Știri
Știri din categoria Diverse
FMI avertizează că datoriile și infastructura de dobânzi ridicate pot deveni următorul șoc pentru economie, chiar dacă impactul crizei energetice declanșate de războiul cu Iranul a fost, până acum, mai mic decât se anticipa, potrivit Stirile Pro TV.
Șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a vorbit înaintea reuniunii miniștrilor de Finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din G20, programată săptămâna viitoare la Asheville, în Carolina de Nord, într-un moment în care piețele urmăresc atât evoluția prețurilor la energie, cât și semnalele privind dobânzile și finanțarea datoriei publice.
Mesajul central al FMI este că reziliența economiei globale nu elimină riscurile, ci doar le mută: datoriile mari devin mai greu de finanțat dacă dobânzile rămân ridicate, iar asta poate pune presiune pe bugetele publice. Georgieva a indicat și deteriorarea poziției fiscale în unele țări, reflectată inclusiv în creșterea randamentelor obligațiunilor.
În practică, combinația dintre datorii ridicate și costuri mari ale împrumuturilor poate însemna spațiu mai mic pentru cheltuieli publice și o sensibilitate mai mare la șocuri viitoare, inclusiv la noi episoade de volatilitate energetică sau comercială.
Georgieva a spus că efectele energetice ale închiderii Strâmtorii Ormuz au fost până acum mai reduse decât se temea inițial FMI. Publicația enumeră mai multe mecanisme care au limitat impactul:
Un alt risc major semnalat este încetinirea procesului de dezinflație (scăderea inflației). Dacă reducerea inflației își pierde din ritm, băncile centrale ar putea menține o politică monetară restrictivă mai mult timp, ceea ce ar însemna dobânzi ridicate pe o perioadă mai lungă.
Consecințele posibile, potrivit aceleiași surse, se văd în lanț: creditare mai scumpă, investiții mai prudente, consum temperat și costuri mai mari de finanțare pentru guverne.
Georgieva a descris situația actuală ca un „duel” între efectele negative ale perturbării aprovizionării cu energie din Golf și investițiile masive în inteligență artificială, care susțin activitatea economică și încep să se extindă dincolo de Statele Unite.
În evaluarea FMI, riscurile pentru economia mondială sunt „mai echilibrate” decât erau în aprilie, dar rămân înclinate spre scenarii negative, pe fondul presiunilor fiscale și al inflației persistente.
Recomandate
Costurile deja acumulate ale războiului cu Iranul apasă decizia Casei Albe : administrația Trump cântărește reluarea bombardamentelor în condițiile în care conflictul a produs pagube de miliarde de dolari și a consumat rapid muniție și capacități militare, potrivit unei analize preluate de Digi24 , care citează The Times. În material se arată că, deși Donald Trump a transmis public mesaje belicoase și, potrivit postărilor sale de pe Truth Social, „se pregătește să reia războiul împotriva Iranului”, reluarea luptelor ar putea avea efecte negative pentru SUA. Un element politic menționat este promisiunea că „nu se va întâmpla nimic” până după alegerile intermediare din SUA, programate pe 3 noiembrie. Nota de plată: pierderi de echipamente și epuizarea interceptorilor Analiza indică faptul că riposta Iranului după atacul americano-israelian ar fi provocat pagube de miliarde de dolari bazelor americane din regiune, ar fi dus la distrugerea a peste 80 de avioane de luptă americane și ar fi forțat armata SUA să consume stocuri mari de interceptori antirachetă. Sunt enumerate, între altele, aeronave avariate sau distruse, inclusiv: 12 avioane F-15 Strike Eagle (nouă doborâte de foc iranian, potrivit articolului); două A-10 Thunderbolt; șapte avioane de realimentare HC-135 Stratotanker (cinci lovite într-un atac asupra unei baze aeriene din Arabia Saudită); un avion E-3 Sentry, distrus la sol; 45 de drone MQ-9 Reaper, fiecare cu un cost de aproximativ 34 de milioane de dolari (aprox. 