Știri
Știri din categoria Diverse
România își întărește răspunsul operațional și diplomatic după a treia incursiune cu dronă în trei zile, incident în care un F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât duminică, 26 iulie, la ora 10:13, un aparat care intrase în spațiul aerian național, potrivit Wall Street. Drona a fost neutralizată deasupra apelor teritoriale ale României, în zona Sulina–Chilia.
Evenimentul este al treilea de acest tip într-un interval de 72 de ore, după doborârile raportate vineri, 24 iulie, și sâmbătă, 25 iulie. Președintele Nicușor Dan a felicitat piloții și echipele de la sol pentru „profesionalismul, curajul și eficiența” din misiuni.
Cronologia prezentată de autorități indică trei intervenții succesive ale aviației militare:
Potrivit informațiilor transmise de președinte, ancheta Parchetului General a stabilit că drona doborâtă vineri dimineață era de tip Shahed, model folosit de Federația Rusă în atacurile împotriva Ucrainei.
Resturile dronei și ale rachetei interceptoare au fost identificate în zona Padina (Buzău), iar autoritățile au mai descoperit un crater și rămășițe ale unei rachete aer-aer în apropierea localității Tătaru (Brăila). Nu au fost raportate victime sau pagube materiale. Investigațiile pentru dronele doborâte sâmbătă și duminică sunt încă în desfășurare, urmând să fie stabilite tipul, proveniența și circumstanțele pătrunderii în spațiul aerian românesc.
Nicușor Dan a anunțat că România pregătește un protest diplomatic față de Federația Rusă, care va fi fundamentat pe rezultatele investigațiilor. Șeful statului a calificat drept „inadmisibile” și „intolerabile” încălcările spațiului aerian, subliniind că acesta este, în același timp, spațiu aerian al NATO și al Uniunii Europene.
În același context, repetarea incidentelor „pune presiune” pe sistemele de supraveghere și apărare aeriană și readuce în discuție nevoia de investiții în capabilități antiaeriene și antidronă, în timp ce intervențiile arată utilizarea cadrului operațional și legal pentru neutralizarea aparatelor care intră neautorizat și pot reprezenta un pericol pentru populație, infrastructură sau securitatea națională.
Recomandate
Incidentul cu drona rusească ridică presiunea pentru măsuri de descurajare și protecție a spațiului aerian , după ce Ucraina a condamnat pătrunderea neautorizată în România și a cerut „un răspuns pe măsura amenințării”, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha , care a descris incidentul drept o încălcare a suveranității unui stat membru al Uniunii Europene și aliat NATO și a susținut că astfel de episoade ar arăta „disprețul” Kremlinului față de dreptul internațional și securitatea europeană. În aceeași intervenție, oficialul ucrainean a afirmat că Rusia „testează” în mod constant hotărârea Occidentului, iar reacțiile slabe ar încuraja Moscova să escaladeze. Sîbiha a cerut un „pachet cuprinzător” de descurajare pentru Ucraina și Europa, menționând sancțiuni mai dure, presiune sporită asupra Rusiei și un efort comun pentru protejarea spațiului aerian european. Ce s-a întâmplat în România În contextul acestui apel, Digi24 amintește că un avion F-16 al Forțelor Aeriene a doborât, vineri, o dronă care a pătruns neautorizat în spațiul aerian național. Aparatul a fost interceptat și distrus deasupra unei zone nelocuite din apropierea localității Padina, județul Buzău, fiind prima operațiune de acest tip desfășurată în România. Drona era de tip Shahed, iar informația a fost transmisă ulterior de Parchetul General, într-un comunicat de presă . [...]
