Știri
Știri din categoria Diverse
Atacul AUR la adresa criteriului de excludere din negocierile de guvernare ridică riscul de blocaj politic, într-un moment în care formarea unei majorități stabile rămâne incertă, potrivit Digi24.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, îl critică pe președintele Nicușor Dan după ce acesta a transmis că ar respinge un Guvern care ar ajunge la putere cu voturi de la AUR. Peiu susține că președintele „a impus” ca Executivul să fie format din orice partide, cu excepția AUR, și îl acuză că „ignoră democrația”.
Într-o postare pe Facebook, Peiu afirmă că în Parlament există 10 grupări politice (PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, SOS, UPR, PACE, Minorități, POT – menționând că POT nu are grupuri parlamentare, dar are parlamentari considerați neafiliați – plus câțiva neafiliați) și că excluderea AUR ar face dificilă formarea unui nou Guvern.
Peiu susține că, dacă se va forma totuși un Guvern fără AUR, acesta ar avea două variante, în opinia sa:
În același mesaj, reprezentantul AUR afirmă că excluderea AUR ar fi un „calcul cinic”, menit să pună presiune pe celelalte partide pentru a accepta „un regim personal” și pentru a vota rapid legi care ar fi trebuit dezbătute mai mult timp, dând ca exemplu legea salarizării unitare.
Peiu leagă prelungirea crizei politice de efecte economice, vorbind despre „cronicizarea crizei economice” și susținând că populația „o simte din plin”. Tot el afirmă că această criză ar conveni „puterii”, pentru că ar ascunde teme precum despăgubiri pentru vaccinuri nefolosite, situația dronelor ucrainene în zona portului Constanța și contracte atribuite fără licitație.
În final, Peiu atribuie această situație „atitudinii” președintelui, invocând „aroganța” și „dorința de a instaura un regim personal”, fără ca articolul să includă un răspuns al președintelui la acuzațiile formulate.
Recomandate
Prezența Mirabelei Grădinaru la Kiev, la invitația Olenei Zelenska, indică o extindere a reprezentării României în formatul „primelor doamne”, într-un context în care detaliile sunt ținute confidențiale din motive de securitate , potrivit Digi24 . Mirabela Grădinaru, partenera președintelui României Nicușor Dan , a fost prezentă la Kiev la Summitul Primelor Doamne și al Primilor Domni, eveniment la care a participat „la invitația Primei Doamne a Ucrainei, Olena Zelenska”. Conform informării citate de Digi24, „detalii despre acest Summit vor fi comunicate ulterior”, invocându-se „rațiuni care țin de siguranța și securitatea invitaților”. Reprezentare pe două paliere: summit și reuniunea „Coaliției de Voință” În aceeași zi, la Kiev a avut loc și reuniunea „Coaliției de Voință pentru Ucraina”, la care Nicușor Dan a participat prin videoconferință. Informarea citată precizează că reuniunea a avut loc „în paralel” și „fără legătură directă” cu summitul dedicat primelor doamne și primilor domni. Tot pe 24 august, la Kiev s-au desfășurat ceremonii dedicate Zilei Independenței Ucrainei, la care a participat și Mirabela Grădinaru, în contextul prezenței sale în capitala ucraineană. Context regional și invitație la Chișinău Digi24 notează că la manifestările de la Kiev au participat și alți lideri europeni, inclusiv Maia Sandu , președinta Republicii Moldova, alături de „premierul britanic” și „cel al Finlandei”. Publicația mai relatează că Mirabela Grădinaru a primit o invitație din partea Maiei Sandu pentru a merge la Chișinău. Ucraina a marcat pe 24 august 35 de ani de la proclamarea independenței, iar Republica Moldova urmează să își sărbătorească 35 de ani de independență pe 27 august. [...]
