Știri
Știri din categoria Diverse

Președintele Nicușor Dan a legat parteneriatul cu SUA de „securitate și prosperitate”, într-un mesaj transmis de Ziua Prieteniei româno-americane, potrivit Digi24. Mesajul pune accent pe dimensiunea practică a relației bilaterale, nu doar pe simbolistica unei zile aniversare.
În postarea publicată pe platforma X, șeful statului vorbește despre „valoarea cu adevărat unică” a parteneriatului strategic România–SUA și despre „soliditatea relației dinamice” dintre cele două țări, menționând și „oportunitățile pe care le putem crea împreună” ca aliați și parteneri.
În același mesaj, Nicușor Dan afirmă că „consolidarea legăturii transatlantice” și a parteneriatului strategic este „esențială pentru securitatea și prosperitatea noastră comună”.
Tot cu acest prilej, Ambasada SUA în România a transmis un mesaj în care pune în centru rolul oamenilor în relația bilaterală și enumeră exemple de cooperare, de la proiecte culturale și educaționale la „misiunile umăr la umăr pentru siguranța noastră”.
„În spatele fiecărei strângeri de mână oficiale, fiecărui tratat semnat şi obiectiv comun, se află adevărata valoare a relaţiei SUA-România: oamenii.”
Recomandate

Critica din interiorul PNL la adresa modului în care președintele gestionează desemnarea premierului riscă să complice negocierile politice și să prelungească incertitudinea în jurul formării Guvernului, într-un moment în care agenda executivului este dominată de PNRR și colectarea taxelor. Potrivit Digi24 , Oana Gheorghiu , vicepreședinte PNL ales la ultimul Congres, spune că Nicușor Dan „a făcut o greșeală” când a nominalizat un premier din partea liberalilor fără o discuție prealabilă cu conducerea partidului. În emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Gheorghiu a susținut că nominalizarea ar fi fost influențată de informații venite „din interiorul PNL” și a insistat pe miza de credibilitate instituțională a președinției, chiar dacă admite că „și șeful statului poate face greșeli”. „Cred că Nicușor Dan a făcut o greșeală (...) Probabil că, din perspectiva mea, a fost o eroare să nominalizezi pe cineva dintr-un partid fără să ai o discuție cu conducerea acelui partid, dar cred că trebuie să reconstruim împreună încrederea în instituțiile statului român.” Ce semnal transmite PNL și de ce contează Mesajul vicepreședintei PNL indică o tensiune între Cotroceni și conducerea liberală pe procedura și consultarea politică în desemnarea premierului. În termeni operaționali, astfel de fricțiuni pot îngreuna coordonarea dintre președinte și partidul din care provine nominalizarea, cu efect direct asupra vitezei de formare a unei majorități și a unui guvern funcțional. Gheorghiu a legat explicit discuția despre viitorul politic de problemele curente ale guvernării, menționând PNRR și colectarea taxelor ca priorități, fără a detalia măsuri sau termene. Comparația cu Ilie Bolojan și scenariul prezidențial Întrebată dacă Ilie Bolojan ar fi fost un președinte mai bun decât Nicușor Dan, Gheorghiu a spus că o astfel de comparație rămâne ipotetică și a descris diferențe de stil: Bolojan ar fi „pragmatic” și orientat spre decizii rapide, în timp ce Nicușor Dan ar fi „mai analitic”. Despre o posibilă candidatură a lui Ilie Bolojan la următoarele alegeri prezidențiale, vicepreședinta PNL a afirmat că nu a avut nicio discuție cu acesta pe această temă. [...]

