Știri
Știri din categoria Diverse
România a avut în septembrie unele dintre cele mai mici scumpiri lunare la carburanți din UE, un semnal care poate tempera presiunile de cost pentru transport și logistică pe termen scurt, potrivit datelor Eurostat citate de Știrile Pro TV.
În septembrie 2026 față de august 2026, benzina s-a scumpit în România cu 4,2%, sub media UE de 6,7%. La motorină, România a fost între țările cu cele mai mici creșteri lunare: +3,0%, în condițiile în care, la nivelul UE, motorina s-a scumpit cu 5,9% față de luna anterioară.
Eurostat arată că, între august și septembrie 2026, prețurile la motorină au crescut în 26 de state membre. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în:
Cele mai mici creșteri la motorină au fost în:
La benzină, cele mai mari majorări au fost consemnate în:
Cele mai mici creșteri la benzină au fost raportate în:
Deși dinamica lunară a fost mai blândă decât media UE, pe termen de 12 luni România a rămas pe creștere. Raportat la septembrie 2025, prețurile la combustibili pentru transportul personal au urcat cu 29,4%, față de 26,7% în august (comparativ cu august 2025), potrivit datelor citate de News.ro.
La nivelul UE, Eurostat indică pentru septembrie 2026 o creștere anuală de 31,4% la combustibili și lubrifianți pentru transportul personal, după +23,8% în august și +16,9% în iulie (ambele față de lunile corespunzătoare din 2025).
În septembrie 2026, față de septembrie 2025, trei țări au avut scumpiri de peste 40%:
Cele mai mici creșteri anuale au fost consemnate în:
Pentru companii, datele sugerează o posibilă relaxare a ritmului de creștere a costurilor cu carburantul de la o lună la alta, însă nivelul anual rămâne suficient de ridicat încât să continue să conteze în bugetele de transport și distribuție.
Recomandate
Slovacia reia consultările energetice cu Rusia, riscând să complice calendarul UE de renunțare la gazul rusesc , într-un nou semnal de divergență față de linia comună a aliaților occidentali, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Întâlnirea este programată la Moscova pe 26 octombrie, în cadrul comisiei interguvernamentale ruso-slovace pentru cooperare economică, științifică și tehnică. Ministerul de Externe de la Bratislava a precizat că ar fi prima reuniune de acest fel de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, din 2022. Ce urmărește Bratislava: energie, inclusiv nuclear, gaze și petrol Agenda discuțiilor este centrată pe energie, inclusiv energia nucleară, dar include și teme precum agricultura, mediul, sportul și cultura. Ministerul slovac de Externe a indicat că miza principală este „posibilitatea de a coopera în asigurarea aprovizionării cu resurse strategice” și că partea slovacă vrea să discute atât despre aprovizionarea cu gaze, cât și despre continuarea livrărilor de petrol. Reluarea consultărilor vine după vizite repetate la Moscova ale premierului Robert Fico , inclusiv în luna mai, în contextul în care pozițiile sale s-au remarcat în UE după înfrângerea liderului ungar Viktor Orban în alegerile din aprilie, notează Reuters. De ce contează economic: planul UE prevede oprirea gazului rusesc până la final de 2027 Slovacia cumpără petrol și gaze din Rusia, însă ar urma să își suspende achizițiile de gaze până la sfârșitul anului 2027, în cadrul unui plan al Uniunii Europene menit să reducă resursele financiare ale Rusiei care susțin războiul din Ucraina. În paralel, Bratislava susține că își bazează abordarea pe calitatea de stat membru UE și NATO și pe respectarea angajamentelor aferente, dar vrea să păstreze „loc pentru dialog”, potrivit poziției citate a Ministerului de Externe. Context politic și implicații pentru industrie Robert Fico a criticat sancțiunile UE împotriva Rusiei și a acuzat Ucraina pentru întreruperea livrărilor de petrol către Slovacia la începutul acestui an, în timp ce Kievul a afirmat că situația a fost provocată de atacurile rusești, relatează Reuters. Premierul slovac a suspendat ajutorul militar acordat Ucrainei, însă exporturile de muniție și echipament militar continuă pe bază comercială, inclusiv din partea companiilor deținute de stat. Tot Reuters amintește că Fico a spus anterior că ar prefera neutralitatea Slovaciei în locul apartenenței la NATO și a sugerat că nu și-ar dori ca soldații slovaci să fie implicați într-un conflict cu Rusia în baza clauzei de apărare reciprocă. [...]
