Știri
Știri din categoria Diverse
Președintele Nicușor Dan cere coordonare instituțională mai strânsă împotriva dezinformării, pe care o descrie drept o amenințare de securitate națională cu efecte directe asupra încrederii în instituții și asupra sprijinului public pentru parteneriatele strategice, potrivit Digi24.
Mesajul a fost transmis în cadrul conferinței „Dezinformarea, provocare la adresa securității naționale”, organizată la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, și a fost prezentat de Martina Orlea, consilier de stat în Departamentul Securității Naționale.
În mesajul său, șeful statului susține că impactul dezinformării asupra democrației este „profund” deoarece nu urmărește doar influențarea unui vot, ci slăbirea încrederii cetățenilor în instituții, prin „relativizarea faptelor” și amplificarea confuziei. În plus, afirmă că efectele depășesc sfera politică, pentru că „produc costuri reale” în domeniul securității naționale, unde narațiunile false ar urmări să reducă sprijinul public pentru parteneriatele strategice.
Președintele mai spune că nu este vorba despre episoade izolate, ci despre „operațiuni coordonate”, desfășurate pe mai multe planuri și sprijinite de tehnologie.
Nicușor Dan leagă explicit fenomenul de cadrul de planificare strategică al statului, afirmând că Strategia Națională de Apărare a Țării 2025–2030 identifică „campaniile coordonate de dezinformare” ca parte a războiului hibrid împotriva României. În acest context, el cere o coordonare mai strânsă între instituțiile cu atribuții, astfel încât detectarea și reacția să fie „rapide și coerente, nu fragmentate”.
Pe termen lung, președintele enumeră direcții precum educația media și digitală „începând din școală”, sprijin pentru jurnalismul independent și pentru cei care verifică informațiile, transparență din partea platformelor online și un parteneriat între stat, societatea civilă, mediul academic și sectorul privat.
În același mesaj, Nicușor Dan afirmă că România nu acționează singură și invocă „Scutul european pentru democrație”, adoptat de Comisia Europeană în noiembrie 2025, care propune o abordare pe trei piloni: protejarea integrității spațiului informațional, consolidarea instituțiilor/alegerilor libere/presei independente și creșterea rezilienței societății și a implicării civice.
Președintele susține, totodată, că combaterea dezinformării nu înseamnă îngrădirea libertății de exprimare, ci protejarea ei, prin garantarea dreptului cetățenilor de a decide pe baza unor informații corecte.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan cere menținerea sancțiunilor economice împotriva Rusiei , argumentând că presiunea financiară rămâne necesară în lipsa unor semnale că Moscova ar fi pregătită să negocieze un acord de pace, potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat postului american Newsmax , șeful statului a salutat eforturile lui Donald Trump de a opri războiul din Ucraina, dar s-a declarat sceptic că Rusia va accepta „masa dialogului”. Dan a spus că implicarea SUA în demersurile de pace este „foarte binevenită”, invocând efectele războiului asupra economiei regionale și globale. Totuși, el a adăugat că nu vede Rusia pregătită pentru negocieri, în pofida inițiativelor diplomatice în curs. De ce contează: sancțiunile rămân instrumentul de presiune În interviu, președintele a susținut continuarea sancțiunilor economice împotriva Moscovei, pe fondul evaluării că Rusia „suferă din punct de vedere economic”. Mesajul plasează România pe linia menținerii presiunii economice ca pârghie politică, în paralel cu eforturile diplomatice conduse de Washington. Declarațiile vin în contextul în care emisarul special al SUA, Steve Witkoff , s-a întâlnit cu Vladimir Putin, după discuții avute la începutul săptămânii cu Volodimir Zelenski, menționează materialul. NATO și bugetele de apărare: România este la 2,5% din PIB și vrea mai mult Nicușor Dan a fost de acord cu solicitarea lui Donald Trump ca statele europene din NATO să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare. El a recunoscut că Europa nu a contribuit suficient la apărarea colectivă și a spus că inclusiv România conștientizează nevoia de creștere a cheltuielilor. În prezent, România alocă aproximativ 2,5% din PIB pentru apărare și intenționează să majoreze acest procent, a precizat președintele. Presiune la graniță: drone rusești și consolidarea apărării Șeful statului a vorbit și despre riscurile de securitate la frontiera cu Ucraina și în zona Mării Negre, menționând intensificarea incursiunilor dronelor rusești pe teritoriul României. Potrivit datelor citate de jurnaliștii americani în timpul interviului, România ar fi avut 35 de incursiuni neautorizate de la începutul acestui an, față de nouă în 2025. Dan a afirmat că România nu a avut inițial o apărare adecvată, dar și-a consolidat capacitățile cu sprijinul aliaților din NATO și a indicat că au existat interceptări în apropierea graniței de-a lungul Dunării, precum și îmbunătățiri ale reacției la incidente deasupra Mării Negre. [...]