România își reafirmă sprijinul pentru Ucraina, inclusiv pe direcția UE și reconstrucție , într-un mesaj transmis de președintele Nicușor Dan de Ziua Independenței Ucrainei, potrivit Digi24 . Mesajul are miză de politică externă și de aliniere strategică: Bucureștiul leagă explicit sprijinul de parcursul european al Kievului și de arhitectura de securitate euro-atlantică. Ucraina marchează pe 24 august 35 de ani de la proclamarea independenței, iar șeful statului român a transmis un mesaj de felicitare, în care a invocat „curajul” și „reziliența” poporului ucrainean și a vorbit despre valori comune și libertate, într-o postare pe X. În același mesaj, Nicușor Dan a precizat că România va continua să fie alături de Ucraina, susținând „independența, suveranitatea și integritatea teritorială” a țării. „Ucraina poate conta pe asistența noastră multidimensională.” Președintele a adăugat că România rămâne „pe deplin angajată” să sprijine procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană și reconstrucția post-conflict, menționând totodată că angajamentul continuu al NATO față de Ucraina este „esențial” pentru stabilitatea și securitatea pe termen lung a spațiului euro-atlantic. Următorul pas: reuniunea „Coaliției de Voință ”, în format hibrid Pe lângă mesajul public, Administrația Prezidențială a anunțat că Nicușor Dan participă luni, prin videoconferință, la reuniunea „Coaliției de Voință” (Coalition of the Willing), grup care reunește țările ce susțin Kievul. Întâlnirea are loc la ora 13:00, în format „hibrid”, potrivit anunțului făcut de Palatul Élysée și citat de Le Figaro, conform informațiilor preluate de Digi24. [...]
Guvernul apără legea salarizării unitare ca instrument de disciplină bugetară și predictibilitate , în pofida cererii confederațiilor sindicale de a retrage proiectul și de a-l relua „de la zero” după instalarea unui executiv cu puteri depline, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus în direct la Digi24 că reacția sindicatelor nu respectă principiile dialogului social, acuzând că acestea au refuzat să participe la discuții și au organizat, „pentru prima oară”, un „protest preventiv”, înainte ca proiectul să fie prezentat în forma finală. În explicația ministrului, miza proiectului este tocmai reducerea negocierilor „discreționare” pe sectoare, printr-un cadru unitar care limitează posibilitatea obținerii unor avantaje separate pentru diverse categorii din administrația publică. Pîslaru a afirmat că, odată adoptată o lege pe principii unitare, salariile ar urma să crească prin „valoarea de referință”, dar „vor rămâne acolo unde sunt” o perioadă, ceea ce ar diminua spațiul de negociere al sindicatelor. De ce contează: semnal de plafonare și reguli mai previzibile în sectorul public Pîslaru a susținut că o parte din nemulțumirea sindicatelor vine din faptul că ar „avea de pierdut” prin limitarea negocierilor sectoriale, un instrument important în relația cu membrii lor. În același timp, ministrul a insistat că proiectul nu este construit ca o lege „despre creșteri salariale”, ci ca una de „echilibrare”, de corectare a inechităților și de creare a unui „climat predictibil” în salarizarea publică. El a mai spus că există sectoare din administrație care nu sunt mulțumite de forma proiectului, dar care ar fi înțeles „limitele bugetare” și faptul că majorările avute în vedere sunt „maximul pe care ni-l permitem”, menționând că acestea vizează „două treimi” din administrație. Răspuns la cererea de retragere: „Să așteptăm alt Guvern e o greșeală” Întrebat despre solicitarea confederațiilor sindicale ca Guvernul să abandoneze proiectul și să reia procesul după un alt executiv, Pîslaru a respins ideea, pe care a numit-o „o mare greșeală”. Ministrul a făcut însă distincție între confederațiile care au cerut retragerea și organizațiile sindicale care au participat la discuții, afirmând că unele propuneri primite „se regăsesc în acest moment în proiect”. [...]
