Știri
Știri din categoria Diverse
Atacul AUR la adresa criteriului de excludere din negocierile de guvernare ridică riscul de blocaj politic, într-un moment în care formarea unei majorități stabile rămâne incertă, potrivit Digi24.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, îl critică pe președintele Nicușor Dan după ce acesta a transmis că ar respinge un Guvern care ar ajunge la putere cu voturi de la AUR. Peiu susține că președintele „a impus” ca Executivul să fie format din orice partide, cu excepția AUR, și îl acuză că „ignoră democrația”.
Într-o postare pe Facebook, Peiu afirmă că în Parlament există 10 grupări politice (PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, SOS, UPR, PACE, Minorități, POT – menționând că POT nu are grupuri parlamentare, dar are parlamentari considerați neafiliați – plus câțiva neafiliați) și că excluderea AUR ar face dificilă formarea unui nou Guvern.
Peiu susține că, dacă se va forma totuși un Guvern fără AUR, acesta ar avea două variante, în opinia sa:
În același mesaj, reprezentantul AUR afirmă că excluderea AUR ar fi un „calcul cinic”, menit să pună presiune pe celelalte partide pentru a accepta „un regim personal” și pentru a vota rapid legi care ar fi trebuit dezbătute mai mult timp, dând ca exemplu legea salarizării unitare.
Peiu leagă prelungirea crizei politice de efecte economice, vorbind despre „cronicizarea crizei economice” și susținând că populația „o simte din plin”. Tot el afirmă că această criză ar conveni „puterii”, pentru că ar ascunde teme precum despăgubiri pentru vaccinuri nefolosite, situația dronelor ucrainene în zona portului Constanța și contracte atribuite fără licitație.
În final, Peiu atribuie această situație „atitudinii” președintelui, invocând „aroganța” și „dorința de a instaura un regim personal”, fără ca articolul să includă un răspuns al președintelui la acuzațiile formulate.
Recomandate
România urcă anul acesta cheltuielile pentru apărare și securitate la 3,7% din PIB , iar miza imediată este dacă banii se transformă efectiv în echipamente și capacități militare, nu doar în alocări bugetare, potrivit Libertatea . Declarațiile au fost făcute de președintele Nicușor Dan înaintea Summitului NATO de la Ankara . Într-un mesaj publicat ulterior pe rețelele de socializare, șeful statului a afirmat că România „își respectă angajamentele” ca membru NATO și că „anul acesta” va atinge „un nivel cumulat al cheltuielilor pentru apărare și securitate de 3,7% din PIB”. De ce contează: presiunea trece de la „cât alocăm” la „ce cumpărăm” În conferința de presă de dinaintea reuniunii, Nicușor Dan a încadrat summitul ca un moment de evaluare la un an după reuniunea de la Haga, când aliații au agreat creșterea cheltuielilor militare. Președintele a spus că aceste cheltuieli „au crescut, inclusiv în România”, dar a ridicat problema conversiei banilor în echipamente. „Întrebarea este acum în ce măsură banii ăștia se transformă în echipamente.” În același context, a indicat că în NATO sunt lansate „mai multe astfel de proiecte” menite să „dinamizeze producția de echipamente”. Achiziții comune de drone și planuri pentru industria de apărare Președintele a mai spus că România lucrează la o industrie de apărare „mai puternică” și că s-a alăturat proiectului „ NATO Drone Edge ”, descris ca o inițiativă care ar permite statelor aliate achiziții comune de drone. Totodată, Nicușor Dan a vorbit despre asumarea unei „responsabilități sporite” pentru securitatea colectivă, inclusiv prin consolidarea descurajării și prevenirea incidentelor în regiunea Mării Negre, „în strânsă cooperare” cu aliații. Marea Neagră și Flancul Estic, pe agenda României la Ankara Potrivit informațiilor din articol, România urma să ceară la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO continuarea sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre și întărirea apărării pe Flancul Estic, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Președintele a mai menționat că în proiectul de declarație comună a liderilor NATO este inclusă „amenințarea rusă”, cu referire la războiul din Ucraina, și că România va insista, din nou, pe importanța Mării Negre. [...]