153 milioane lei) per unitate, conform sursei. Textul mai susține că multe dintre cele 81 de aeronave avariate sau distruse ar fi fost vizate de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) , cu ajutorul unor informații obținute prin satelit din China și Rusia. Costul total invocat și riscul unei noi runde de represalii Potrivit articolului, războiul împotriva Iranului ar fi costat deja SUA peste 43 de miliarde de dolari (aprox. 194 miliarde lei) de la începutul său, în februarie, ajungând la 1 miliard de dolari pe zi (aprox. 4,5 miliarde lei) în vârful Operațiunii „Epic Fury”. În acest context, Trump ar trebui să evalueze dacă reluarea bombardamentelor ar forța Teheranul să semneze un acord pe care Casa Albă să-l poată prezenta drept victorie sau, dimpotrivă, ar declanșa o nouă rundă de atacuri iraniene în regiune. Strâmtoarea Ormuz și presiunea asupra infrastructurii militare americane Materialul notează că, deși SUA au impus o blocadă navală asupra porturilor iraniene de export de petrol, care ar fi „paralizat economia” Iranului, regimul de la Teheran ar fi reparat o parte importantă din pagubele provocate de SUA și Israel lansatoarelor de rachete și drone și instalațiilor de producție a armamentului. În paralel, IRGC ar fi transmis că este gata să riposteze dacă bombardamentele SUA sunt reluate, iar Iranul continuă să vizeze navele din Strâmtoarea Ormuz, punct strategic pentru tranzitul petrolierelor. Un fost înalt oficial al apărării din SUA, citat în articol, afirmă că daunele la baze, lipsa muniției (în special a interceptorilor) și pierderile de aeronave „apasă asupra factorilor de decizie”, chiar dacă nu ar fi neapărat factorul decisiv. Același oficial indică drept variabilă majoră amploarea escaladării iraniene în Golful Persic și în Strâmtoarea Ormuz, inclusiv scenariul în care o navă americană ar fi lovită, cu pierderi semnificative de vieți omenești. Europa, pe agenda Pentagonului: costuri de modernizare de 4,2 miliarde dolari Un alt element cu implicații bugetare este revizuirea desfășurărilor de forțe ale Pentagonului în Europa. Potrivit articolului, până în decembrie ar urma să existe o concluzie privind reducerea prezenței, cu accent pe ideea ca Europa să-și asume mai mult din povara capacităților convenționale, în timp ce SUA s-ar concentra „în principal” pe umbrela nucleară. În acest cadru este menționată retragerea a 12 bombardiere B-1 Lancer de la baza RAF Fairford din Marea Britanie, pe fondul temerilor că ar fi vulnerabile la atacuri cu drone. Forțele Aeriene ale SUA ar fi estimat că modernizarea RAF Fairford și a altor două baze din Marea Britanie (RAF Lakenheath și RAF Mildenhall) ar costa 4,2 miliarde de dolari (aprox. 19 miliarde lei), incluzând protecția aeronavelor și facilități de depozitare pentru bombe nucleare lansate din aer. În concluzie, analiza indică o combinație de constrângeri financiare și operaționale – de la costuri deja suportate și pierderi de echipamente, până la cheltuieli suplimentare pentru protecția bazelor – care ar putea explica de ce o escaladare rapidă a conflictului cu Iranul rămâne, deocamdată, o decizie cu risc ridicat pentru Washington. [...]
