Știri
Știri din categoria Diverse
România își calibrează poziția înaintea reuniunii NATO despre prezența militară a SUA în Europa, după o discuție între consilierul prezidențial Marius Lazurca și ambasadorul american la București, Darryl Nirenberg, potrivit Digi24. Miza imediată este reuniunea de urgență a Consiliului Nord-Atlantic, convocată pentru a discuta prezența militară americană în Europa și un chestionar transmis recent de Pentagon statelor membre.
În mesajul public, Lazurca a spus că discuția cu Nirenberg a vizat „aprofundarea coordonării strategice” dintre SUA și România și că întâlnirea a fost o etapă de pregătire înaintea vizitei sale la Bruxelles, la sediul NATO.
„Ne-am pus de acord asupra punctelor-cheie: fiabilitatea României, valoarea sa strategică ca partener și angajamentul nostru comun față de alianță. Bazele sunt solide. Sunt pregătit pentru discuțiile cu conducerea Alianței.”
Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic este programată pentru joi, 27 august 2026, și va avea loc fizic la sediul central al NATO din Bruxelles, Belgia. Potrivit informațiilor prezentate, scopul întâlnirii este:
În acest context, discuția Lazurca–Nirenberg indică o coordonare politică prealabilă pe subiecte care pot influența direct postura de securitate pe flancul estic al NATO și, implicit, predictibilitatea pentru mediul economic (prin riscuri de securitate, investiții și planificare operațională în regiune).
Recomandate
NATO pregătește în Polonia un exercițiu logistic pentru o posibilă misiune în Ucraina , un scenariu condiționat de un eventual acord de încetare a focului între Kiev și Moscova, potrivit Digi24 . Cel puțin 1.500 de militari din Marea Britanie, Franța și Germania ar urma să sosească în Polonia luna viitoare pentru a exersa operațiuni logistice și de coordonare, în pregătirea unei posibile desfășurări viitoare în Ucraina. Informația apare într-un raport al publicației britanice The Times , citat de agenția de presă de stat poloneză PAP. Miza operațională: logistica unei eventuale forțe de menținere a păcii Exercițiile vizează procesele logistice necesare unei astfel de misiuni, inclusiv livrarea către Ucraina de combustibil, alimente și alte provizii esențiale, precum și coordonarea între trupele aliate. În același timp, potrivit informațiilor citate, exercițiul ar avea și rol de descurajare în fața Rusiei, pe fondul temerilor că războiul din Ucraina s-ar putea extinde dincolo de granițele NATO. Context: „ Coaliția celor dispuși ” și opoziția Kremlinului Materialul The Times este plasat în contextul unei declarații făcute în iulie de premierul polonez Donald Tusk , care a spus că „Coaliția celor dispuși” – un grup de 40 de țări creat pentru coordonarea ajutorului și planificarea unor măsuri viitoare de securitate pentru Ucraina – va organiza în toamnă primele exerciții militare comune în Polonia. Tusk a mai afirmat că experiența Poloniei în sprijinirea Ucrainei va conta în cadrul acestor exerciții. Ideea unei forțe multinaționale de menținere a păcii în Ucraina, după un eventual acord de pace, este discutată de mai mult timp de Kiev și aliații săi. Kremlinul se opune, avertizând că trupele străine staționate în Ucraina ar fi considerate ținte militare legitime. [...]
România ia în calcul să plătească o parte din costurile prezenței militare americane , într-un moment în care Pentagonul își reevaluează desfășurarea de trupe în Europa, potrivit Digi24 , care citează o relatare Bloomberg. Miza pentru București este dublă: menținerea garanțiilor de securitate pe flancul estic și asumarea unor cheltuieli suplimentare într-un context bugetar deja tensionat. România se aliniază astfel altor state din estul Europei – precum Polonia și țările baltice – care propun stimulente financiare pentru militarii americani, înainte ca analiza Pentagonului privind prezența în Europa, așteptată până la finalul anului, să se încheie și să poată genera noi retrageri, potrivit aceleiași surse. Ce înseamnă, concret, pentru buget: investiții și ținte mai mari de cheltuieli Pe lângă oferta de a acoperi o parte din costurile trupelor SUA, Guvernul are în plan investiții majore în infrastructura militară. Conform informațiilor atribuite Bloomberg, România intenționează să investească aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei) până în 2040 în baza Mihail Kogălniceanu , pentru a putea găzdui mai mulți militari americani sau aliați. Ministerul Apărării evaluase anterior modernizarea bazei la 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde lei), cu o capacitate de până la 10.000 de militari. În paralel, autoritățile ar vrea să majoreze cheltuielile pentru apărare de la aproximativ 2,5% la 5% din PIB, în linie cu obiectivele NATO, deși România are unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, potrivit relatării. Context operațional: câți militari americani sunt în România și ce urmează la Washington România găzduiește în prezent aproximativ 1.000 de soldați americani la bazele de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. Anul trecut, România a fost primul stat european afectat de reducerile de efective decise de administrația Donald Trump, după ce SUA au oprit rotația unei brigăzi prin baza de la Kogălniceanu, mai arată materialul citat. Decizia finală privind eventuale ajustări ale prezenței militare americane în Europa este legată de analiza Pentagonului, care ar putea duce la noi retrageri. De ce contează acum: presiunea de securitate din Marea Neagră Oferta României vine pe fondul tensiunilor crescute din Marea Neagră. În acest context, președintele Nicușor Dan a declarat că Franța este primul aliat care a oferit ajutor României pentru apărarea împotriva dronelor în zonă, potrivit informațiilor preluate în articol. Totodată, materialul menționează un incident recent în apropiere de Sulina, unde două nave comerciale ar fi fost lovite de drone; întrebat despre implicarea Rusiei, președintele a spus că este prea devreme pentru a exista o dovadă tehnică a unui atac rusesc. [...]