Google Photos testează o bară de navigare „tip pastilă”, o schimbare de interfață care poate modifica modul în care utilizatorii ajung la funcțiile cheie ale aplicației , potrivit Android Headlines . Miza este una operațională: repoziționarea și redesenarea navigării de jos influențează direct fluxurile uzuale (bibliotecă, căutare, colecții), iar astfel de ajustări tind să fie introduse treptat, pe măsură ce Google validează reacția utilizatorilor. Din informațiile prezentate, noul element este o bară de navigare inferioară cu aspect „în formă de pastilă” (un container rotunjit), aliniată cu direcțiile recente de design ale aplicațiilor Google. Materialul indică faptul că schimbarea vizează varianta de Android a Google Photos. Ce se schimbă, concret, pentru utilizatori Actualizarea descrisă ține de felul în care sunt afișate și accesate opțiunile principale din partea de jos a ecranului. În practică, astfel de modificări pot însemna: o separare mai vizibilă a navigării față de conținut (fotografii și albume); butoane și zone de atingere redesenate, cu accent pe lizibilitate și acces rapid; o experiență mai apropiată de stilul vizual „modern” pe care Google îl aplică treptat în aplicațiile sale. Android Headlines nu oferă, în fragmentul disponibil, un calendar ferm de lansare și nici detalii despre disponibilitatea pentru toți utilizatorii, ceea ce sugerează că poate fi vorba de o implementare graduală sau de un test limitat. De ce contează schimbarea dincolo de estetică Pentru o aplicație folosită zilnic pentru stocare, organizare și căutare de fotografii, navigarea este o componentă critică: orice mutare de elemente sau schimbare de structură poate reduce (sau crește) numărul de pași necesari pentru acțiuni frecvente. În cazul Google Photos, unde o parte din funcții sunt strâns legate de servicii plătite (stocare în cloud și administrarea conținutului), optimizarea interfeței are și un rol de „ghidare” a utilizatorului către funcțiile considerate prioritare. Ce urmează: dacă Google extinde testul, schimbarea ar trebui să apară printr-o actualizare a aplicației, însă sursa nu indică în acest moment o dată exactă sau condiții de eligibilitate (versiune minimă, regiuni, conturi). [...]
Canada își diversifică parteneriatele economice și își temperează discursul public pe drepturile omului în relația cu Arabia Saudită, pe fondul tensiunilor cu Washingtonul și al dependenței de piața americană, potrivit Digi24 . Premierul canadian Mark Carney , aflat într-o vizită la Jeddah, a spus că Ottawa nu va „da lecții de la distanță” Riadului în privința drepturilor omului, argumentând că o astfel de abordare „este satisfăcătoare, dar este ineficientă”. În același timp, el a insistat că dialogul cu o țară nu înseamnă acord cu toate acțiunile acesteia. Miza: reducerea dependenței de SUA și extinderea relațiilor comerciale Vizita se înscrie în strategia lui Carney de a construi parteneriate economice la nivel global, în condițiile în care Canada este „prea dependentă de un singur partener”, Statele Unite ale lui Donald Trump, cu care relațiile sunt tensionate. În acest context, Carney a amintit și deplasările sale anterioare din acest an în India și China, două economii majore cu care Canada a avut relații diplomatice dificile în ultimii ani. Acorduri semnate și domeniile vizate În Arabia Saudită, Carney s-a întâlnit cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman și a semnat o serie de acorduri pentru consolidarea cooperării bilaterale, inclusiv în: energie; minerale critice; inteligență artificială. Separat, un acord-cadru care ar urma să permită companiilor canadiene să investească mai ușor în Arabia Saudită este așteptat să fie finalizat anul viitor, conform informațiilor din articol. Context diplomatic: după criza din 2018 Deplasarea lui Carney este prima vizită a unui premier canadian în regat din ultimul sfert de secol și vine la câțiva ani după criza diplomatică din 2018, când Riadul a expulzat ambasadorul canadian, și-a rechemat propriul ambasador și a înghețat noi schimburi comerciale sau investiții cu Canada, după ce Ottawa criticase arestarea unor activiști saudiți pentru drepturile omului. În noua abordare, mesajul transmis de Carney sugerează o prioritizare a obiectivelor economice și a accesului la parteneriate, într-un moment în care Canada caută alternative la relația dominantă cu SUA. [...]
China ar fi transmis Rusiei că folosirea armelor nucleare în Ucraina „nu se pune deloc problema” , potrivit unei declarații făcute de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și relatate de Digi24 . Mesajul, descris de Zelenski ca având forma unui „ultimatum”, ar indica o linie roșie pe care Beijingul ar încerca să o impună Moscovei, cu potențial de a influența calculul strategic al Rusiei și riscurile de escaladare ale războiului. Informația este atribuită de Zelenski publicației Politico , iar liderul ucrainean spune că a aflat despre intervenția Chinei de la lideri europeni, în cadrul summitului NATO de la Ankara, unde s-a discutat și despre „rolul Chinei în încheierea războiului din Ucraina”. Zelenski a legat reacția Beijingului de discuțiile din spațiul public rusesc despre un posibil răspuns nuclear la atacurile ucrainene asupra teritoriului Rusiei, susținând că ar fi fost „prima dată” când China a răspuns direct, într-o formulă apropiată de un ultimatum. „Mi se pare că aceasta a fost prima dată când China a răspuns direct, într-o formă asemănătoare unui ultimatum, că nu se poate pune deloc problema utilizării armelor nucleare”, a spus Zelenski. Contextul: presiuni interne în Rusia și exerciții nucleare în Belarus În material se menționează că Rusia a desfășurat în luna mai exerciții militare nucleare în Belarus , deși Vladimir Putin s-a abținut, până acum, de la amenințări nucleare directe la adresa Kievului. Totodată, Putin ar fi spus că atacurile Ucrainei nu produc pagube suficient de mari încât să justifice o reacție nucleară. Pe fondul acestor tensiuni, Digi24 amintește și un exemplu de presiune politică internă: deputatul din Sankt Petersburg Viktor Perov și-a îndemnat colegii să îi ceară lui Putin să lovească Ucraina cu arme nucleare, pentru a forța semnarea unui acord de pace. Ce mai spune Zelenski Președintele ucrainean a afirmat că a discutat subiectul și cu președintele SUA, Donald Trump, însă a precizat că preferă să păstreze confidențialitatea privind acea conversație. Informațiile despre poziția Chinei provin din relatarea lui Zelenski (prin intermediul liderilor europeni, conform declarației sale), iar în articol nu sunt prezentate detalii suplimentare despre forma sau canalul exact al mesajului transmis de Beijing către Moscova. [...]