Disputa despre „influențe externe” în căderea Guvernului Bolojan revine în prim-plan , după ce Sorin Grindeanu a susținut că, la întâlnirea cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , „nu s-a discutat o secundă despre guvernele din România” și că schimbarea lui Ilie Bolojan a fost o decizie internă, potrivit Știrile Pro TV . Miza este una de credibilitate și stabilitate politică, cu efect direct asupra percepției de risc pentru economie și relațiile externe. Grindeanu a declarat, marți seară, la România TV, că întâlnirea cu Guilfoyle a avut loc în martie, înainte de căderea guvernului (pe care o plasează în 5-6 mai), în contextul unor evenimente la Athenee, „The Economist”, și ulterior la ambasadă, unde spune că nu a putut participa. Liderul PSD a insistat că discuția a fost doar „o masă” și că invitația a venit „prin cunoscuți comuni”, nu ca urmare a unei inițiative din partea sa. În același context, șeful PSD a respins explicit ideea că SUA ar fi avut un rol în demiterea Guvernului Bolojan și a afirmat că decizia ar fi fost luată oricum, inclusiv dacă ar fi existat o solicitare contrară din partea ambasadoarei. „Și dacă îmi spunea doamna ambasador – nu-l schimbați pe Bolojan – tot o făceam”, a afirmat Sorin Grindeanu. Ce spune Grindeanu despre vot și calendarul deciziei Potrivit declarațiilor citate, Grindeanu a legat schimbarea lui Ilie Bolojan de o decizie internă în PSD, menționând că votul din partid ar fi avut loc în 21 aprilie, înainte de momentul căderii guvernului. Totodată, a susținut că voturile PSD și AUR ar fi contribuit la schimbare, afirmând că „poate confirma George Simion”. Liderul PSD a adăugat că, în opinia sa, schimbarea ar fi trebuit făcută mai devreme, „din toamnă”, și a asociat întârzierea cu situația economică actuală, fără a oferi însă detalii sau indicatori în sprijinul afirmației. „Regret că nu l-am schimbat din toamnă, că sunt convins că România n-ar fi ajuns în situația economică de acum”, a mai declarat Grindeanu. Acuzații respinse: „guverne” și „achiziții preferențiale de gaz” În aceeași intervenție, Grindeanu a spus că nu s-a discutat „despre guverne” la întâlnirea cu Guilfoyle și a respins acuzațiile privind eventuale discuții despre achiziții preferențiale de gaz din SUA, prin anumite firme americane. Separat, materialul menționează că Guilfoyle și-a confirmat demisia din funcția de ambasadoare a SUA în Grecia, după ce Casa Albă i-ar fi cerut acest lucru, pe fondul unor acuzații apărute în presă, informații atribuite de Știrile Pro TV publicației CBS News. De ce contează Tema unei posibile implicări externe în schimbarea unui guvern alimentează tensiuni politice și poate amplifica incertitudinea, inclusiv în percepția investitorilor și a partenerilor comerciali. În acest cadru, poziționarea publică a liderilor politici devine relevantă nu doar ca dispută internă, ci și ca semnal privind predictibilitatea deciziilor de guvernare. [...]
PSD ar putea prelua portofolii cu impact direct în economie și servicii publice dacă intră în viitorul Guvern condus de premierul desemnat Luca Niculescu , potrivit unei analize făcute de gazetarul Cristian Tudor Popescu la B1TV, relatată de Libertatea . În intervenția sa, CTP a avansat scenariul în care PSD ar primi ministere precum Energia, Agricultura, Transporturile și Sănătatea, în timp ce la Apărare, Externe și Finanțe „decide domnul Nicușor Dan”, după cum a formulat acesta. Miza, în această logică, este că portofoliile indicate sunt „foarte sensibile pentru populație”, unde efectele deciziilor se văd rapid în costuri, infrastructură și acces la servicii. De ce contează: portofolii cu efect imediat în prețuri, investiții și servicii Dacă PSD ar ajunge să gestioneze Energia, Agricultura și Transporturile, ar controla zone cu impact economic direct: de la politici energetice și lanțuri de aprovizionare, până la proiecte de infrastructură și funcționarea transportului public. Sănătatea rămâne, la rândul ei, un domeniu cu presiune bugetară și cu efecte sociale imediate. CTP a susținut și că PSD ar urmări „o atribuire directă” în privința viitorului Executiv și a descris drept fezabilă o formulă cu Luca Niculescu premier, miniștri PSD și miniștri tehnocrați, pe fondul așteptării că PNL, USR și UDMR ar putea vota un astfel de guvern. Anticipatele, improbabile în acest moment Întrebat despre posibilitatea dizolvării Parlamentului și a alegerilor anticipate , CTP a spus că nu vede această variantă ca fiind cea mai probabilă, invocând poziționările anterioare ale președintelui Nicușor Dan, care ar fi respins ideea anticipatelor. În același context, gazetarul a afirmat că PSD ar fi „cel mai îngrozit” de anticipate, pe motiv că partidul s-ar afla „la cel mai scăzut nivel din istoria sa, ca procentaj” (afirmație prezentată ca opinie în intervenția sa). Calendarul politic: lista de miniștri, așteptată pe 15 octombrie În contextul crizei politice, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe 5 octombrie pe Luca Niculescu să formeze guvernul, iar acesta are 10 zile pentru a veni în Parlament cu lista de miniștri și programul de guvernare, termen indicat pentru 15 octombrie. Între timp, PNL a anunțat, prin Ilie Bolojan, că acceptă să susțină Guvernul Luca Niculescu timp de șase luni și că în acest interval „nu vom vota nicio moțiune de cenzură”. UDMR, prin Cseke Attila, a transmis că, din punctul său de vedere, guvernul „trebuie învestit”, o poziție similară fiind atribuită și lui Kelemen Hunor. Potrivit informațiilor Libertatea bazate și pe stenograme, PSD ar fi discutat intern varianta să voteze Guvernul Luca Niculescu pentru jumătate de an, fără ca partidul să nege public această direcție. [...]