România cere întărirea posturii NATO la Marea Neagră după reuniunea Consiliului Nord-Atlantic , iar președintele Nicușor Dan spune că mesajul transmis aliaților vizează capacități suplimentare de combatere a dronelor și o prezență adaptată în regiune, potrivit Digi24 . Miza, în formularea șefului statului, este protejarea navigației, a comerțului și a infrastructurii energetice. Într-un mesaj publicat miercuri pe Facebook, Nicușor Dan a precizat că reuniunea Consiliului Nord-Atlantic a avut loc „ieri”, în urma discuțiilor de săptămâna trecută de la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , și cu prim-ministrul bulgar, Rumen Radev. Tema a fost evaluarea evoluțiilor recente din Marea Neagră și discutarea unor „măsuri concrete” pentru consolidarea securității în zonă. Ce solicită România: drone, supraveghere și o postură NATO consolidată Potrivit președintelui, România a transmis un mesaj direct privind nevoia de sprijin mai puternic, prin: capacități suplimentare de combatere a dronelor; supraveghere, recunoaștere și expertiză; o postură NATO „adaptată și consolidată” în regiunea Mării Negre. Nicușor Dan a susținut că aceste elemente sunt esențiale pentru protejarea vieților, a comerțului global și a infrastructurii critice, precum și pentru menținerea Mării Negre „în siguranță și deschisă”. Context operațional: incidentul cu dronele din 17 octombrie Șeful statului a invocat și un episod recent, din 17 octombrie, când două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au „angajat și au doborât” două drone care ar fi intrat ilegal în spațiul aerian național, deasupra apelor teritoriale românești, în dreptul localității Sulina. Conform declarației, dronele au fost neutralizate „în câteva minute” de la pătrundere. „Răspunsul României va rămâne ferm, ne vom apăra spațiul aerian și apele teritoriale în orice moment, alături de aliați.” Mesajul politic: solidaritatea aliată, „de neclintit” Nicușor Dan a afirmat că „o concluzie clară” a ședinței este că solidaritatea aliaților este „de neclintit” și că angajamentul de a apăra fiecare teritoriu aliat, inclusiv apele și spațiul aerian, este împărtășit la nivelul întregii Alianțe. În același context, Digi24 amintește că Nicușor Dan și Rumen Radev s-au întâlnit joia trecută, la Bruxelles, cu Mark Rutte, discuțiile vizând inclusiv incidentele recente provocate de drone, inclusiv cele care au vizat nave din perimetrul Mării Negre și care alimentează îngrijorări privind deteriorarea situației de securitate din regiune. [...]