Convocarea ambasadorului Rusiei la MAE ridică nivelul reacției diplomatice a României după incidente repetate cu drone neautorizate intrate în spațiul aerian național, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut duminică de ministra de Externe, Oana Țoiu , într-un mesaj publicat pe rețelele sociale. În același mesaj, Oana Țoiu a precizat că „o nouă dronă” a fost doborâtă duminică dimineață, la ora 10:13, de un avion F‑16 al Forțelor Aeriene Române, deasupra apelor teritoriale ale României, în zona Sulina–Chilia. Ministra a transmis felicitări piloților și echipelor de la sol pentru modul în care și-au îndeplinit misiunea. Investigațiile Parchetului General, baza protestului diplomatic Șefa diplomației române a mai spus că, potrivit investigației desfășurate de Parchetul General , drona doborâtă vineri dimineață „este de tip Shahed”, un model folosit de Federația Rusă în războiul împotriva Ucrainei. În cazul dronelor doborâte „ieri și astăzi”, investigațiile sunt încă în desfășurare. Ministra a indicat că protestul diplomatic al României față de Federația Rusă „va avea la bază aceste investigații”, legând explicit demersul de concluziile anchetelor. De ce contează: spațiul aerian al României este și spațiu NATO și UE În mesajul citat, Oana Țoiu a calificat drept „inadmisibil și intolerabil” faptul că Federația Rusă ar continua să încalce spațiul aerian al României, subliniind că acesta este, în același timp, spațiu aerian NATO și al Uniunii Europene. Pe acest fond, a anunțat convocarea ambasadorului Federației Ruse la Ministerul Afacerilor Externe, ca reacție la „încălcările repetate” menționate. [...]
Resturile dronei doborâte de un F-16 au căzut într-o zonă agricolă nelocuită , între localitățile Padina și Pogoanele, iar autoritățile spun că, până acum, nu există date despre victime sau pagube materiale, potrivit Digi24 . Prefectul județului Buzău, Leonard Dimian , a declarat în direct la Digi24 că drona a fost doborâtă deasupra județului, iar resturile au ajuns pe câmp, într-o zonă „în totalitate” nelocuită. El a spus că se deplasează la fața locului împreună cu autoritățile pentru a evalua situația și pentru a verifica dacă au fost produse pagube. Ce au verificat autoritățile și ce nu se știe încă Dimian a precizat că populația a fost avertizată prin sistemul IGSU (Inspectoratul General pentru Situații de Urgență), iar echipele din teren urmează să stabilească perimetrul exact în care au căzut resturile. „N-aș putea să vă spun cu exactitate, pentru că acum suntem în drum spre zona respectivă să identificăm raza unde au căzut aceste resturi de dronă.” Prefectul a mai spus că, din informațiile pe care le are la acel moment, nu au fost raportate pagube „nici de ordin material, nici de alt ordin”, dar verificările erau în desfășurare. Context: RO-ALERT și doborârea dronei În județul Buzău a fost emis vineri un mesaj RO-ALERT privind un posibil zbor al unei drone în zona de câmpie. Anterior, președintele Nicușor Dan a anunțat că o dronă aflată în spațiul aerian național a fost doborâtă în jurul orei 11:00 de un pilot român de pe un avion F-16, menționând că zona era nelocuită și că echipele instituțiilor competente cercetează incidentul pentru a stabili detaliile. [...]