PNL își întărește public ruptura de PSD înaintea consultărilor , ceea ce complică ecuația unei majorități parlamentare și crește riscul prelungirii crizei politice, într-un moment în care „matematica” se face pe actualele mandate din Legislativ, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la Alexandru Muraru , liderul PNL Iași, care i-a transmis sâmbătă președintelui Nicușor Dan, înaintea consultărilor de luni , să nu le ceară liberalilor „să salveze PSD”. Muraru susține că PNL este „rupt definitiv” de social-democrați, indiferent de decizii în instanță sau de eventuale încercări de amestec în viața internă a partidului. În postarea sa, Muraru argumentează că românii nu ar fi interesați de „viitorul PSD”, invocând „ultimele sondaje” (fără a indica date concrete), și că PNL nu ar trebui să devină „colacul de salvare” al unui partid pe care îl acuză că a generat „instabilitate, blocaje și lipsă de încredere”. Ce mizează PNL în negocierile de luni Din perspectiva liberalilor, mesajul fixează o linie de negociere înaintea discuțiilor politice: respingerea unei formule în care PNL ar susține sau ar „reîncălzi” o alianță cu PSD; reafirmarea autonomiei decizionale a partidului („viitorul liberalilor îl hotărăsc liberalii”); poziționarea consultărilor ca discuții „cu privirea la viitor, nu la trecut”, chiar dacă majoritatea se calculează pe actuala configurație parlamentară. Atacul la ideea unui front anti-extremism cu PSD Muraru mai susține că o „luptă onestă împotriva extremiștilor” ar fi fost posibilă „doar alături de PNL și alte formațiuni democratice de dreapta” și afirmă că o astfel de strategie alături de PSD ar fi o „eroare”. În același context, el afirmă că AUR ar fi „copilul născut din PSD”, într-o formulare menită să discrediteze ideea unei cooperări PSD–anti-extremism. De ce contează: semnal de blocaj înainte de consultări Prin acest mesaj, un lider PNL transmite public că o soluție politică ce ar implica PSD nu este acceptabilă pentru liberali, ceea ce poate îngusta opțiunile de construire a unei majorități după consultările de luni. Muraru cere „claritate politică” și respinge „combinații de culise” și „formule artificiale”, susținând că deciziile ar trebui luate „în interesul țării” și „cu respect față de votul cetățenilor”. [...]

Companiile de pe rutele logistice NATO devin o vulnerabilitate operațională după ce Rusia a piratat camere de supraveghere conectate la internet pentru a monitoriza transporturi militare către Ucraina, potrivit Digi24 . Informația provine dintr-o anchetă comună a serviciilor olandeze AIVD (Serviciul General de Informații și Securitate) și MIVD (Serviciul Militar de Informații și Securitate), care susțin că au fost vizate camere IP (camere accesibile de la distanță prin internet), inclusiv un număr redus amplasate de-a lungul rutelor militar-logistice din Țările de Jos. Printre sistemele compromise s-au aflat și camere utilizate de companii. Ce impact operațional are pentru companii și infrastructură Potrivit serviciilor olandeze, accesul la aceste camere a permis colectarea de informații despre rutele de transport militar și despre echipamente de apărare livrate Ucrainei. În practică, camerele amplasate pe trasee cheie pot oferi indicii despre mișcarea transporturilor și pot expune fluxuri logistice sensibile. AIVD și MIVD afirmă că organizațiile care aveau camere IP pe aceste rute au fost avertizate ulterior, pentru a lua măsuri de securizare. Cum au fost exploatate camerele IP Serviciile descriu o metodă care pornește de la faptul că multe camere conectate la internet sunt insuficient securizate. Atacatorii pot identifica dispozitivele prin servicii online care scanează rețelele după echipamente expuse, inclusiv pe baza unor caracteristici precum marca. După identificare, accesul poate fi obținut relativ ușor, în special când există: parole implicite (setări din fabrică rămase neschimbate); firmware învechit (software intern neactualizat); configurații implicite care lasă dispozitivul expus. Nu este doar Olanda: avertismente anterioare au inclus și România Agențiile olandeze susțin că tactica nu se limitează la Țările de Jos și că este folosită sistematic și în alte state NATO și UE, precum și în Ucraina. În plus, Digi24 amintește că, în mai 2025, serviciile de informații ale Regatului Unit și aliații lor au acuzat Rusia că a încercat să acceseze ilegal camere de supraveghere de la frontieră, inclusiv din România, pentru a spiona și a perturba fluxul de ajutoare occidentale către Ucraina, informație relatată de The Guardian . Conform serviciilor britanice, aproximativ 10.000 de camere ar fi fost accesate, dintre care 80% în Ucraina și 10% în România, restul fiind distribuite inclusiv în Polonia, Ungaria și Slovacia, fără detalii complete despre toate locațiile. [...]