Dominic Fritz susține că România a ajuns la un guvern cu PSD la comandă fără majoritate , iar efectul politic imediat este o presiune suplimentară asupra legitimității formulei de guvernare instalate după luni de criză. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă, potrivit Digi24 , în ziua în care membrii Cabinetului Niculescu își preiau mandatele. Fritz, liderul USR, a spus că a fost întrebat cum percepe acțiunile președintelui Nicușor Dan din ultimele luni și a indicat că, din discuțiile partidului, „mulți alegători” ai președintelui ar transmite că sunt dezamăgiți de direcția luată după vot. Miza: stabilitatea politică și controlul puterii fără majoritate În intervenția sa, Fritz a legat direct deciziile și poziționările președintelui din ultimele șase luni de rezultatul politic actual: un guvern în care PSD ar controla „puterea în această țară fără să aibă o majoritate”, pe care l-a calificat drept „dezamăgitor” pentru „o majoritate copleșitoare” a cetățenilor. Ce a spus, concret, liderul USR „Mulți alegători ai lui Nicușor Dan ne spun că sunt dezamăgiți, că au dat votul lor în primul tur pentru altceva, pentru o agendă curajoasă, de reformă. Pot să înțeleg această dezamăgire.” „Indiferent de cum judecăm aceste poziții din ultimele șase luni, rezultatul este că avem un Guvern în care PSD controlează puterea în această țară fără să aibă o majoritate. Este un rezultat care pentru o majoritate copleșitoare a cetățenilor este dezamăgitor.” Contextul declarațiilor Conferința de presă a fost susținută de Dominic Fritz și de miniștrii pe care USR i-a avut în Guvernul condus de Ilie Bolojan, în aceeași zi în care noul Cabinet, condus de Luca Niculescu, își preia mandatele, conform sursei citate. [...]
Uniunea Europeană caută un „negociator-șef” pentru Ucraina, ca să nu fie împinsă pe margine în eventualele discuții directe dintre Donald Trump și Vladimir Putin, potrivit Digi24 . Miza este una de influență și de arhitectură de securitate: cine vorbește „în numele Europei” poate cântări în condițiile unui armistițiu și în garanțiile de securitate pentru Ucraina. Subiectul a devenit urgent după ce trimisul prezidențial american Steve Witkoff a mers în Rusia pentru a-i propune lui Putin un summit în trei cu Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în încercarea de a impulsiona negocierile pentru un armistițiu. În paralel, în capitalele europene crește temerea că Washingtonul ar putea ajunge la o înțelegere cu Moscova fără consultarea prealabilă a aliaților europeni și a Kievului. Un argument invocat în discuțiile europene este că Putin nu tratează instituțiile UE ca interlocutor. Președintele ceh Petr Pavel a spus, într-un interviu acordat Axel Springer Global Reporters’ Network (din care face parte și Politico ), că liderul rus „nu recunoaște Uniunea Europeană ca autoritate” și că nu discută cu Ursula von der Leyen sau cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas, adăugând că a încetat să mai discute și cu alți lideri europeni, inclusiv cu Emmanuel Macron. De ce e dificil de ales un reprezentant Potrivit materialului citat de Digi24, nu există o poziție comună între diplomați și oficiali europeni asupra persoanei care ar trebui să reprezinte continentul. În joc sunt atât eficiența diplomatică, cât și riscul ca UE să apară fragmentată, cu mai multe voci concurente. Un diplomat dintr-un stat membru a avertizat că un eventual acord negociat de Putin și Trump nu va urma neapărat protocoalele instituțiilor europene și că UE nu își permite să vină „cu două sau trei persoane” care să pretindă că vorbesc în numele Uniunii. Același diplomat a susținut că alegerea ar trebui să se bazeze pe contribuția concretă pe care o poate aduce reprezentantul, nu pe rivalități sau ambiții personale. Numele vehiculate: Stubb și Costa, plus rolul instituțiilor UE Printre numele discutate apare Alexander Stubb , președintele Finlandei, prezentat ca o opțiune din afara aparatului instituțional al UE. În favoarea lui sunt menționate relația cu Donald Trump și experiența Finlandei în gestionarea relațiilor cu Rusia, în contextul unei frontiere comune de aproximativ 1.300 km. În același timp, există apeluri ca președintele Consiliului European, Antonio Costa , să poarte discuții directe cu Putin. Un diplomat a relatat că, la summitul de săptămâna trecută de la Bruxelles, liderii UE l-au întrebat pe Costa dacă nu ar fi momentul să vorbească direct cu liderul rus, iar răspunsul ar fi fost că „nu va discuta cu Putin în acest moment”. Argumentul pro-Costa, potrivit