Știri
Știri din categoria Apărare
Italia a suplimentat prezența militară în România după incidentul de la Galați, unde o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe, iar două aeronave italiene au fost implicate ulterior în urmărirea dronei, potrivit Agerpres. Mesajul vine de la ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, care pune accentul pe trecerea de la solidaritate declarativă la decizii operaționale în cadrul NATO.
Într-o postare pe Facebook, Țoiu afirmă că răspunsul diplomatic și militar al României după explozia dronei a avut „o componentă internațională puternică”, iar Italia a fost „unul dintre primii aliați puternici” ai acestui efort. Oficialul susține că, deși declarațiile publice ale aliaților au greutate, nu sunt întotdeauna ușor de tradus imediat în beneficii directe pentru cetățeni, spre deosebire de măsurile concrete, precum suplimentarea prezenței militare.
Țoiu reamintește că, în iunie, a sosit în România un detașament italian format din 180 de militari (piloți și personal tehnic) și patru aeronave Eurofighter Typhoon. De atunci, aceștia execută împreună cu Forțele Aeriene Române misiuni de poliție aeriană sub comandă NATO.
Potrivit ministrului interimar, două dintre avioanele italiene „au urmărit ieri drona”, un element pe care îl leagă de consolidarea interoperabilității (capacitatea forțelor aliate de a opera împreună, cu proceduri și coordonare compatibile) între aviația română și cea aliată.
Țoiu mai spune că i-a mulțumit ministrului de Externe al Italiei, Antonio Tajani, iar acesta ar fi exprimat continuarea prezenței pe flancul estic și sprijinul pentru România.
În paralel, MAE ar urma să găzduiască în toamnă, împreună cu Secretariatul General al Inițiativei Central Europene din Italia, o conferință ministerială a țărilor membre, pe agenda căreia se află și componenta de apărare comună prin combaterea dezinformării. În acest context, Țoiu afirmă că Ministerul Apărării Naționale a fost implicat „pe baricade” și în combaterea dezinformărilor care însoțesc fiecare incident.
Recomandate
România va transmite către NATO și UE concluziile anchetelor după două incursiuni cu drone pe teritoriul național, într-un interval de 48 de ore, pe care autoritățile le tratează ca pe un „tipar”, nu ca pe incidente izolate, potrivit HotNews . Șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu , a declarat sâmbătă, după doborârea unei drone în Deltă, că rezultatele investigațiilor privind cele două episoade de intruziune ale unor aparate aeriene fără pilot vor fi comunicate aliaților din NATO și partenerilor din Uniunea Europeană. Contextul declarației este doborârea celei de-a doua drone de către același pilot român aflat la manșa unui avion de vânătoare F-16 , sâmbătă dimineață, la aproximativ 10 kilometri de localitatea Sfântu Gheorghe, la mai puțin de 24 de ore după doborârea primului aparat în Buzău. Țoiu a mai spus că anchetatorii au ajuns la concluzia că vehiculul aerian fără pilot este de tip Shahed. Într-un mesaj publicat în limba engleză pe X, ea a precizat că Parchetul General a confirmat că drona doborâtă în apropierea localității Padina era de tip Shahed, același tip folosit de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. În același mesaj, ministrul interimar a sugerat că încălcarea spațiului aerian românesc ar fi fost premeditată și a indicat liniile de răspuns ale autorităților. „Două incursiuni în 48 de ore nu sunt o întâmplare, ci reprezintă un tipar, iar răspunsul nostru la acest tipar este consecvența: detectarea, interceptarea, protecția cetățenilor noștri și transparență deplină față de aliații noștri.” Ea a mulțumit piloților și Forțelor Armate Române și a transmis că „granițele României nu sunt negociabile”, adăugând că România va împărtăși concluziile ambelor anchete cu aliații și partenerii din UE. [...]
