Știri
Știri din categoria Politică
Premierul interimar Ilie Bolojan leagă explicit investițiile americane și prezența militară aliată de securitatea și dezvoltarea României, într-un mesaj de Ziua Independenței SUA, potrivit TVR Info. Mesajul pune accent pe dimensiunea economică a parteneriatului strategic, prin referirea directă la investiții și locuri de muncă, nu doar pe componenta de apărare.
În mesajul transmis sâmbătă, Bolojan a descris Statele Unite ca „un simbol al libertății, al democrației și al egalității de șanse” și a afirmat că parteneriatul strategic România–SUA „contribuie în mod direct la securitatea și dezvoltarea țării noastre”.
„Mulțumesc companiilor americane pentru investițiile și locurile de muncă create în țara noastră și comunităților româno-americane pentru punțile construite în acești ani.”
Dincolo de formula diplomatică, premierul interimar a introdus în aceeași frază două elemente cu impact economic și operațional pentru România:
În același timp, Bolojan a mulțumit militarilor americani care, „alături de cei ai țărilor NATO și de cei români”, contribuie la siguranța României, legând componenta de securitate de cadrul aliat.
Mesajul a fost transmis cu ocazia Zilei Independenței SUA, sărbătorită pe 4 iulie. Declarația de Independență a fost adoptată la 4 iulie 1776, iar din 1941 data este marcată drept Ziua națională a Statelor Unite, în timpul mandatului președintelui Franklin Delano Roosevelt.
Bolojan și-a exprimat, totodată, încrederea în viitorul relațiilor româno-americane.
Recomandate
Premierul interimar Ilie Bolojan a legat explicit securitatea României de parteneriatul strategic cu SUA , mulțumind militarilor americani și aliaților NATO pentru contribuția la siguranța țării, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de Ziua Independenței Statelor Unite , într-o postare pe Facebook. Bolojan a descris Statele Unite drept o națiune care „a influențat semnificativ evoluția lumii moderne” și a amintit că, „de 250 de ani”, SUA reprezintă „un simbol al libertății, al democrației și al egalității de șanse”. Securitate: mulțumiri pentru militarii americani și aliații NATO În același mesaj, premierul interimar a subliniat importanța relației bilaterale România–SUA, pe care o consideră „esențială pentru securitatea și dezvoltarea României”. El a punctat direct rolul militar al parteneriatului: „Pentru România, parteneriatul strategic cu Statele Unite contribuie în mod direct la securitatea și dezvoltarea țării noastre. Mulțumesc militarilor americani care, alături de cei ai țărilor NATO și de cei români, contribuie la siguranța României” Bolojan a adăugat mulțumiri și diplomaților implicați în consolidarea relației bilaterale. Componenta economică și rolul diasporei Pe lângă dimensiunea de securitate, premierul interimar a menționat și contribuția mediului economic și a comunităților româno-americane la întărirea legăturilor dintre cele două state: „Mulțumesc companiilor americane pentru investițiile și locurile de muncă create în țara noastră și comunităților româno-americane pentru punțile construite în acești ani.” În final, Bolojan și-a exprimat încrederea în evoluția relațiilor bilaterale și a transmis un mesaj de felicitare pentru Ziua SUA și „prietenia româno-americană”. Linkuri înrudite din aceeași publicație: Adevărul , Adevărul . [...]
PNL exclude refacerea coaliției cu PSD , iar negocierile pentru formarea guvernului sunt blocate în acest moment de pretenția social-democraților ca liberalii să voteze „pur și simplu” un executiv PSD, fără condiții, potrivit Adevărul , care redă declarațiile europarlamentarului PNL Siegfried Mureșan la „Interviurile Adevărul”, vineri, 3 iulie. Mureșan susține că PNL își va decide singur partenerii politici și respinge ideea că direcția partidului ar putea fi influențată de PSD. În același timp, el afirmă că „au trecut vremurile” în care deciziile privind viitorul PNL se luau „în sediul PSD”. „Noi, Partidul Național Liberal, decidem pe cine avem în curtea noastră și noi decidem cine ne sunt partenerii politici, cum acționăm și alături de cine acționăm.” Blocajul din negocieri: vot „fără condiții” pentru un guvern PSD Europarlamentarul afirmă că PSD ar urmări ca PNL să voteze un guvern social-democrat fără a negocia condiții, iar aici ar fi apărut blocajul. „Ei spun că doresc ca noi să îi votăm pe ei. Acesta este un punct în care negocierile s-au blocat.” În argumentația sa, Mureșan invocă și raportul de forțe din Parlament: PNL, USR și UDMR ar avea împreună 166 de parlamentari, față de 127 ai PSD, ceea ce, în viziunea lui, ar justifica o negociere „pe picior de egalitate”. Ce variante de guvernare vede PNL și unde apare riscul pentru economie Mureșan afirmă că varianta unui guvern PNL-PSD trebuie „exclusă” și că nu va exista o astfel de formulă. „Nu vom avea un guvern în care PNL și PSD să fie împreună.” În același timp, el enumeră trei scenarii posibile: guvern minoritar PNL–USR–UDMR ; guvern minoritar PSD (pe care PNL l-ar putea vota doar „în anumite condiții”, fără ca acestea să fie detaliate în declarațiile citate); PSD își negociază sprijin parlamentar cu AUR, variantă la care PNL „nu participă” și pe care Mureșan o califică drept „periculoasă” și „riscantă” inclusiv pentru „stabilitatea economică a României” și pentru cetățeni. În lipsa unui acord asupra condițiilor de sprijin parlamentar, declarațiile indică menținerea blocajului de negociere și o presiune crescută pentru conturarea rapidă a unei majorități sau a unei formule de guvern minoritar susținut parlamentar. [...]