sursei, este că ar putea fi perceput ca un intermediar „mai puțin implicat” în disputele politice dintre lideri, spre deosebire de von der Leyen și Kallas, considerate de unii oficiali prea ferm aliniate cu poziția Ucrainei pentru rolul de interlocutor la nivel înalt cu Moscova. Separat, un diplomat a insistat că UE trebuie să fie reprezentată ca instituție, nu doar de un grup restrâns de state puternice. În acest context, sunt menționați Bjoern Seibert (principalul consilier al Ursulei von der Leyen) și Pedro Lourtie (consilier principal al lui António Costa) ca participanți necesari la discuțiile pregătitoare, alături de informarea corespunzătoare a statelor membre. Poziția Comisiei: „UE este deja la masă” Comisia Europeană susține că Uniunea este deja implicată în demersurile diplomatice, invocând participarea lui Bjoern Seibert la reuniunea de la Oslo. Purtătoarea de cuvânt Paula Pinho a declarat că întâlnirea a urmărit să testeze dacă există condiții pentru o trecere la negocieri trilaterale sau multilaterale, cu Ucraina și Rusia la aceeași masă, iar discuțiile au vizat chestiuni teritoriale, garanții de securitate și perspectivele de prosperitate ale Ucrainei după război. Comisia se așteaptă ca Steve Witkoff să prezinte Ucrainei și partenerilor europeni un raport după întâlnirea sa cu Vladimir Putin. Ce urmează Din informațiile disponibile, Europa nu are încă un mandat unic și o figură agreată pentru un eventual dialog direct cu Kremlinul. În perioada imediat următoare, presiunea va veni din două direcții: evoluția inițiativei americane (inclusiv raportul lui Witkoff) și capacitatea UE de a-și coordona rapid o reprezentare credibilă, astfel încât să nu fie redusă la rolul de spectator într-un dosar cu impact direct asupra securității și economiei continentului. [...]
Armata SUA accelerează modernizarea sistemului antitanc Javelin printr-un contract de 215 milioane de dolari (aprox. 990 milioane lei) pentru lansatorul LWCLU, mai ușor și cu rază dublă de detectare , potrivit Interesting Engineering . Miza operațională este reducerea poverii pentru infanterie și creșterea capacității de identificare a țintelor, fără schimbarea rachetelor folosite. Contractul a fost acordat Javelin Joint Venture , parteneriat între Raytheon și Lockheed Martin, pentru producția noii generații de unități de lansare pentru sistemul Javelin. Publicația notează că acordul a fost anunțat pe 19 octombrie, la cinci luni după ce primele unități LWCLU au fost livrate către armată, iar noul lansator este gândit să înlocuiască vechiul Command Launch Unit (CLU). Ce se schimbă în teren: mai puțină greutate, mai multă „vedere” LWCLU (Lightweight Command Launch Unit) este, conform companiilor citate, cu 30% mai mic și cu 25% mai ușor decât actualul Block I CLU. În același timp, dubleză distanța de detectare și recunoaștere a țintelor , ceea ce poate însemna identificarea mai rapidă a amenințărilor și angajarea lor de la distanțe mai mari. Unitatea de lansare nu este doar un suport pentru rachetă: include echipamentele de observare, ochire și control al focului. Actualizarea vizează senzori, afișaje și procesare de imagine, cu obiectivul de a oferi imagini mai clare și recunoaștere mai bună a țintelor, inclusiv pe timp de noapte. De ce contează: upgrade fără „schimbarea” rachetei Un element central al modernizării este că LWCLU rămâne compatibil cu variantele trecute, actuale și viitoare ale rachetei Javelin. Astfel, armata poate îmbunătăți componenta de observare și identificare a țintelor — esențială în utilizarea sistemului — fără a trece la o familie complet nouă de muniții și fără a reseta întregul lanț logistic. În plus, reducerea greutății are un impact direct asupra mobilității: infanteriștii pot fi nevoiți să transporte lansatorul pe teren dificil, între poziții, iar un echipament mai compact scade efortul fizic fără a modifica racheta propriu-zisă. Producția: investiții în capacitate și tranziție spre volume mai mari Contractul vine după investiții în fabricație. Raytheon a anunțat în mai o investiție de 22 milioane de dolari (aprox. 101 milioane lei) pentru modernizarea fabricii LWCLU din Tucson, Arizona , cu scopul de a crește viteza și capacitatea de producție. Sistemul este produs în parteneriat cu Lockheed Martin și în Orlando, Florida. Potrivit articolului, parteneriatul a produs până acum peste 55.000 de rachete Javelin și peste 12.000 de unități reutilizabile de lansare. Noul contract susține trecerea de la livrările inițiale la o producție mai amplă a lansatorului modernizat. [...]