Mesajul de la Bruxelles ridică miza operațională a apărării aeriene pe flancul estic , după ce România a doborât două drone în 24 de ore, iar președintele Consiliului European a legat explicit securitatea națională de cea a Uniunii, potrivit HotNews . Antonio Costa a transmis sâmbătă, într-o postare pe X, că pentru a doua oară în ultimele 24 de ore spațiul aerian al României a fost încălcat de incursiuni cu drone. Oficialul european a spus că UE este „pe deplin solidară cu România și cu cetățenii săi” și a felicitat autoritățile române pentru reacția „rapidă și eficientă”. „Securitatea României este securitatea Europei. Vom continua să consolidăm securitatea, reziliența și capacitatea de descurajare a Uniunii Europene, inclusiv de-a lungul frontierei sale estice.” Cele două incidente, în 24 de ore În dimineața de sâmbătă, o dronă care a pătruns în spațiul aerian național a fost doborâtă de militarii români la 10 kilometri de localitatea Sfântu Gheorghe, al doilea incident de acest tip în 24 de ore. Incidentul anterior a avut loc vineri: autoritățile au spus că drona era de tip Shahed (Geran-2 în denumirea rusească) și a fost doborâtă de forțele aeriene în județul Buzău, în apropiere de localitatea Padina. De ce contează: trecerea de la monitorizare la interceptare HotNews notează că, până vineri, niciuna dintre dronele care au intrat în spațiul aerian românesc nu fusese doborâtă. În schimb, militarii români mai realizaseră o astfel de intervenție în mai, într-o misiune de poliție aeriană în Estonia. În acest context, mesajul șefului Consiliului European indică faptul că astfel de incidente nu mai sunt tratate doar ca episoade punctuale, ci ca parte a unei presiuni de securitate pe frontiera estică, cu implicații directe pentru postura de descurajare a UE. [...]
Interpretarea doborârii a două drone ca „tipar” ridică miza politică, dar fără probe de intenție nu schimbă automat cadrul de reacție al României în NATO , avertizează analistul Hari Bucur-Marcu, într-o evaluare prezentată de Adevărul , după declarațiile făcute de ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu. Oana Țoiu a susținut, într-un mesaj public pe platforma X, că „două incursiuni în 48 de ore” nu ar fi o întâmplare, ci „un tipar”, indicând o succesiune de evenimente care ar cere un răspuns consecvent: detectare, interceptare, protecția populației și informarea aliaților. Potrivit acesteia, a doua dronă a fost interceptată și distrusă în zona Deltei Dunării , la aproximativ 10 km vest de Sfântu Gheorghe, iar despre incidentul anterior a menționat confirmarea Parchetului General că drona doborâtă în apropiere de Padina era de tip Shahed. Ce contestă expertul: intenția și „tiparul” de agresiune Hari Bucur-Marcu respinge ideea că ar exista, în acest moment, dovezi care să indice pătrunderi deliberate în spațiul aerian românesc și spune că astfel de incidente pot apărea și în timp de pace, din cauze precum defecțiuni tehnice sau testarea capacității de observare și reacție a radarelor. „Nu cunosc temeiul afirmațiilor doamnei Oana Țoiu atunci când sugerează că atacurile au fost intenționate, însă, după cunoștințele mele în domeniul militar, nu este cazul.” În aceeași logică, expertul afirmă că România nu se află într-o situație comparabilă cu demonstrațiile de forță ale Rusiei dinainte de 24 februarie 2022. Implicația practică: de ce Articolul 4 nu se justifică „automat” Analistul leagă discuția despre invocarea Articolului 4 din Tratatul NATO (mecanism de consultare între aliați când un stat se declară îngrijorat de securitatea sa) de necesitatea unor „motive întemeiate” și „elemente clare”. În lipsa unor probe privind caracterul deliberat al incursiunilor cu drone, el consideră că nu există, deocamdată, baza pentru o astfel de solicitare. Totodată, Bucur-Marcu amintește diferența de fond față de Articolul 5 (apărarea colectivă): chiar și în cazul unei agresiuni demonstrate, reacția NATO nu este „automată”, fiind decisă prin consens. Critica de fond: comunicarea publică și riscul de escaladare psihologică Expertul critică modul în care autoritățile comunică public despre incidente, susținând că lipsa de informații „corecte și complete” alimentează speculațiile și incertitudinea. În evaluarea sa, miza principală nu ar fi un atac direct imediat, ci un „război psihologic”, în care percepțiile și reacțiile publice contează. În acest context, el spune că autoritățile ar trebui să combată dezinformarea prin transparență privind anchetele, nu prin mesaje care pot amplifica temerile fără a prezenta probe. Linkuri menționate în materialul sursă: Mesajul Oanei Țoiu pe X și detalii despre evenimente: Adevărul Context despre pilotul de F-16 care a doborât două drone: Adevărul Reacția AUR după doborârea dronelor: Adevărul [...]