Cehia condiționează orice „normalizare” cu Rusia de oprirea războiului, ceea ce prelungește presiunea economică în UE , potrivit Digi24 . Ministrul ceh de Externe, Petr Macinka , spune că Praga nu poate reveni la relații normale cu Moscova atât timp cât Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei și susține menținerea instrumentelor de presiune economică . Declarațiile au fost făcute la reuniunea șefilor misiunilor diplomatice ale Republicii Cehe în străinătate, iar atribuirea este făcută de agenția Ukrinform , citată în articol. „Rusia a afectat fundamental securitatea europeană prin invazia sa în Ucraina. Revenirea la relații normale cu Rusia este imposibilă atât timp cât această agresiune continuă.” Presiunea economică rămâne pe masă Macinka afirmă că, atât timp cât războiul continuă, „nu există motive” pentru renunțarea la instrumentele de presiune economică asupra Rusiei și că Republica Cehă, împreună cu aliații săi, va continua să le folosească acolo unde se dovedesc eficiente. Mesajul are relevanță directă pentru dezbaterea europeană despre durata și intensitatea sancțiunilor și a altor măsuri economice, în condițiile în care unele state discută scenarii de recalibrare a relației cu Moscova. „Războiul Rusiei în Ucraina reprezintă o problemă fundamentală de securitate europeană (...)” Politica externă: războiul, dar nu doar războiul Ministrul ceh avertizează, totodată, că politica externă și de securitate a Cehiei nu trebuie să se concentreze exclusiv pe Ucraina, pentru ca „o singură amenințare” să nu le eclipseze pe celelalte. El enumeră printre riscurile de securitate migrația în masă necontrolată, dependența energetică și decalajul tehnologic. În acest cadru, Macinka indică trei principii pentru politica externă a noului guvern: realismul, reciprocitatea și diversificarea, în contextul în care statele europene continuă discuțiile despre viitorul relațiilor cu Rusia și despre menținerea presiunii economice atât timp cât războiul din Ucraina continuă. [...]
Retragerea Ţărilor de Jos din Eurovision 2027 deschide un nou risc operațional pentru concurs , într-un moment în care organizatorii încearcă să limiteze efectele conflictelor geopolitice asupra desfășurării evenimentului, potrivit Digi24 . Radiodifuzorul public olandez Avrotros spune că Eurovision „nu mai poate fi considerat neutru” din cauza diviziunilor provocate de războiul din Gaza. Decizia face din Ţările de Jos (Olanda) prima țară care anunță oficial că nu va participa la ediția din 2027. Directorul general al Avrotros, Taco Zimmerman, a motivat retragerea prin faptul că „conflictele internaționale afectează din ce în ce mai mult concursul”, iar competiția ar fi devenit „o platformă de divizare”, conform aceleiași surse. De ce contează: presiune pe organizare și pe regulile de găzduire În paralel cu retragerea olandeză, organizatorii au introdus o regulă care poate schimba direct planificarea edițiilor viitoare: postul de televiziune câștigător va fi „automat ineligibil” să găzduiască Eurovision dacă un conflict armat, o situație geopolitică delicată sau orice altă situație afectează semnificativ securitatea ori stabilitatea statului sau a regiunii învecinate. Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU) precizează, în același sens, că țările câștigătoare pot fi descalificate din calitatea de gazdă dacă o „situație geopolitică sensibilă” afectează „securitatea, siguranța sau stabilitatea” statului lor sau a regiunii din jur. În material se arată că această modificare va fi interpretată ca o reacție la prezența continuă a Israelului în concurs, pe fondul criticilor legate de acțiunile militare din Gaza și din Orientul Mijlociu. Context: boicoturi recente și tensiuni legate de participarea Israelului Comunicatul Avrotros nu menționează explicit Israelul, însă articolul notează că mai multe țări au boicotat ediția de anul trecut în semn de protest față de participarea acestuia. Ediția din acest an, câștigată de Bulgaria, a fost marcată de boicotul a cinci țări, tot ca urmare a participării Israelului. În noiembrie anul trecut, după o încercare eșuată de a obține suspendarea Israelului, cinci posturi de televiziune au anunțat că vor boicota concursul, între acestea fiind menționate Spania și Irlanda. În pofida protestelor, israelianul Noam Bettan a terminat pe locul al doilea cu piesa „Michelle”, al doilea an consecutiv în care Israelul a ocupat poziția a doua. Ce urmează: Eurovision 2027, programat la Burgas Orașul Burgas a fost desemnat gazda Concursului Eurovision 2027, care este programat să aibă loc în luna mai. Organizatorii spun că evenimentul va urmări să pună în valoare identitatea orașului și diversitatea mai largă a Bulgariei, în timp ce Burgas se pregătește să primească delegațiile, fanii și vizitatorii din Europa și din afara ei. [...]
