Știri
Știri din categoria Diverse
FMI avertizează că datoriile și infastructura de dobânzi ridicate pot deveni următorul șoc pentru economie, chiar dacă impactul crizei energetice declanșate de războiul cu Iranul a fost, până acum, mai mic decât se anticipa, potrivit Stirile Pro TV.
Șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a vorbit înaintea reuniunii miniștrilor de Finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din G20, programată săptămâna viitoare la Asheville, în Carolina de Nord, într-un moment în care piețele urmăresc atât evoluția prețurilor la energie, cât și semnalele privind dobânzile și finanțarea datoriei publice.
Mesajul central al FMI este că reziliența economiei globale nu elimină riscurile, ci doar le mută: datoriile mari devin mai greu de finanțat dacă dobânzile rămân ridicate, iar asta poate pune presiune pe bugetele publice. Georgieva a indicat și deteriorarea poziției fiscale în unele țări, reflectată inclusiv în creșterea randamentelor obligațiunilor.
În practică, combinația dintre datorii ridicate și costuri mari ale împrumuturilor poate însemna spațiu mai mic pentru cheltuieli publice și o sensibilitate mai mare la șocuri viitoare, inclusiv la noi episoade de volatilitate energetică sau comercială.
Georgieva a spus că efectele energetice ale închiderii Strâmtorii Ormuz au fost până acum mai reduse decât se temea inițial FMI. Publicația enumeră mai multe mecanisme care au limitat impactul:
Un alt risc major semnalat este încetinirea procesului de dezinflație (scăderea inflației). Dacă reducerea inflației își pierde din ritm, băncile centrale ar putea menține o politică monetară restrictivă mai mult timp, ceea ce ar însemna dobânzi ridicate pe o perioadă mai lungă.
Consecințele posibile, potrivit aceleiași surse, se văd în lanț: creditare mai scumpă, investiții mai prudente, consum temperat și costuri mai mari de finanțare pentru guverne.
Georgieva a descris situația actuală ca un „duel” între efectele negative ale perturbării aprovizionării cu energie din Golf și investițiile masive în inteligență artificială, care susțin activitatea economică și încep să se extindă dincolo de Statele Unite.
În evaluarea FMI, riscurile pentru economia mondială sunt „mai echilibrate” decât erau în aprilie, dar rămân înclinate spre scenarii negative, pe fondul presiunilor fiscale și al inflației persistente.
Recomandate
Escaladarea tensiunilor în Strâmtoarea Ormuz riscă să mențină presiunea pe rutele maritime și pe comerțul global , după ce Donald Trump a susținut că SUA au îndepărtat sau detonat toate minele din apele internaționale ale strâmtorii și a avertizat Iranul să nu mai amplaseze altele, relatează Libertatea . Trump a spus că Marina SUA l-a informat că „toate minele au fost îndepărtate şi/sau detonate” și a amenințat că orice navă sau ambarcațiune care va amplasa noi mine „va fi distrusă imediat şi sistematic”. Liderul de la Casa Albă a invocat și o „politică de toleranță zero” privind amplasarea minelor. Tot potrivit lui Trump, Forțele Spațiale ale SUA monitorizează această cale navigabilă strategică, precum și instalațiile nucleare iraniene. Teheranul vorbește despre o operațiune de deminare cu Oman și un coridor temporar În paralel, Iranul prezintă o altă versiune: ministrul de externe iranian s-a întâlnit marți cu omologul său din Oman pentru a stabili un acord-cadru privind un coridor temporar de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Conform Teheranului, acordul ar include o operațiune de deminare pe această rută esențială pentru comerțul global. Ministrul de externe al Omanului, Badr al-Busaidi, a transmis pe X că speră „să anunțe în curând” un nou coridor de navigație și „aranjamente practice pentru restabilirea siguranței navigației”. Miza: o rută strategică și un conflict diplomatic care se adâncește În aceeași logică a escaladării, sursa arată că orice „soluție permanentă” ar trebui să se bazeze pe Memorandumul de la Islamabad , semnat între Teheran și Washington în iunie, dar care între timp a eșuat. Iranul insistă ca Trump să continue pe calea acestui memorandum și amenință că va trece la „ofensivă” împotriva SUA dacă nu revine la acord în câteva săptămâni. Separat, Trump a amenințat săptămâna trecută că va ordona bombardamente asupra Omanului dacă se va pune „în calea” unui acord privind Ormuz. În acest moment, informațiile rămân contradictorii între Washington și Teheran, iar perspectiva unui coridor temporar de navigație depinde de negocierile Iran–Oman și de evoluția relației SUA–Iran, așa cum reiese din relatarea sursei. [...]