România riscă să întârzie depunerea Cererii de Plată nr. 5 din PNRR , pentru că mai multe ministere nu au închis încă documentația și obligațiile administrative cerute înainte de trimiterea dosarului la Bruxelles, potrivit Știrile Pro TV . Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) le-a cerut instituțiilor să finalizeze „restanțele” până cel târziu la 30 iulie, termen-limită pentru depunerea documentelor. O notă MIPE adoptată pe 23 iulie arată că, deși se apropie termenul, o parte dintre documentele necesare nu au fost transmise, iar mai multe jaloane și obligații administrative sunt încă în lucru. Profilul Cererii de Plată nr. 5, agreat cu Comisia Europeană, include 75 de ținte și jaloane, conform unei note privind stadiul îndeplinirii sarcinii stabilite de Guvern în 16 iulie. Din documentele centralizate până la 22 iulie, 44 de „cover note”-uri finale au fost transmise și consultate preliminar cu Comisia Europeană, pentru alte 21 sunt în desfășurare discuții tehnice pentru integrarea observațiilor MIPE, iar 10 nu fuseseră încă transmise. Cele 10 sunt în responsabilitatea Ministerului Mediului, Ministerului Energiei și Ministerului Finanțelor. „Cover note”-urile sunt documentele prin care coordonatorii de reforme și investiții prezintă informațiile și actele justificative privind îndeplinirea țintelor și jaloanelor, necesare MIPE pentru pregătirea cererii de plată către Comisia Europeană. Unde sunt blocajele: acte normative, verificări și achiziții Nota MIPE indică faptul că întârzierile nu țin doar de transmiterea „cover note”-urilor. Mai multe ministere trebuie să finalizeze acte normative, să trimită documente justificative, să clarifice îndeplinirea unor jaloane și să încheie verificări privind achizițiile publice, riscurile de fraudă și dubla finanțare, înainte ca România să depună cererea de plată. Documentul mai arată că unele instituții nu au finalizat integral verificările privind neregulile grave, dubla finanțare, evaluările riscului de fraudă, controalele ex-post ale achizițiilor și raportările în sistemul european Arachne (instrument folosit la nivelul UE pentru analiză de risc), considerate necesare pentru verificarea jaloanelor și țintelor incluse în Cererea de Plată nr. 5. MIPE atrage atenția și că jaloanele și țintele nu pot fi considerate îndeplinite „în mod satisfăcător” cât timp există constatări sau recomandări rămase deschise în rapoartele Autorității de Audit sau ale Comisiei Europene. În aceste situații, coordonatorii trebuie să trimită documente care să demonstreze implementarea măsurilor de remediere. Ministerele cu cele mai multe „restanțe” Conform notei citate, principalele restanțe sunt concentrate în câteva ministere: Ministerul Mediului : completarea documentației pentru cinci jaloane și ținte și finalizarea actelor normative privind protecția biodiversității, inclusiv o hotărâre de Guvern și ordine de ministru pentru metodologia de identificare a zonelor prioritare de conservare, după consultări cu Ministerul Agriculturii. Ministerul Energiei : completarea cadrului normativ pentru utilizarea hidrogenului din surse regenerabile și prezentarea de dovezi privind puterea totală a noilor capacități de producție din surse regenerabile racordate la sistemul energetic. Ministerul Finanțelor : transmiterea documentației aferente mai multor jaloane din PNRR. Ministerul Economiei : documente pentru o țintă din plan, după finalizarea unui audit estimată pentru sfârșitul săptămânii următoare. Ministerul Agriculturii : stabilirea zonelor pentru accelerarea proiectelor de energie regenerabilă pe 32.000 de hectare și clarificarea unui jalon privind achiziția a patru autovehicule fără emisii, în condițiile în care evaluarea din SEAP a fost prelungită până la 26 august, iar termenul prevăzut pentru recepția vehiculelor este 31 august 2026. De ce contează: miza financiară și calendarul strâns În context, România a ajuns la peste 9 miliarde de euro (aprox. 45 miliarde lei) primite prin PNRR, după aprobarea integrală a celei de-a patra cereri de plată, iar programul ar urma să se încheie pe 31 august 2026. Potrivit informațiilor citate, cererile de plată 5 și 6 trebuie depuse „în viitorul apropiat”, iar de acestea depinde o finanțare de aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), conform declarațiilor lui Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Fondurilor Europene. Pe termen scurt, presiunea este pe închiderea documentelor și a verificărilor până la 30 iulie, astfel încât cererea să poată fi transmisă Comisiei Europene în forma agreată. [...]