Kremlinul avertizează că sprijinul tehnic promis de Londra pentru rachetele Scalp poate escalada conflictul , după ce Marea Britanie a anunțat că va furniza Ucrainei informații clasificate despre componente britanice folosite la fabricarea acestor rachete, potrivit Digi24 . Reacția Moscovei, transmisă prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov , indică o miză operațională: Rusia tratează sprijinul occidental nu doar ca livrări de armament, ci ca transfer de know-how (informații tehnice) care ar putea accelera producția internă ucraineană de rachete cu rază lungă. Kremlinul susține că o astfel de decizie „toarnă gaz pe foc” și este percepută „într-un mod extrem de negativ”, relatează Reuters. Ce a anunțat Marea Britanie și de ce irită Moscova În contextul primei sale vizite externe de la preluarea mandatului, premierul britanic Andy Burnham a ajuns luni la Kiev și urma să anunțe sprijin pentru îmbunătățirea producției interne ucrainene de rachete cu rază lungă de acțiune. Elementul sensibil, potrivit informațiilor citate, este furnizarea către Ucraina a unor date clasificate privind componente de fabricație britanică utilizate la rachetele de croazieră Scalp. Pentru Rusia, diferența față de un ajutor militar „clasic” este că informațiile despre componente și fabricație pot avea efect direct asupra capacității Ucrainei de a produce și adapta armament pe termen mai lung, nu doar de a folosi stocuri existente. Mesajul Kremlinului: blocarea păcii și ținte pentru infrastructura de producție Întrebat despre vizită și sprijin, Peskov a acuzat Marea Britanie că încearcă să împiedice orice progres către un posibil acord de pace și că alimentează conflictul. „Marea Britanie este implicată în acest război de partea regimului de la Kiev. Marea Britanie alimentează în mod metodic și regulat conflictul și pune la cale, tot în mod metodic și regulat, scheme menite să împiedice chiar și cel mai mic progres în procesul de soluționare pașnică.” Tot Peskov a afirmat că armata rusă colectează „în mod sistematic” date pentru a identifica locațiile unor eventuale unități de producție a rachetelor, cu scopul de a le distruge ulterior. Afirmația indică faptul că Moscova leagă explicit sprijinul tehnic de riscul unor lovituri asupra infrastructurii industriale asociate. Context: avertismentul anterior privind dronele Săptămâna trecută, Moscova a avertizat Londra asupra unor „consecințe” nespecificate dacă va furniza drone către Kiev, acuzând o intensificare a implicării britanice, după un raport potrivit căruia drone de fabricație britanică ar fi fost folosite pentru atacuri la distanță mare împotriva Rusiei. În acel context, Andy Burnham a spus că Londra se angajează să sprijine Ucraina „100%” împotriva „acestui război ilegal”. Din informațiile disponibile în material, nu reiese ce formă concretă ar lua „consecințele” invocate de Moscova și nici calendarul exact al transferului de informații către Ucraina. [...]