Washingtonul transmite că sprijinul militar pentru Ucraina rămâne condiționat de priorități și evaluări interne , după ce secretarul de stat Marco Rubio a respins acuzațiile Kievului privind limitarea ajutorului și a avertizat implicit că livrările pot suferi întârzieri, potrivit Digi24 . Rubio a declarat, într-o vizită în India, că fără asistența Statelor Unite – inclusiv cea acordată în timpul administrației Donald Trump – Ucraina „nu ar mai exista în acest moment” ca stat suveran. Declarația vine după ce Kievul a semnalat restricții în furnizarea de informații de către serviciile americane și întârzieri în livrarea rachetelor interceptoare. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat că limitările ar reflecta o intenție a Washingtonului de a forța Ucraina să capituleze în fața Rusiei. Rubio a negat existența unei directive politice deliberate care să afecteze Ucraina, dar a admis că pot exista întârzieri la rachetele interceptoare, pe fondul evaluării altor necesități militare. Totodată, el a respins acuzațiile potrivit cărora SUA ar refuza să furnizeze informații de avertizare privind atacurile rusești. Negocieri: propuneri pregătite pentru partea rusă Rubio a mai spus că întâlnirea dintre emisarul SUA, Steve Witkoff, și Zelenski a fost „pozitivă”, iar în urma discuțiilor au fost pregătite propuneri pentru negocierile cu Rusia. „Din informaţiile pe care mi le-a transmis şi din raportul pe care l-am primit, înţeleg că întâlnirea a fost pozitivă. Nimic neaşteptat, nimic surprinzător.” Oficialul american a precizat că Witkoff lucra la definitivarea propunerilor pentru a le prezenta părții ruse și a avertizat că negocierile sunt complicate. „Dacă ar fi fost un război uşor de rezolvat, ar fi fost încheiat de mult timp.” Întâlnirea Witkoff–Putin și miza G20 în SUA Miercuri, Witkoff s-a întâlnit la Sankt Petersburg cu președintele rus Vladimir Putin, căruia i-a prezentat propunerile convenite de Statele Unite, Ucraina și europeni la Oslo. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin va analiza propunerile. În același context, Witkoff i-a cerut lui Putin să susțină reluarea negocierilor trilaterale, chiar dacă acestea ar urma să aibă loc la nivel tehnic. Emisarul american a confirmat și că Rusia a fost invitată oficial la următoarele reuniuni ale G20 organizate pe teritoriul SUA. Rubio a afirmat că se așteaptă ca ministrul rus de externe Serghei Lavrov să participe la reuniunea de la Atlanta din 30–31 octombrie și a menționat „posibilitatea” ca Vladimir Putin să participe la summitul de la Miami (14–15 decembrie), fără ca o confirmare să existe în acest moment. În fundal, Digi24 amintește că Zelenski a spus că conectivitatea rețelei de sateliți Starlink/Starshield rămâne limitată în mai multe sectoare ale frontului, ceea ce complică eforturile de interceptare a dronelor rusești. [...]
Tonul conciliant al emisarului american Steve Witkoff față de Vladimir Putin riscă să slăbească presiunea diplomatică asupra Moscovei , într-un moment în care Rusia își intensifică atacurile asupra Ucrainei, potrivit Digi24 . Întâlnirea a fost a noua dintre Witkoff și președintele rus și a avut loc la Sankt Petersburg, într-un palat imperial. Emisarul SUA l-a îndemnat pe Putin să ia în considerare reluarea negocierilor de pace cu Ucraina, mediate de Statele Unite, și să analizeze noi propuneri pentru încheierea războiului, în contextul eforturilor Washingtonului de a opri conflictul. Pe fondul discuțiilor, Rusia a făcut un gest prezentat ca „bunăvoință”: eliberarea lui Stephen Hubbard, un profesor american pensionat reținut în Rusia, acuzat că ar fi luptat ca mercenar pentru Ucraina. Witkoff a mulțumit pentru eliberare, iar la un moment dat a avut o intervenție elogioasă la adresa liderului de la Kremlin. „Vorbiți atât de mult despre președintele meu, președintele Trump, ca fiind un om cu spirit umanitar. Și dumneavoastră sunteți un om cu spirit umanitar, domnule, iar pentru asta vă salut, vă felicit și vă mulțumesc încă o dată”, a spus Witkoff. În aceeași întâlnire, Putin i-a oferit lui Donald Trump sprijin în relația cu Iranul, invocând relația de lungă durată a Rusiei cu Teheranul. Totodată, liderul rus a spus că Rusia ar putea furniza „cantități mari” de îngrășăminte către Statele Unite, pentru a ajuta fermierii americani. Putin a mai indicat că dorește să discute despre o posibilă întâlnire în China, luna viitoare, cu Trump, la care – potrivit sugestiei Kremlinului – ar putea participa și președintele chinez Xi Jinping. Contextul imediat al discuțiilor rămâne însă deteriorarea situației de securitate din Ucraina. Digi24 notează că întâlnirea are loc pe fondul atacurilor tot mai intense ale Rusiei asupra țintelor civile: luni, un atac rusesc cu dronă a ucis șase persoane, inclusiv trei copii, într-un parc din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei. [...]