PSD tratează scenariul anticipatelor ca risc constituțional și își pornește pregătirea internă , în condițiile în care la Cotroceni ar exista discuții despre dizolvarea Parlamentului dacă Guvernul Niculescu nu este învestit, potrivit Știrile Pro TV . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus marți seară, la România TV, că nu a văzut „vreun anunț” sau „vreun comunicat” al Președinției României privind intenția președintelui Nicușor Dan de a declanșa alegeri anticipate. În același timp, liderul social-democrat a apreciat că, deși anticipatele sunt „constituționale”, nu ar fi „un scenariu potrivit” pentru România. „Eu am văzut, a fost vreun anunţ, vreun comunicat de la Preşedinţie? Dacă e să vorbim de alegere anticipate, vreau să vă spun ceea ce am spus şi ieri (...) eu cred că pentru România acest scenariu nu e unul potrivit. Dar, da, e unul constituţional, în schimb.” Ce înseamnă politic și operațional pentru PSD Grindeanu a încadrat anticipatele drept o opțiune prevăzută de Constituție, care „la un moment dat, s-ar putea să nu o putem evita”. În acest context, el a afirmat că PSD își face deja „pregătiri” interne pentru un asemenea scenariu, fără să ofere detalii despre calendar sau măsuri concrete. „Eu vă asigur, în ceea ce ne priveşte, că vom fi pregătiţi. Partidul Social Democrat, de altfel, a şi dat drumul la chestiuni organizatorice, treburi care ţin de bucătăria noastră internă, de pregătiri pentru un asemenea scenariu.” Tot el s-a declarat convins că PSD ar obține, în cazul unor alegeri anticipate, „cel puțin cât a avut la ultimele alegeri”. De unde a pornit discuția despre anticipate Potrivit materialului, Grindeanu a fost întrebat despre intenția președintelui Nicușor Dan de a dizolva Parlamentul dacă Guvernul Niculescu nu este învestit, informație atribuită de Știrile Pro TV agenției News.ro. În același context, liderul PSD a susținut că PNL și USR „nu își doresc” alegeri anticipate și că „fug” de acest scenariu, fără a prezenta dovezi sau declarații ale celor două partide. [...]