Elon Musk leagă controlul asupra inteligenței artificiale de o cursă a investițiilor în putere de calcul , susținând că, odată ce tehnologia va deveni suficient de avansată, oamenii nu o vor mai putea controla direct, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute în primul discurs ținut în fața angajaților Cursor AI, companie achiziționată recent de Musk. În acest context, Musk spune că este „important” ca SpaceXAI să construiască o tehnologie care să realizeze controlul automat al AI-ului, înaintea companiilor rivale. Mesajul are o miză operațională și economică: cine ajunge primul la un mecanism de „control” ar putea seta standarde de piață și ar putea atrage capital și clienți într-un domeniu în care avantajele se traduc rapid în cote de piață. Achiziția Cursor AI și motivul invocat SpaceXAI a cumpărat Cursor AI pentru 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 mld. lei), iar scopul „evident” al tranzacției, conform articolului, este dublu: îmbunătățirea abilităților de programare ale modelului lingvistic Grok; acces la specialiști și la putere suplimentară de calcul. Cursor AI este descrisă ca deținând o platformă avansată de programare autonomă cu ajutorul AI-ului, ceea ce sugerează o integrare orientată spre accelerarea dezvoltării produsului, nu doar o extindere de portofoliu. Poziționarea pe piață: Grok „mult în urma” și liderul invocat În același discurs, Musk a recunoscut că Grok este „mult în urma” concurenței ca nivel de performanță. El a indicat Anthropic drept liderul detașat al pieței, menționând modelele Mythos ca fiind considerate cele mai bune în prezent, fără un concurent de același nivel. Articolul notează și un potențial conflict de interese implicit: Musk este „în același timp, îngrijorat și interesat financiar” de evoluția inteligenței artificiale, în condițiile în care SpaceXAI este prezentată ca unul dintre marii producători de modele lingvistice. Ce urmează, din informațiile disponibile Din datele prezentate, următorul pas logic pentru SpaceXAI ar fi integrarea tehnologiei Cursor AI pentru a crește capacitățile de programare și performanța Grok, în paralel cu investiții în putere de calcul. Digi24 nu oferă un calendar sau ținte măsurabile, astfel că ritmul și amploarea implementării rămân neclare. [...]
Bugetul pentru electrice și motociclete din Rabla s-a epuizat în minute, semn că cererea depășește oferta de subvenții , iar sesiunea de înscrieri urmează să se încheie pe măsură ce se termină alocarea de aproape 94 de milioane de lei, potrivit Digi24 . Banii pentru motociclete – 3 milioane de lei – au fost consumați în primele patru minute, pe fondul a peste 1.000 de cereri depuse, a declarat ministrul Mediului, Diana Buzoianu , pentru Digi24. Totodată, bugetul alocat pentru mașinile electrice s-a epuizat în mai puțin de o oră. Ce arată „epuizarea în timp record”: presiune pe buget și pe planificarea achizițiilor Ritmul de consum al fondurilor indică o cerere foarte ridicată pentru segmentele subvenționate mai agresiv, ceea ce îi poate lăsa pe mulți solicitanți în afara programului dacă nu prind fereastra de înscriere. Un director de vânzări auto din Oradea, Cristian Martin, spune că programul îi „impulsionează” pe clienți să cumpere și observă o orientare către motorizările plug-in hybrid și electric. Un beneficiar, Anton, a descris procesul de înscriere și a spus că a ales, în final, o mașină plug-in hybrid, după ce a oscilat între electrică și plug-in hybrid. Cum sunt împărțiți banii și cât valorează eco-tichetele Eco-tichetele menționate în material sunt: peste 18.000 de lei pentru automobile electrice; 15.000 de lei pentru mașini plug-in hybrid; 12.000 de lei pentru mașini cu propulsie hibridă; 10.000 de lei pentru cele cu motoare termice. Din fondurile rămase neutilizate din această sesiune (aproape 94 de milioane de lei), aproape 70 de milioane de lei sunt destinați achiziției de mașini cu motoare termice (inclusiv instalații GPL), iar 20,4 milioane de lei sunt pentru mașini plug-in hybrid, electrice sau pe hidrogen, potrivit jurnalistului Digi24 Bogdan Băcilă. Context: cereri multe și discuții despre schimbarea regulilor din 2027 În prima săptămână de la lansarea programului Rabla, în iulie, au fost depuse aproape 6.000 de cereri pentru automobile electrice și hibride plug-in și aproape 10.000 de cereri pentru benzină și hibride clasice. Bugetul total pentru acest an este de 300 de milioane de lei. Ministrul Mediului a mai spus că, de anul viitor, programul Rabla „s-ar putea schimba” pentru a favoriza mașinile fabricate sau asamblate în Europa. Separat, Dan Vardie, președintele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), consideră că accentul ministerului este mai mult pe tehnologii mai vechi și mai puțin pe cele noi, precum electricele și plug-in hybrid. [...]
