelor pot fi interpretate ca o testare a capacității de ripostă și a avertizat că situația se poate agrava. În acest context, a indicat posibilitatea convocării NATO în baza Articolului 4 (consultări între aliați când un stat consideră că îi este amenințată securitatea), dacă evoluțiile „ne depășesc”. „Dacă lucrurile evoluează și ne depășesc, trebuie convocat NATO pe Articolul 4. E posibil să avem de-a face cu o escaladare. Să ne trezim cu roiul și să nu putem să facem față.” Totodată, el a invocat Articolul 3 din Tratatul NATO, care vizează obligația statelor membre de a-și menține și dezvolta capacitatea de apărare. „Trebuie să facem ce ne spune Articolul 3, să fim pregătiți să ne apărăm. Cu ce avem.” Context politic versus planificare militară În analiza sa, Băsescu a separat componenta de „destabilizare politică” de cea de planificare militară, susținând că testarea ar avea relevanță pentru modul în care este gândită apărarea. El a mai spus că România nu este „o țară fără o planificare și viziune” a nevoilor de apărare și că ceea ce a fost contractat „prin SAFE” corespunde obiectivelor, menționând că președintele și Statul Major nu ar fi afectați de criza politică. Ce urmează, în logica avertismentului său, este evaluarea capacității de reacție la scenarii mai complexe decât interceptarea unei singure drone, inclusiv situații în care mijloacele disponibile ar putea fi puse sub presiune de un atac simultan. [...]
Ministrul interimar al Apărării cere un protest diplomatic și indică nevoia de capabilități anti-dronă mai ieftine , pe fondul intrărilor repetate ale dronelor în spațiul aerian românesc, potrivit Digi24 . Radu Miruță spune că România „începe să vadă consecințe indirecte” ale războiului de la graniță și susține că reacția militară s-a îmbunătățit în ultimele zile. În declarațiile pentru Digi24, Miruță afirmă că, după ce drone au intrat în spațiul aerian românesc în ultimele trei zile, măsurile luate în interiorul ministerului „au dat roade”. El descrie o activitate intensă în proximitatea graniței cu Ucraina și spune că, în ultimele zile, au fost observate drone care „gravitează” în zonă, unele ajungând să pătrundă ilegal în spațiul aerian al României. Protest diplomatic și convocarea ambasadorului rus Ministrul interimar al Apărării consideră că este necesar un răspuns diplomatic, argumentând că România nu este parte a conflictului și că există reguli de drept internațional care trebuie respectate. Potrivit lui Miruță, a discutat cu ministra de Externe, Țoiu, iar aceasta a dispus convocarea ambasadorului rus „mâine” la Ministerul de Externe. „Nu mă bucură că există această frecvență de intrare în spațiul aerian românesc ilegală și cred că este nevoie de un protest diplomatic al României cu privire la ceea ce se întâmplă.” În același context, Miruță afirmă că, la granița României cu Ucraina, „există un război real” și că, foarte aproape de frontieră, „se moare”. Limitările avioanelor de vânătoare și miza achizițiilor anti-dronă Un punct central al intervenției sale este eficiența și costul reacției militare. Miruță spune că avioanele de vânătoare nu au fost proiectate pentru lupta împotriva dronelor și că există soluții dedicate, „mult mai ieftine”, inclusiv apărare antiaeriană de la sol. El mai susține că, în trecut, nu a existat o preocupare politică suficientă pentru astfel de achiziții, deși războiul durează de ani și, în opinia sa, de cel puțin trei ani este „un război al dronelor”. Miruță afirmă că a solicitat la NATO sprijin punctual pentru anumite capabilități, justificarea fiind validată, fără a oferi însă în acest fragment detalii despre tipul echipamentelor sau calendar. Ce urmează Pe termen scurt, din informațiile prezentate, se conturează două direcții: demersul diplomatic anunțat prin convocarea ambasadorului rus și continuarea ajustărilor operaționale invocate de Miruță (reanalizări periodice ale capabilităților și analiza fragmentelor recuperate). Detalii suplimentare despre achiziții sau despre concluziile analizelor tehnice nu apar în fragmentul disponibil din material. [...]
Intrarea unui urs în curtea unui liceu din Sibiu a declanșat o intervenție de urgență cu RO-ALERT și echipe multiple , un episod care arată presiunea operațională pusă pe autorități când un animal sălbatic ajunge în zone urbane și, mai ales, lângă o unitate de învățământ, potrivit Digi24 . Alarma a fost dată luni dimineață, la ora 5:00, după ce un cetățean a sunat la 112 și a anunțat că a văzut un urs pe o stradă din municipiul Sibiu. În scurt timp, autoritățile au emis un mesaj RO-ALERT și au direcționat la fața locului mai multe echipaje ale forțelor de ordine. Potrivit presei locale citate în material, animalul a alergat prin grădina unui localnic și a ajuns în curtea unei unități de învățământ, unde ar fi încercat să scape săpând pe sub un gard. Pentru a ajunge în zona în care se afla ursul, echipa de intervenție a fost nevoită să demonteze o parte din ușa de acces în școală. La intervenție au fost solicitați un medic veterinar și un pădurar. După mai multe încercări, ursul a fost tranchilizat, iar echipa a decis relocarea animalului în zona Vește. [...]