România își pregătește un Plan Național de Acțiune anti-drone , după un workshop de patru zile organizat la Parlament împreună cu partea americană, potrivit Digi24 . Miza este construirea unei abordări „la nivelul întregului guvern” pentru detectarea, urmărirea și contracararea sistemelor fără pilot, inclusiv în zona de protecție a infrastructurii critice. La eveniment au participat ambasadorul SUA Darryl Nirenberg , oficiali români din domeniul securității, reprezentanți ai apărării și parlamentari. Workshopul a fost organizat împreună cu Oficiul pentru Răspuns și Planificare în domeniul Armelor de Distrugere în Masă din cadrul Biroului pentru Controlul Armamentelor și Neproliferare al Departamentului de Stat al SUA. Ce urmărește planul anti-drone și de ce contează operațional Conform Ambasadei SUA la București, atelierul a reunit actori din mai multe domenii – securitate națională, informații, transport maritim, aviație, energie și intervenție în situații de urgență – și a vizat politici și planuri de acțiune privind combaterea sistemelor aeriene fără pilot (C-UAS, adică măsuri și capabilități de contracarare a dronelor). În cele patru zile, discuțiile s-au concentrat pe consolidarea capacităților de a detecta, urmări și contracara sisteme fără pilot aeriene, de suprafață și subacvatice „din regiune”. Totodată, workshopul „a pus bazele” unui Plan Național de Acțiune al României, care ar urma să includă: cadrul juridic considerat esențial; operațiuni interinstituționale (coordonare între instituții); politica de reglementare; protecția infrastructurii; achizițiile în domeniul apărării. Reacții: posibile implicații legislative Ambasadorul SUA, Darryl Nirenberg, a legat proiectul planului de securitatea regională și de Flancul Estic al NATO . „Proiectul Planului Național de Acțiune elaborat în această săptămână reprezintă un pas important către o Românie mai sigură și mai protejată. Parteneriatul nostru Strategic dă cele mai bune rezultate atunci când preocupările comune devin acțiuni comune, iar Statele Unite rămân angajate să stea umăr la umăr cu România pentru a face față împreună acestei amenințări.” Senatorul Silviu-Iulian Coșa, președintele Comisiei pentru apărare din Senat, a spus că dronele „au schimbat mediul de securitate” pe Flancul Estic și că România are nevoie de „o abordare națională coerentă”. El a precizat că specialiștii vor analiza rezultatele workshopului, iar comisia este pregătită să acționeze pe baza recomandărilor, inclusiv „acolo unde este necesar” în privința cadrului legislativ. „Acest atelier a reunit instituțiile cu rol în combaterea sistemelor fără pilot pentru un schimb aprofundat privind rolurile, procedurile și protecția infrastructurii critice.” În acest stadiu, materialul nu oferă un calendar pentru finalizarea planului sau pentru eventuale modificări legislative, ci indică doar că proiectul a fost conturat în cadrul atelierului și urmează să fie analizat de specialiști. [...]