România spune că are acoperită 49% din finanțarea planificată pentru 2026 , iar miza imediată este păstrarea ratingului de țară, care influențează direct costurile la care statul se împrumută, potrivit Digi24 , care îl citează pe ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare . Nazare susține că ritmul de împrumuturi a rămas „echilibrat” la mijlocul anului și că România nu ar mai fi în situația de a apela la prefinanțare (atragerea de bani în avans, peste necesarul imediat), așa cum s-a întâmplat în anii anteriori, conform declarațiilor sale. Cum arată finanțarea până acum: intern vs. extern Potrivit ministrului, planul de finanțare este realizat diferit pe cele două canale principale: 58% pe piața internă , prin licitații lunare de titluri de stat (instrumente prin care investitorii împrumută statul pe perioade determinate); 35% pe piețele externe , unde calendarul depinde de condițiile din piețele internaționale, dar și de disponibilitatea fondurilor europene și a împrumuturilor de la instituții financiare internaționale. Tot el afirmă că Ministerul Finanțelor a atras până acum 58,6 miliarde de lei de pe piața internă. De ce contează ratingul pentru costul finanțării În același mesaj, Nazare indică drept prioritate menținerea calificativului de rating al României, argumentând că acesta este esențial pentru ca statul să se poată împrumuta „în condiții avantajoase” pe piețele financiare. Ce urmează Ministrul spune că Ministerul Finanțelor pregătește întâlniri cu agențiile internaționale de rating, programate să înceapă săptămâna viitoare, atât fizic, cât și online. [...]

Amenințarea Teheranului de a lovi Israelul ridică riscul de escaladare regională , într-un moment în care SUA își intensifică atacurile asupra infrastructurii iraniene, potrivit Digi24 . Un înalt oficial iranian, Mohammad Bagher Zolghadr , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a transmis că Israelul „va deveni ținta atacurilor” dacă loviturile americane continuă. El a acuzat Tel Aviv-ul că ar dirija campania militară a Washingtonului și a susținut că atacurile asupra infrastructurii iraniene vor fi întâmpinate cu „represalii de aceeași natură”, conform i24News, citat de Digi24. Ce a vizat valul de atacuri americane Avertismentul vine după un nou val de lovituri ale SUA asupra Iranului. Comandamentul Central al SUA a anunțat că a lovit miercuri aproximativ 90 de ținte militare de-a lungul coastei iraniene, inclusiv: sisteme de apărare aeriană; echipamente de supraveghere a coastelor; instalații de depozitare a rachetelor și dronelor; mijloace navale; centre logistice. Presa de stat iraniană a afirmat, de asemenea, că au fost lovite perimetrul centralei nucleare de la Bushehr și un pod feroviar strategic care leagă Iranul de Asia Centrală. Răspunsul Iranului și perspectiva unei campanii prelungite Iranul a răspuns prin lansarea de rachete și drone asupra pozițiilor militare americane din regiunea Golfului, inclusiv asupra unor instalații din Bahrain și Kuweit. O sursă americană a declarat pentru i24News că focul continuu al Iranului ar putea transforma atacurile americane într-un fenomen „zilnic” sau „săptămânal”, ceea ce ar indica o dinamică de conflict cu potențial de prelungire și extindere. În același context, Zolghadr l-a atacat pe președintele SUA, Donald Trump, numindu-l „cea mai disprețuită figură din lume” și acuzându-l că i-a insultat pe iranieni în timpul ceremoniilor funerare pentru fostul lider suprem Ali Khamenei, care, potrivit articolului, a fost ucis în primul atac americano-israelian al războiului, pe 28 februarie, și a fost înmormântat joi la Mashhad, după o săptămână de cortegii funerare prin Iran și Irak. [...]