Rusia a oprit prelucrarea la rafinăria din Saratov după avarii la unitatea-cheie CDU-6 , o întrerupere care scoate temporar din funcțiune o capacitate echivalentă cu 2,2% din rafinarea totală a țării, potrivit Digi24 . Oprirea vine în urma unui atac cu drone, iar unitatea afectată mai fusese suspendată și după atacurile din martie și mai. Două surse „bine informate” au declarat pentru Reuters că rafinăria a încetat prelucrarea petrolului din cauza avariilor la unitatea principală CDU-6, relatează UNN. Această unitate are o capacitate de 20.000 de tone metrice pe zi și este singura de acest tip din cadrul rafinăriei, conform acelorași informații. Ce s-a întâmplat și ce se știe oficial Guvernatorul regiunii Saratov, Roman Busargin , a transmis miercuri că, în urma unui atac cu drone asupra regiunii, o persoană a fost ucisă și alte câteva au fost rănite. El a menționat și avarii la „instalații industriale civile”, fără să precizeze care. În paralel, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat o lovitură asupra rafinăriei de petrol din Saratov. Semnal operațional: oprirea vânzărilor la bursă Pe lângă oprirea prelucrării, jurnaliștii citați în material notează că rafinăria din Saratov a încetat să mai vândă produse petroliere la Bursa Internațională de Mărfuri din Sankt Petersburg , un indiciu al impactului imediat asupra fluxului comercial al rafinăriei. Context: dimensiunea rafinăriei și localizarea Rafinăria din Saratov are o capacitate de aproximativ 5,8 milioane de tone de petrol, adică 2,2% din volumul total de rafinare al Rusiei. Amplasamentul este pe malul fluviului Volga, la aproximativ 500 km nord-est de Moscova. [...]
Eliberarea rapidă a soldatului care l-a amenințat pe Putin indică o gestionare strictă a riscurilor interne în armată , într-un moment în care orice semnal public de contestare poate alimenta tensiuni în aparatul de securitate al Rusiei, potrivit Digi24 . Militarul rus Aleksandr Lunin , reținut după publicarea unui videoclip viral în care cerea o întâlnire directă cu Vladimir Putin și avertiza asupra unei posibile revolte, a fost între timp eliberat și și-a șters mesajul. Înregistrarea strânsese milioane de vizualizări, iar cazul a ajuns să fie comentat inclusiv de Kremlin. Ce a cerut soldatul și de ce a devenit cazul sensibil Potrivit portalului de știri Verstka, citat în material, Lunin a publicat pe 25 iunie un mesaj video în care solicita să fie primit de Putin pentru a-i spune „tot adevărul” despre situația Rusiei și a forțelor armate implicate în războiul din Ucraina. În același mesaj, el avertiza că, dacă nu are loc întâlnirea, „consecințele vor fi foarte grave”, mergând până la afirmația că armata „ar întoarce armele împotriva Kremlinului”. Reacția autorităților și semnalul pentru controlul intern După eliberare, Lunin a transmis că este „teafăr și nevătămat”, fără să explice de ce a șters înregistrarea. Înainte de asta, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , comentase public mesajul, spunând că autorul a folosit „formulări destul de ciudate”. Soldatul a mai susținut că a publicat mesajul după ce s-ar fi întâlnit cu „responsabili de rang înalt din Ministerul Apărării și din organismele de securitate”, care ar fi decis să îl folosească pentru a transmite un mesaj către președinte. Afirmația nu este detaliată sau verificată independent în material. De ce contează Din perspectivă operațională, episodul arată cât de rapid poate fi încadrat și „închis” un incident de comunicare cu potențial destabilizator: un mesaj viral, o reacție publică de la Kremlin, apoi eliberarea și dispariția conținutului. Pentru mediul de afaceri și investitori, astfel de semnale sunt relevante prin prisma riscului politic și a predictibilității deciziilor într-un stat care gestionează strict orice contestare publică venită din zona militară. [...]