Condamnarea publică a atacului asupra Kievului repoziționează România ca susținător ferm al Ucrainei , într-un moment în care evoluțiile de securitate din regiune rămân un factor major de risc pentru stabilitatea economică și investițională, potrivit Agerpres . Președintele Nicușor Dan a transmis, joi, că România „condamnă cu fermitate” atacul Rusiei asupra Kievului, pe care l-a descris drept „imprudent și iresponsabil”, afirmând că acesta a provocat „un număr mare de victime nevinovate și cetățeni răniți”. Mesajul a fost publicat într-o postare pe rețeaua X. „România condamnă cu fermitate recentul atac imprudent și iresponsabil al Rusiei împotriva Kievului, care a provocat un număr mare de victime nevinovate și cetățeni răniți.” În același mesaj, șeful statului a transmis condoleanțe și compasiune pentru familiile afectate și a urat „recuperare rapidă” răniților, adăugând că Rusia „a demonstrat încă o dată că nu dorește pace”. Ce angajament transmite România Potrivit președintelui, România va continua să sprijine Ucraina „atât timp cât este necesar” pentru ca aceasta „să își apere libertatea”. Din perspectiva semnalelor politice către parteneri și piețe, mesajul indică menținerea liniei de politică externă și de securitate în raport cu războiul din Ucraina. Contextul atacului, potrivit autorităților de la Kiev În dimineața zilei de joi a avut loc un nou atac rusesc asupra Kievului, soldat cu 13 morți și 86 de răniți, conform informațiilor citate de Agerpres din declarația primarului capitalei ucrainene, Vitali Kliciko . [...]
Guvernul contestă în Belgia poprirea veniturilor ROMATSA , în timp ce negociază cu Pfizer, pentru a limita presiunea asupra bugetului și a fluxurilor de numerar ale regiei , potrivit Agerpres . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că ROMATSA și avocații Guvernului vor depune săptămâna viitoare o contestație la procedura de blocare a conturilor, după ce sumele virate de EUROCONTROL către regie au fost poprite în cadrul unei executări silite. Măsura are legătură cu un litigiu pierdut de România, „la fel ca Polonia”, cu Pfizer, privind vaccinurile din pandemie. În paralel cu demersul juridic din Belgia, Executivul spune că va continua negocierile cu Pfizer pentru o soluție „sustenabilă pentru bugetul de stat” și care să permită închiderea litigiului într-o formulă acceptabilă pentru ambele părți. Ce s-a întâmplat și de ce contează financiar Bolojan a precizat că Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății au declanșat negocieri cu Pfizer, însă compania a încredințat unei firme de avocați și unui executor din Belgia declanșarea procedurii de executare silită. Executorul a inițiat procedura atât pentru entități din Polonia, cât și din România, iar efectul imediat este poprirea sumelor care vin de la EUROCONTROL către ROMATSA. Premierul a indicat două repere financiare relevante pentru dimensiunea riscului: sumele care revin anual ROMATSA de la EUROCONTROL: aproximativ 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde de lei ); sentința pe care Pfizer o are împotriva României: aproximativ 600 de milioane de euro (aprox. 3 miliarde de lei ). Separat, în material este menționat că ROMATSA a fost notificată de EUROCONTROL privind instituirea, la 30 iunie 2026, a unei popriri asigurătorii-executorii într-o procedură de executare silită inițiată de Pfizer România împotriva statului român pentru 3,42 miliarde de lei (principal și dobânzi), la care se adaugă cheltuieli de recuperare de 18,565 milioane de euro (aprox. 93 milioane de lei ). Ce urmează: contestație și negocieri, cu limită de comunicare Bolojan a spus că negocierile vor continua începând de săptămâna viitoare, dar că părțile au stabilit că nu vor face comentarii despre conținutul discuțiilor. În același timp, premierul a dat asigurări că activitatea ROMATSA nu va fi afectată în perioada următoare: „Are această capacitate de a funcționa, deci nu va fi afectată supravegherea și dirijarea zborurilor aeriene pe teritoriul României.” [...]