Mutarea discuțiilor SUA–Rusia la Sankt Petersburg indică o negociere „pe teren controlat” de Kremlin , într-un moment în care Moscova transmite că va analiza propunerile occidentale, dar fără concesii politice, potrivit Știrile Pro TV . Emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, a ajuns din nou în Rusia, însă întâlnirea cu Vladimir Putin nu are loc la Moscova, ci la Palatul Constantin din Sankt Petersburg. Witkoff a sosit dimineața la Sankt Petersburg cu un avion Bombardier, venind din Oslo, unde cu o zi înainte a avut discuții despre încheierea conflictului din Ucraina cu Volodimir Zelenski, premierul norvegian Jonas Gahr Støre și președintele Finlandei, Alexander Stubb. Pe aeroportul Pulkovo, el a fost întâmpinat de emisarul președintelui rus, Kirill Dmitriev . Întâlnirea cu Putin, în afara Moscovei, și cine participă Consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, a confirmat pentru presa rusă că Putin îl va primi pe Witkoff la Palatul Constantin „în prima jumătate a zilei”, iar întâlnirea ar fi fost stabilită „în urmă cu câteva zile”, conform TASS, citat de EFE. Ușakov a mai spus că Dmitriev va participa la discuții. În schimb, Jared Kushner, ginerele președintelui american și trimisul său internațional, nu ar urma să fie prezent, după ce „s-a îmbolnăvit și a renunțat la călătorie”, potrivit aceleiași surse. Miza: propuneri SUA–Europa, dar fără „concesii politice” din partea Moscovei Premierul norvegian a declarat că Witkoff va prezenta autorităților ruse propuneri la care au lucrat americanii și europenii și care „ar putea deschide calea pentru o întâlnire la nivel de conducere”, notează AFP. Pe de altă parte, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a afirmat că Moscova va analiza propunerea adusă de Witkoff, dar „nu va face concesii politice”. În același context, Rusia respinge orice propunere care ar include încetarea ostilităților ca o condiție prealabilă pentru negocierea unei soluții definitive și insistă să preia întregul Donbas, în condițiile în care ucrainenii mai controlează aproximativ o cincime din regiunea Donețk. Contextul politic: tensiuni Trump–Zelenski înaintea vizitei Deplasarea are loc pe fondul unei escaladări verbale între Donald Trump și Volodimir Zelenski, care s-au acuzat reciproc în ultimele zile că blochează găsirea unei soluții. În timp ce Trump l-a acuzat pe Zelenski că este un obstacol pentru un acord și a cerut organizarea de alegeri în Ucraina, Zelenski a criticat decizia Casei Albe de a îngheța sancțiunile prevăzute de Legea Graham și acordul convenit de acesta cu Putin privind furnizarea de motorină rusă. Ce urmează depinde de conținutul propunerilor prezentate la Sankt Petersburg și de disponibilitatea reală a Moscovei de a negocia, însă, din informațiile disponibile în acest moment, poziția publică a Rusiei rămâne una de respingere a concesiilor politice. [...]