Italia își calibrează finanțarea apărării prin împrumuturi UE, în timp ce ministrul Guido Crosetto încearcă să atragă expertiză ucraineană în Roma , potrivit Politico . În același context, Crosetto spune că i-a propus un rol de consilier lui Mykhailo Fedorov , fost ministru ucrainean al apărării demis recent de președintele Volodîmîr Zelenski. Crosetto a declarat, într-un interviu pentru cotidianul italian La Repubblica, că l-a sunat pe Fedorov a doua zi după demitere și i-a propus să vină la Roma pentru a lucra ca adviser. Ministrul italian a spus că Fedorov a fost „mișcat” de ofertă și a interpretat-o drept „un semn de respect și prietenie”, fără să precizeze dacă a acceptat. Pe fond, Crosetto l-a lăudat pe Fedorov pentru rolul atribuit în modernizarea tehnologică a armatei ucrainene, dar a menționat și că acesta s-a confruntat cu opoziție internă din partea unor generali. În relatarea Politico, ministrul italian a legat această „rezistență la schimbare” de probleme similare din Italia, Franța și Germania. Fedorov nu a răspuns public ofertei. SAFE: preferință pentru împrumuturi UE, dar cu o cerere mai mică decât planul inițial În același set de declarații, Crosetto a indicat că susține continuarea finanțării apărării prin împrumuturi la nivelul Uniunii Europene, prin mecanismul Security Action for Europe (SAFE), în locul creșterii datoriei publice naționale. Totuși, a punctat că decizia finală aparține Trezoreriei. Politico notează că guvernul italian ia în calcul să solicite doar 5–7 miliarde euro (aprox. 25–35 miliarde lei) prin SAFE, sub nivelul de 15 miliarde euro (aprox. 75 miliarde lei) avut inițial în vedere. Pentru piață și industrie, diferența semnalează o posibilă temperare a ritmului de finanțare pentru programe de apărare, în funcție de constrângerile bugetare și de opțiunile de îndatorare ale statului. [...]
Iran mizează pe rachete balistice mai ieftine și mai greu de interceptat, ceea ce poate crește presiunea asupra apărării antiaeriene din regiune , potrivit The Jerusalem Post , care citează un material al The Wall Street Journal bazat pe declarații ale unor oficiali americani. În centrul evaluării sunt rachetele Kheibar Shekan , descrise ca fiind „ieftine, mobile și precise”, cu o rază de acțiune de cel puțin 1.400 km. Oficialii americani citați spun că Iranul le-a folosit în lovituri recente împotriva unor active ale SUA în Orientul Mijlociu. De ce contează: costuri asimetrice și presiune pe stocurile de interceptori Analiza indică o problemă clasică de „cost asimetric”: Iranul ar folosi muniții mai ieftine, în timp ce apărarea se bazează pe interceptori scumpi. Publicația notează că Iranul nu a făcut public costul unei rachete Kheibar Shekan, însă analiștii citați de WSJ estimează că interceptorii americani și israelieni folosiți pentru a le opri costă între 2 milioane și 15 milioane de dolari (aprox. 9–68 milioane lei), în funcție de sistem. Chiar dacă „majoritatea” rachetelor ar fi fost doborâte de SUA și aliații săi, un oficial american citat afirmă că unele au trecut de apărare. Ce schimbă Kheibar Shekan în plan operațional Față de rachetele iraniene mai vechi, care necesitau alimentare cu combustibil înainte de lansare (un proces mai lung), Kheibar Shekan ar putea fi păstrate alimentate și încărcate rapid pe camioane sau alte vehicule pentru lansare. Asta ar îngreuna identificarea și lovirea lansatoarelor de către aviația SUA și Israel, potrivit experților militari citați. În plus, rachetele ar fi mai greu de distrus datorită manevrabilității mai mari. Unele variante ar avea mici motoare în secțiunea frontală, care transportă încărcătura explozivă și se detașează în faza finală a zborului, permițând corecții de direcție în apropierea țintei, la aproximativ 10.000 km/h, potrivit WSJ. Tactici de saturare și adaptare după lovituri eșuate Oficialii americani citați susțin că Iranul combină lansările de