PSD încearcă să închidă disputa privind „integritatea” în Guvern și susține că Marian Neacșu , ministru de Interne și vicepremier în Cabinetul Luca Niculescu, are „cazierul judiciar curat”, după ce pentru condamnarea din 2016 ar fi intervenit reabilitarea de drept, potrivit Digi24 . Miza politică imediată este menținerea legitimității numirii într-o funcție-cheie, în contextul atacurilor venite din partea USR. Într-o postare pe Facebook, PSD acuză „ipocrizie fără limite” și afirmă că reabilitarea de drept „nu este o interpretare politică”, ci un fapt consemnat inclusiv în motivarea Deciziei Curții Constituționale nr. 24 din 22 ianuarie 2020, pronunțată după o sesizare formulată de USR. Social-democrații mai susțin că, timp de trei ani, între 2016 și 2019, Neacșu nu ar fi ocupat nicio funcție publică. Argumentul PSD: condamnarea era cunoscută, reabilitarea intervenise PSD afirmă că aceiași oameni care îl critică acum pe Marian Neacșu ar fi votat în Parlament numirea lui în Guvern și ar fi colaborat cu el în perioada guvernării. În același mesaj, partidul spune că Ilie Bolojan i-ar fi adresat „mulțumiri speciale” la momentul demisiei lui Neacșu, iar întrebarea ridicată de PSD este „ce s-a schimbat între timp”, în condițiile în care condamnarea ar fi fost cunoscută și atunci. Contraatacul către USR: cazul Dominic Fritz În aceeași poziționare, PSD mută discuția spre USR și afirmă că, „când vine vorba despre integritate”, partidul ar ignora „condamnații proprii”. Ca exemplu, PSD invocă situația lui Dominic Fritz, despre care susține că Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi confirmat definitiv existența unui conflict de interese administrativ, iar cu toate acestea Fritz ar continua să conducă partidul. În lipsa altor detalii în material despre pașii instituționali care ar urma (de exemplu, o procedură formală de verificare sau contestare), disputa rămâne, deocamdată, la nivel de acuzații și argumente politice privind standardele de integritate aplicate în numirile guvernamentale. [...]
Volodimir Zelenski cere SUA mijloace de interceptare pentru a proteja infrastructura energetică și critică restricțiile impuse de administrația americană, inclusiv limitări legate de Starlink și de schimbul de informații, potrivit Digi24 . Mesajul este transmis în contextul unei discuții recente cu Donald Trump și indică o presiune crescută a Kievului pentru sprijin operațional concret, pe fondul atacurilor rusești. Într-un interviu acordat cotidianului italian Corriere della Sera , președintele ucrainean spune că vrea să păstreze o relație „deschisă, onestă și pragmatică” cu Statele Unite, dar denunță decizii pe care le consideră „profund nedrepte”. El reamintește, totodată, sprijinul american de la începutul invaziei rusești pe scară largă și faptul că „cooperarea există cu adevărat”. Ce solicită Kievul: capabilități de apărare, nu doar apeluri la „oprire” Zelenski afirmă că, în discuția cu Trump, a cerut rachete de interceptare pentru protejarea infrastructurilor energetice, invocând o asimetrie: Ucraina este atacată, dar nu poate riposta în aceleași condiții. „Am spus că, dacă rușii ne atacă și noi nu putem riposta, este nedrept. Dar dacă nu-l puteți opri pe Putin, dați-ne măcar rachetele de interceptare de care avem nevoie pentru a ne proteja infrastructurile energetice.” În același context, liderul ucrainean deplânge faptul că Statele Unite ar fi refuzat, în cele din urmă, să furnizeze aceste rachete. Restricții invocate: Starlink și schimbul de informații Zelenski vorbește despre „sancțiuni deja foarte reale”, indicând două exemple: reducerea vitezei Internetului furnizat prin rețeaua Starlink; restricții drastice privind schimbul de informații dintre cele două țări. „Pe scurt, ne cer pur și simplu să ne oprim.” Ce urmează: disponibilitate pentru discuții cu Washingtonul În pofida tensiunilor, Kievul transmite că rămâne deschis unei întâlniri cu Washingtonul „încă din această săptămână”, iar Zelenski spune că Ucraina este dispusă să discute despre negocieri și un acord de pace cu Vladimir Putin , subliniind că „pacea rămâne prioritatea” sa. Întrebat despre ipoteza unui summit în trei între Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, Zelenski își exprimă temerile privind „ieșirea treptată a lui Putin din izolare” și spune că, dacă se discută despre Ucraina, Kievul ar dori să fie consultat. [...]