Serviciul ucrainean de informații externe avertizează că Rusia are deja scenarii de conflict cu Europa până în 2045 , inclusiv variante care vizează Polonia și statele baltice, potrivit Digi24 . Miza pentru Europa este una de securitate cu efecte directe asupra bugetelor publice și a planificării operaționale în NATO , în condițiile în care Kievul susține că Moscova încearcă să erodeze sprijinul european pentru Ucraina. Potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, citat de RBC-Ukraine, unul dintre obiectivele principale ale Rusiei ar fi subminarea sprijinului european pentru Ucraina, prin tactici de „război hibrid” – un amestec de acțiuni militare și non-militare menite să destabilizeze fără o declarație formală de război. Ce include „războiul hibrid”, potrivit informațiilor ucrainene În evaluarea prezentată, Moscova ar recurge la o paletă largă de instrumente, între care: sabotaj; atacuri cibernetice; operațiuni de influență și dezinformare; incursiuni cu drone; spionaj. Serviciile ucrainene mai afirmă că aproximativ 400 de agenți ai serviciilor secrete ruse ar activa în prezent în țări europene, cu rolul de a „testa limitele” a ceea ce este permis în cadrul apărării colective a NATO. Scenarii până în 2045 și vulnerabilități pe flancul estic Într-o declarație citată de Digi24, serviciul ucrainean avertizează că ar fi o eroare să se presupună că Rusia a renunțat la perspectiva unei confruntări militare directe cu Europa și susține că Moscova ia în calcul astfel de scenarii „până în 2045”. Conform aceleiași surse, șase scenarii ar viza Europa de Nord, iar altele ar implica Polonia și statele baltice. Unul dintre scenariile descrise ar presupune declanșarea unei crize regionale pe flancul estic al NATO, în care statele baltice sunt prezentate drept printre cele mai vulnerabile. În această logică, Rusia ar putea încerca să demonstreze că Alianța nu poate reacționa suficient de rapid pentru a-și apăra membrii. Context: de la „hibrid” la operațiuni militare în Europa Materialul mai notează că ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha , a declarat luni că acțiunile Rusiei împotriva Europei ar fi depășit deja stadiul războiului hibrid, susținând că Moscova desfășoară operațiuni militare în Europa. Separat, este menționat că The Wall Street Journal a relatat recent că statele NATO ar fi elaborat o „teorie a victoriei” pentru un eventual război cu Rusia, strategie care ar include atacuri asupra orașelor Sankt Petersburg și Kaliningrad. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, capabilități sau măsuri concrete, rămâne de urmărit dacă avertismentul serviciilor ucrainene va fi reflectat în decizii de consolidare a posturii NATO pe flancul estic și în alocări bugetare suplimentare la nivel european. [...]
Donald Trump ar fi cerut demisia ambasadoarei SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle , după acuzații legate de datorii și finanțarea unui stil de viață de lux , potrivit Bild . Informația a fost anunțată la Casa Albă de noua purtătoare de cuvânt a președintelui, Katie Zacharia, la primul ei briefing. Decizia are o miză operațională și de credibilitate pentru administrație: Guilfoyle era o numire cu vizibilitate, iar cazul, așa cum este prezentat, atinge direct cercul familiei Trump, Guilfoyle fiind fosta logodnică a lui Donald Trump Jr. Ce a declanșat îndepărtarea lui Guilfoyle Publicația scrie că Guilfoyle (57 de ani) ar fi fost implicată într-un scandal financiar: ar fi rugat un donator al lui Trump să îi achite datorii pe cardul de credit în valoare de 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei). În plus, ar fi susținut că doi miliardari greci îi finanțau stilul de viață luxos. În acest context, Trump ar fi fost „extrem de furios” din cauza comportamentului diplomatei, iar Guilfoyle ar fi fost „prompt” îndemnată să demisioneze. Zacharia a transmis sec că i se urează „tot binele pentru viitor”, conform relatării. Cum a fost făcut anunțul la Casa Albă Anunțul a venit în timpul debutului lui Katie Zacharia (40 de ani) ca purtătoare de cuvânt, după demisia predecesoarei Karoline Leavitt (29 de ani). Bild notează că apariția a durat doar 14 minute, iar Zacharia a părăsit brusc sala în timp ce reporterii continuau să adreseze întrebări. Publicația o descrie pe Zacharia ca pe o alegere „firească” pentru Trump, cu profil conservator și apariții la posturi precum „Fox News” și „Newsmax”. De asemenea, ar fi lucrat pentru „imperiul Trump” ca și consultant de comunicare pentru serviciul de socializare Truth Social și, la începutul anului, ar fi fost pentru scurt timp purtătoare de cuvânt în Departamentul pentru Securitate Internă. Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre un înlocuitor la Atena sau despre pașii administrativi următori. Informațiile prezentate se bazează pe anunțul făcut în briefing și pe relatarea Bild, fără alte confirmări independente în textul furnizat. [...]