România riscă întârzieri la ultima cerere de plată din PNRR dacă legea ANI intră în evaluare cu prevederi contestate , iar Guvernul mizează pe posibilitatea unor corecții rapide dacă Bruxelles-ul semnalează probleme, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a comentat scrisoarea grupurilor PPE și Renew din Parlamentul European către Ursula von der Leyen, prin care se cere verificarea modificărilor la legea ANI și a „amendamentului Fritz”, cu solicitarea ca, în caz de încălcare a legislației europene, să fie blocată ultima cerere de plată a României din PNRR. Comisia Europeană a anunțat marți că legea va fi evaluată în cadrul ultimei cereri de plată a României, conform aceleiași surse. Miza: jalon PNRR și risc de blocaj administrativ Bolojan a susținut că demersul europarlamentarilor trebuie înțeles ca o verificare a legislației adoptate în România, nu ca o decizie directă de „tăiere a banilor”. În același timp, el a indicat că un vot în Senat urma să aibă loc miercuri, pe acest subiect, în logica „bifării” jalonului necesar pentru accesarea fondurilor. „Trebuie votat acest proiect de lege, în așa fel încât România să bifeze și acest jalon” În argumentația sa, premierul interimar a spus că, în perioada recentă, obiectivul a fost ca România „să-și încaseze banii”, inclusiv prin compromisuri în Parlament, menționând că au rămas neînchise două jaloane mari: Legea salarizării și Legea ANI. „Amendamentul Fritz” și problema retroactivității Bolojan a afirmat că amendamentul propus de PSD și AUR „în mod evident îl vizează” pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și că efectele lui trebuie dezbătute chiar dacă a fost declarat constituțional de CCR. El a criticat ideea de aplicare retroactivă a sancțiunii, în condițiile în care prevederile anterioare indicau aplicarea de la finalul mandatului. „Astăzi e vizată o persoană, mâine poate să fie altcineva și este, oricum, un lucru anormal” Totodată, Bolojan a spus că „anomalia” ar trebui eliminată prin modificări ulterioare și a menționat că USR ar fi depus deja un nou proiect la Camera Deputaților în acest sens. Ce urmează: corecții rapide sau costuri indirecte Premierul interimar a indicat că, dacă verificarea Comisiei Europene se face rapid și se constată nereguli, România ar putea interveni cu ajustări legislative. „Dacă se face o verificare rapidă și se constată că lucrurile nu sunt în regulă, mai putem face niște corecții” În lipsa unor corecții, Bolojan a avertizat asupra unor efecte de reputație și de relație instituțională cu Comisia Europeană, care „înseamnă niște costuri” suportate indirect, în contextul în care finanțarea europeană este legată de modul de adoptare a legislației și de respectarea valorilor europene. [...]
Cristian Tudor Popescu avertizează că blocarea noii Legi a Salarizării poate împinge România spre o criză bugetară , cu risc de tensiuni pe plata salariilor și pensiilor, potrivit Libertatea , care relatează declarațiile făcute de gazetar la B1 TV . În intervenția de marți seară, CTP a susținut că noua Lege a Salarizării „are șanse minime” să mai fie adoptată și a legat acest eșec de o posibilă criză în lunile următoare, în contextul finanțelor publice. El a acuzat clasa politică de lipsă de profesionalism și de inconștiență față de consecințele economice. Miza economică invocată: presiune pe buget și plăți sociale CTP a formulat explicit scenariul unei deteriorări rapide a situației fiscale, cu efect direct asupra cheltuielilor recurente ale statului: „Nu este vorba numai de opacitate, ei nu conștientizează ce se poate întâmpla foarte repede, în următoarele luni. Nu vor mai avea bani de salarii și pensii.” În aceeași intervenție, el a afirmat că anumite forțe politice ar urmări, în realitate, „să extragă România din UE”, indicând PSD ca țintă principală și invocând tensiuni cu Bruxelles-ul pe tema integrității și a instituțiilor anticorupție. Critici politice: PSD, PNL și rolul președintelui Pe lângă avertismentul legat de finanțele publice, CTP a extins critica spre zona politică și instituțională, afirmând că PSD și PNL ar fi dorit intrarea României în UE „cu o condiție”, aceea de a rămâne „șefi” în plan intern, iar ulterior ar fi fost nemulțumiți de poziția Bruxelles-ului. Totodată, el a lansat un atac la adresa președintelui României, Nicușor Dan, despre care a spus că nu ar fi făcut „chiar nimic” în mandat și că ar fi devenit „principalul agent de tragere a României în vechiul sistem”, conform relatării. Ce urmează Materialul nu indică un calendar sau o decizie concretă privind adoptarea Legii Salarizării, ci reflectă evaluarea și acuzațiile formulate de CTP în spațiul public, în condițiile în care, potrivit acestuia, legea ar avea șanse reduse să treacă. În lipsa unor clarificări politice rapide, tema rămâne relevantă prin potențialul impact bugetar și social pe care îl invocă jurnalistul. [...]
Doi astronauți au ieșit în spațiu pentru a instala o antenă pe Stația Spațială Internațională , o intervenție de mentenanță care ține de funcționarea operațională a infrastructurii de comunicații a laboratorului orbital, potrivit Antena 3 . Din informațiile disponibile în materialul publicat, misiunea a constat într-o ieșire extravehiculară (activitate în afara stației) cu obiectivul de a instala o antenă. Antena 3 nu oferă însă, în textul extras, detalii suplimentare despre tipul antenei, durata operațiunii, agenția spațială implicată sau efectele tehnice urmărite. În lipsa acestor elemente, impactul concret (de exemplu, îmbunătățiri de capacitate, redundanță sau acoperire pentru comunicații) nu poate fi evaluat pe baza sursei citate. [...]