Ucraina folosește avioane Yak-52 cu mitralieră pentru a doborî drone, o soluție improvizată care extinde apărarea aeriană în fața valurilor de atacuri rusești, potrivit Digi24 . Imaginile apărute pe conturi de social media specializate în războiul din Ucraina arată un avion Yak-52, cu motor cu elice și două locuri, care urmărește drone rusești lansate spre Ucraina, în direcția regiunii Odesa. În filmări, militarul aflat pe locul din spate este parțial ieșit din carlinga deschisă și trage cu o mitralieră ușoară asupra dronelor, pe care le doboară „cu precizie” deasupra mării sau pe uscat, în zone care par nelocuite. Metoda este descrisă ca fiind „desprinsă din Al Doilea Război Mondial”, dar prezentată drept eficientă în condițiile în care Rusia continuă atacurile cu drone. Publicația notează că imaginile sunt atribuite contului „Special Kherson Cat” de pe platforma X, care le leagă de Brigada 11 Aviație a Armatei Separate „Herson”. Ce indică această tactică, dincolo de componenta spectaculoasă Din punct de vedere operațional, folosirea unui avion ușor cu elice pentru interceptarea dronelor sugerează o încercare de a completa apărarea aeriană cu mijloace mai simple, în special pentru ținte lente și relativ ieftine, precum dronele de tip Shahed menționate în descrierea imaginilor. În același timp, filmările arată un tip de angajare care mută o parte din efortul de interceptare în aer, în locul sistemelor clasice de la sol. Extinderea „escadrilei anti-drone”, prin finanțare Aceeași sursă citată în material afirmă că unul dintre obiectivele urmărite „în acest moment” este finanțarea unui motor pentru Yak-52, pentru a aduce „o altă aeronavă” în serviciu, în cadrul unei „escadrile anti-drone” a Brigăzii 11 Aviație a Armatei Herson. Digi24 nu oferă detalii suplimentare despre costuri, calendar sau câte aeronave ar include această structură. [...]
Iranul acuză Ucraina că a dus războiul cu Rusia în Marea Caspică , după un atac cu drone asupra unei nave comerciale iraniene, soldat cu un marinar mort și un altul rănit, potrivit Wall Street . Teheranul a calificat incidentul drept „act de agresiune” și a transmis că își va apăra interesele și securitatea națională. Autoritățile iraniene nu au oferit detalii despre identitatea navei atacate, încărcătura acesteia sau locul exact al incidentului. Informația despre condamnarea atacului este atribuită de publicație agenției Reuters, preluată de Agerpres.ro. În aceeași zi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că armata ucraineană a lovit în Marea Caspică o navă de război rusească și mai multe nave folosite pentru transporturi militare către Iran. „Am obținut rezultate foarte puternice cu lovituri la mare distanță în Marea Caspică, inclusiv nave folosite pentru transporturi militare care implică Iranul.” Zelenski nu a precizat dacă navele transportau încărcături în momentul atacului sau dacă fuseseră utilizate anterior pentru astfel de transporturi. Ce spune Kievul despre țintele lovite Serviciul de Securitate al Ucrainei a afirmat că drone ucrainene au lovit două cargouri în Marea Caspică, Port Olia și Begei, despre care susține că ar fi fost folosite pentru transporturi militare din Rusia către Iran. Autoritățile ucrainene nu au prezentat detalii despre eventualele încărcături aflate la bord în momentul atacurilor. Totodată, Ucraina a anunțat că dronele sale au lovit și platforma petrolieră Filanovski din Marea Caspică, care aparține companiei petroliere ruse Lukoil. Ce rămâne neclar și de ce contează Afirmațiile Kievului privind navele și platforma nu au fost însoțite de informații despre amploarea pagubelor sau despre eventuale alte victime. În paralel, Iranul nu a precizat dacă nava comercială despre care spune că a fost atacată este una dintre cele menționate de partea ucraineană. Pentru mediul economic, miza imediată este riscul de escaladare într-o zonă cu infrastructură energetică și rute maritime sensibile: atacurile raportate vizează atât transporturi, cât și o platformă petrolieră, ceea ce poate amplifica incertitudinea operațională pentru companiile care operează în regiune. [...]