Volodimir Zelenski spune că Ucraina este pregătită să „înghețe conflictul” pe actuala linie a frontului , într-un armistițiu care ar deschide calea negocierilor diplomatice, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: oprirea luptelor fără o retragere ucraineană și cu solicitarea de garanții de securitate din partea SUA și a țărilor europene. Într-un interviu pentru Fox News, Zelenski a spus că un armistițiu ar fi „minimul” pe care Ucraina îl așteaptă de la Rusia și a descris înghețarea ca pe o „cale reală” de a pune capăt războiului. El a indicat că, după o astfel de oprire a ostilităților, Kievul ar urma să ceară garanții de securitate Washingtonului și capitalelor europene. „Da. În acest moment trebuie să înghețăm conflictul, și cred că aceasta este o cale reală de a pune capăt acestui război.” Linia de plecare pentru negocieri: pozițiile actuale, fără cedări asumate Întrebat dacă Ucraina ar accepta să cedeze Donbasul în schimbul încetării războiului, Zelenski a respins ideea că Rusia ar câștiga pe câmpul de luptă și a susținut că Moscova încearcă să forțeze Kievul să se retragă de pe teritoriul său. Totodată, a recunoscut oboseala populației după război, dar a insistat că Ucraina nu își poate abandona teritoriul. Președintele ucrainean a reiterat că negocierile ar trebui să pornească de la pozițiile actuale de pe front, urmând ca un plan de pace să fie construit prin diplomație. Ce ar putea include „dezamorsarea”: energie, mare, securitate alimentară Zelenski a descris întâlnirea de la Oslo cu trimisul special al SUA, Steve Witkoff , drept „productivă” și a spus că discuțiile au vizat posibile măsuri în direcția păcii. Printre opțiunile menționate se află încetări ale focului punctuale, care să vizeze: securitatea alimentară; activitatea maritimă; infrastructura energetică. El a afirmat că a susținut „imediat” ideea unui armistițiu energetic propus de președintele SUA, Donald Trump, și și-a exprimat speranța că întâlnirea lui Witkoff în Rusia va produce rezultate rapide. Dimensiunea tehnologică: Starlink/Starshield și schimbul de informații cu SUA Zelenski a mulțumit Statelor Unite pentru reluarea schimbului de informații și a spus că speră să fie eliminate în curând restricțiile privind serviciile prin satelit Starlink și Starshield. În același context, a afirmat că a discutat cu secretarul de stat american, Marco Rubio, care ar fi promis eforturi pentru a soluționa problemele legate de Starshield (descris ca o versiune de uz militar a Starlink, dezvoltată pentru Pentagon). Digi24 notează că Zelenski a făcut aceste declarații la o zi după ce Wall Street Journal a relatat că Elon Musk ar fi dispus încetinirea funcționării tehnologiei pe care Ucraina se bazează pentru apărarea împotriva atacurilor cu rachete. Rubio a spus jurnaliștilor că deciziile privind accesul Ucrainei la Starlink țin de SpaceX și de Elon Musk, nu de Casa Albă. Ce urmează, potrivit declarațiilor din articol Zelenski a insistat asupra ideii de negocieri „trilaterale” între el, Trump și Vladimir Putin și a spus că ar fi preferabilă implicarea țărilor europene. Mesajul central transmis este că Ucraina se declară deschisă negocierilor „în orice format”, dar cere să nu se discute despre viitorul ei fără participarea sa. [...]