Kheibar Shekan cu drone de atac rapide și rachete mai puțin sofisticate, vizând inclusiv radare care sprijină apărarea antiaeriană din regiune și zone de cazare ale militarilor americani din baze din Orientul Mijlociu. Totodată, Iranul ar folosi traiectorii, manevre și viteze diferite pentru a „deruta” apărarea. Fostul comandant al US Central Command, generalul Joseph Votel, este citat spunând că Iranul „învață” și caută modalități de a crește eficiența loviturilor. Capacitatea de producție: stocuri estimate și constrângeri Înainte de începerea războiului, Iranul era estimat că ar fi avut 2.500 de rachete Kheibar Shekan și alte rachete cu rază medie, potrivit unor estimări americane și israeliene citate. În același timp, ar putea asambla mai multe din componente în baze subterane, însă facilitățile de producție unde erau construite motoarele ar fi fost distruse, potrivit expertului independent Fabian Hinz, citat de WSJ. Israelul a afirmat că a doborât majoritatea rachetelor Kheibar Shekan lansate spre teritoriul său. Iranul a susținut că a vizat inclusiv biroul premierului Benjamin Netanyahu și a revendicat un alt atac cu aceste rachete luna trecută. [...]
Un posibil accident cu un Su-57 lângă Moscova ar putea însemna un nou cost major pentru aviația rusă , în condițiile în care aparatul este unul dintre cele mai moderne din dotare, iar estimările privind prețul variază puternic, de la zeci la peste o sută de milioane de dolari, potrivit Focus . Un avion militar rusesc s-a prăbușit joi în apropiere de Moscova, iar pilotul s-ar fi salvat folosind scaunul ejectabil, conform agenției de stat Tass. Aeronava s-a zdrobit într-o zonă izolată, fără pagube la sol. Locul accidentului este plasat de postul controlat de stat Ren TV în districtul Odînțovo, la vest de Moscova. Canalul independent de Telegram „Astra” (pe baza unor fotografii ale martorilor) a localizat zona și în apropierea satelor Luțino și Șihovo, lângă Zvenigorod. De ce contează: un Su-57 pierdut înseamnă bani și capacitate operațională Mai multe indicii ar sugera că avionul ar fi fost un Su-57, ceea ce ar reprezenta o pierdere sensibilă pentru Rusia. Su-57 este prezentat ca un avion de generația a cincea, cu caracteristici de „tarnare” (stealth), iar Vladimir Putin l-a numit „cel mai bun avion de luptă din lume”. În războiul din Ucraina, aparatul este folosit în special pentru atacuri cu rachete cu rază lungă, notează publicația. Rămâne însă neclar dacă a fost vorba despre varianta standard. Potrivit portalului ucrainean Defense Express, ar putea fi implicată și o Su-57D, o variantă de instruire cu două locuri, apărută în spațiul public relativ recent și care, cel mai probabil, se află încă în testare. O confirmare fermă nu există, subliniază sursa. Cauza: defect tehnic, dar circulă și speculații Tass indică drept cauză un defect tehnic și susține că avionul se afla într-un zbor de antrenament, prăbușindu-se deja la decolare. Pilotul s-ar fi ejectat cu puțin timp înainte de impact. În paralel, în cercuri ucrainene este vehiculată și ipoteza că aparatul ar fi putut fi lovit accidental de propria apărare antiaeriană, însă, potrivit Focus, nu există deocamdată dovezi solide. Incertitudinea este amplificată de faptul că din Rusia apar adesea puține detalii despre astfel de incidente. Cât ar costa pierderea: estimări foarte diferite Sursa indică o plajă largă de evaluări privind costul unui Su-57: „WP Tech”: 35–50 milioane dolari (aprox. 160–230 milioane lei) pentru o aeronavă Su-57; comandantul ucrainean de drone Robert „Magyar” Browdi, citat de Kyiv Independent: 100–120 milioane dolari (aprox. 460–550 milioane lei) per aparat. Diferențele mari între estimări arată cât de greu este de cuantificat impactul financiar real, însă, indiferent de sumă, un astfel de incident ar însemna atât costuri, cât și presiune pe disponibilitatea unei flote considerate de vârf pentru Rusia. [...]