Guvernul duce la CCR disputa cu ÎCCJ pe plata restanțelor salariale ale magistraților și avertizează asupra unui impact bugetar major, după ce instanța supremă a cerut în instanță achitarea unor sume de ordinul miliardelor de lei, potrivit Biziday . Premierul Ilie Bolojan a anunțat, la finalul ședinței de guvern, sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui „conflict juridic de natură constituțională” cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Șeful Executivului susține că instanța „s-a substituit puterii legislative și executive” în materie bugetară și de gestionare a finanțelor publice, argumentând că elaborarea bugetului și rectificările sunt atribuții „exclusive” ale executivului și legislativului. Miza imediată este financiară. În martie, ÎCCJ a sesizat Curtea de Apel București , solicitând ca Guvernul să achite 4,8 miliarde lei , reprezentând restanțe salariale sau penalități. Bolojan a spus că prima instanță ar fi stabilit și penalități de 1% , pe care le-a cuantificat la 48 de milioane de lei pe zi , „în afara amenzilor”. Guvernul a contestat decizia, iar termenul indicat este 9 iulie . Premierul a adăugat că presiunea bugetară ar fi mai mare, invocând și „sume în zona de parchet”, de aproximativ 3 miliarde de lei . În acest context, Bolojan a argumentat că o astfel de hotărâre „provoacă efecte bugetare” și a criticat situația în care ar exista „o structură juridică” care „stabilește independent salariile și își aprobă sentințe”, fiind direct interesată. Pe fond, disputa pleacă de la bugetul pe 2026: Instanța Supremă a dat în judecată executivul pentru neplata unor drepturi salariale restante prevăzute în titluri executorii și scadente în 2026, informație relatată inițial de G4Media (fără a fi detaliate aici documentele din dosar). În materialul citat, se arată că, la întocmirea legii bugetului pe 2026, Cabinetul Bolojan a decis să mute bani de la drepturile salariale ale magistraților către ajutoare sociale pentru pensionari și plăți restante ale administrațiilor locale. Ce urmează Sesizarea CCR ar urma să tranșeze dacă există un conflict constituțional între puteri în legătură cu deciziile bugetare și efectele hotărârilor instanțelor asupra cheltuielilor publice. În paralel, procesul de la Curtea de Apel București are termenul indicat la 9 iulie, după contestarea depusă de Guvern. [...]
Guvernul ia în calcul o nouă plafonare a prețurilor la carburanți dacă ieftinirile de pe piețele internaționale nu se vor vedea la pompă, iar premierul interimar Ilie Bolojan indică drept fereastră probabilă pentru scăderi „a doua jumătate a lunii iulie”, potrivit Mediafax . Bolojan spune că Executivul monitorizează evoluția prețurilor după expirarea reducerii de 37 de bani pe litru la motorină și nu exclude o intervenție legislativă, care ar putea fi discutată inclusiv într-o sesiune extraordinară a Parlamentului, dacă piața nu „reflectă” scăderile externe. De ce nu s-a văzut încă ieftinirea la pompă Premierul a descris doi factori principali care au influențat prețurile recente: diminuarea tensiunilor geopolitice din Golf, care a dus la revenirea prețului barilului de țiței la nivelurile de dinaintea conflictului, fără ca scăderea să se transfere integral în special la motorină, „extrem de solicitată” în această perioadă; revenirea accizei la nivelul anterior odată cu încheierea schemei de plafonare, ceea ce a însemnat un plus de aproximativ 36 de bani pe litru. Când ar putea apărea scăderile și ce rol au stocurile După discuții cu distribuitorii, Guvernul a constatat că prețurile actuale sunt încă influențate de stocuri cumpărate cu 10–15 zile în urmă, la valori ridicate. Bolojan afirmă că, pe măsură ce aceste stocuri se epuizează, companiile ar urma să intre cu produse achiziționate „la prețuri mult mai mici”. În acest context, scăderea ar trebui să fie treptată, iar în a doua jumătate a lunii iulie prețurile ar urma să se apropie de nivelurile de dinainte de luna martie, conform estimării prezentate de premier. De ce motorina ar putea rămâne mai scumpă Bolojan a avertizat că motorina ar putea rămâne „ușor” mai scumpă decât înainte de conflict, pe fondul importurilor, deși România ar beneficia parțial de avantajul procesării interne. Ce urmează: o schemă de plafonare „pregătită” la Finanțe Dacă trendul de scădere nu se confirmă, Guvernul are „pregătită” o nouă schemă de plafonare, elaborată de Ministerul Finanțelor , care ar putea fi promovată în Parlament, inclusiv prin sesiune extraordinară, potrivit declarațiilor premierului. [...]