Europa analizează taxe de navigație în Strâmtoarea Ormuz , cu potențial de costuri noi pentru comerțul maritim , într-un plan care ar depinde de sprijinul Organizației Maritime Internaționale (IMO) și care, în forma discutată, nu ar fi obligatoriu, potrivit Digi24 . Miza este una economică și operațională: Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime la nivel global, pe unde tranzitează o parte semnificativă a exporturilor de petrol și gaze naturale. Orice mecanism de taxare, chiar și prezentat ca plată pentru „servicii de navigație”, ar putea adăuga costuri suplimentare pentru transportatori și, indirect, pentru lanțurile de aprovizionare. Cum ar funcționa planul și ce precedent invocă europenii Potrivit informațiilor prezentate, state europene discută propuneri care ar permite introducerea unor taxe pentru servicii de navigație în zonă. Elementele-cheie menționate sunt: taxele nu ar urma să fie obligatorii; ar fi nevoie de sprijinul IMO, agenția ONU care reglementează transportul maritim; există precedente de plăți pentru servicii de navigație în căi maritime naturale, precum Strâmtoarea Malacca sau Canalul Mânecii. Vicepremierul britanic David Lammy a avertizat că impunerea unor taxe obligatorii pentru tranzit ar avea consecințe grave asupra comerțului internațional, în timp ce alți oficiali europeni indică faptul că discuția vizează un cadru de servicii, nu o taxă de trecere impusă unilateral. Presiunea de securitate: SUA cer garanții, Iranul respinge acuzațiile În paralel, Statele Unite au cerut Iranului garanții publice că Strâmtoarea Ormuz va rămâne deschisă și că navele comerciale nu vor fi atacate. Oficialii americani susțin că tensiunile și rivalitățile interne de la Teheran complică obținerea și respectarea unui acord. Autoritățile iraniene resping acuzațiile și afirmă că există unitate la nivelul conducerii, inclusiv în privința politicii legate de strâmtoare. Oman, un actor-cheie, propune un model de administrare a traficului Omanul a elaborat o propunere de administrare a traficului prin Strâmtoarea Ormuz, inspirată din modelul folosit în Strâmtoarea Malacca. În același timp, Omanul — care controlează cea mai mare parte a apelor navigabile din strâmtoare — se opune introducerii unor taxe obligatorii pentru navele comerciale. Potrivit presei iraniene, ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, ar urma să viziteze Omanul pentru discuții despre securitatea navigației și viitorul regim al strâmtorii. Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, și-a exprimat speranța că Iranul și Omanul vor ajunge la un acord în următoarele zile. Reprezentanții Qatarului au avertizat că acordarea Iranului a unui control extins asupra tranzitului ar putea transforma comunitatea internațională în „ostaticul” unor decizii politice luate la Teheran. Contextul de escaladare și blocajul diplomatic la IMO La reuniunea Consiliului IMO de la Londra, mai multe state europene și din Golf au încercat să promoveze o rezoluție de condamnare a Iranului pentru atacuri asupra navelor comerciale și pentru încercări de control al traficului. Rusia și China s-au opus inițiativei. Tensiunile au crescut după ce SUA au atacat în această săptămână peste 150 de ținte din sudul Iranului, susținând că operațiunea a vizat reducerea capacității Teheranului de a amenința transportul maritim. Iranul a răspuns prin atacuri asupra unor baze americane din Kuweit și Bahrain. Statele Unite susțin că, din luna mai până în prezent, au facilitat tranzitul în siguranță a peste 800 de nave comerciale și a aproximativ 380 de milioane de barili de petrol prin acest coridor strategic. Ce urmează și de ce contează pentru companii În acest moment, discuțiile sunt la nivel de propuneri, iar aplicarea ar depinde de un cadru acceptat internațional, inclusiv de IMO. Pentru companiile din transport și energie, semnalul important este că, pe fondul riscurilor de securitate, se conturează opțiuni care pot schimba costurile și regulile de operare pe una dintre cele mai sensibile rute maritime ale lumii. [...]