Avertismentul premierului polonez indică un risc operațional direct pentru rutele logistice către Ucraina , în special pe frontiere și pe liniile feroviare folosite la transportul de gaze, petrol și alimente, potrivit Digi24 . Donald Tusk spune că Rusia ar putea escalada atacurile hibride împotriva Poloniei înainte de Ajunul Crăciunului (24 decembrie). Declarațiile au fost făcute vineri, la o conferință de presă după summitul Consiliului European de la Bruxelles, iar Tusk a avertizat că „iarna va fi extrem de dificilă”, pe fondul intensificării amenințărilor rusești la adresa Occidentului. Informația este relatată de TVP World , citată de Digi24. Unde vede Polonia vulnerabilități: frontiere și cale ferată Tusk a indicat că riscurile ar fi „deosebit de accentuate” de-a lungul frontierelor și al liniilor feroviare utilizate pentru transportul de provizii esențiale către Ucraina, inclusiv gaze, petrol și alimente. În acest context, premierul polonez a spus că Polonia ar trebui să se aștepte la o intensificare a tentativelor de sabotaj și a „provocărilor”, inclusiv la o scară mai mare decât până acum. „Ar trebui să ne așteptăm, așa cum am făcut-o până acum, dar la o scară mai mare, la tentative de sabotaj sau provocări în Polonia.” Context: alertă sporită în Europa și riscul de „testare” a NATO În ultimele luni, Europa a fost în alertă sporită după evaluări ale serviciilor de informații care au avertizat că Rusia ar putea „testa NATO” prin sabotaj, atacuri cibernetice, activități cu drone sau chiar o operațiune militară limitată. Polonia, aflată pe flancul estic al NATO, a raportat în ultimii ani o serie de incidente ostile suspectate a avea legătură cu Rusia, inclusiv incursiuni cu drone, incendieri ale unor obiective și sabotaj feroviar. Tusk a mai spus că amenințarea se extinde și asupra celor trei state baltice. [...]
PNL ia în calcul să voteze Guvernul Luca Niculescu pentru a debloca rectificarea bugetară , pe fondul avertismentelor că unele instituții publice sunt aproape de limita de funcționare, potrivit Stiri Pro TV . În stenograme din ședința Biroului Politic Național al PNL, Ilie Bolojan le-ar fi spus liberalilor că, strict politic, partidul nu ar avea interesul să susțină un Executiv dominat de PSD, dar că „responsabilitatea” ar impune încheierea provizoratului. În discuțiile interne, Bolojan ar fi invocat „constrângerile economice și bugetare” ale anului următor și a transmis că nu are „așteptări foarte mari” de la noul guvern. Totuși, liderul PNL a argumentat că România se află de peste cinci luni într-o perioadă de interimat, după demiterea guvernului condus de el prin moțiune de cenzură inițiată de PSD, iar atribuțiile limitate ale unui guvern interimar blochează decizii bugetare majore. Miza: rectificarea bugetară și funcționarea serviciilor publice Potrivit stenogramelor, Bolojan a avertizat că unele instituții au fonduri insuficiente pentru a-și continua activitatea până la finalul anului și că este nevoie de „cel puțin o rectificare bugetară serioasă”, care nu poate fi făcută prin ordonanță de urgență de un guvern interimar. În exemplificările din ședință, el a indicat presiuni în special în zona serviciilor medicale de urgență: unitatea de primiri urgențe de la Spitalul Floreasca ar fi avut o alocare inițială de sub 5 milioane lei în 2026, față de peste 10 milioane lei în 2025; la Târgu Mureș, alocarea inițială ar fi fost de sub 4 milioane lei în 2026, comparativ cu 8 milioane lei în 2025. Bolojan a mai spus că unele unități ar fi primit aproximativ 30% din fondurile necesare pentru întreg anul și a avertizat că, fără rectificări, funcționarea „în condiții normale” până la sfârșitul anului ar putea deveni imposibilă. Pe lista problemelor menționate apar și Inspectoratele pentru Situații de Urgență și serviciile de ambulanță, inclusiv din cauza scumpirii carburanților. Conform celor relatate în ședință, prețurile la combustibili ar fi crescut, în medie, cu 20–30% de la sfârșitul lunii februarie, accelerând consumarea bugetelor inițiale. „Nu e calcul politic, e responsabilitate” În stenograme, Bolojan formulează explicit dilema PNL: politic, partidul nu ar avea motive să voteze învestirea, dar menținerea interimatului ar prelungi blocajul administrativ și bugetar. „Încetarea acestei stări de provizorat nu mai este, așadar, o problemă de calcul politic. Este, pur și simplu, o problemă de responsabilitate” Tot în aceeași logică, el ar fi spus că, dacă PNL ar face „exclusiv un calcul strict politic”, nu ar trebui să voteze guvernul. Ce urmează: decizia PNL și votul din Parlament Ședința Biroului Politic Național al PNL a avut loc pentru stabilirea poziției față de Guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu, care urmează să ajungă la votul Parlamentului marți. În partid există poziții divergente: o parte dintre liberali ar prefera respingerea guvernului pentru a forța alegeri anticipate, în timp ce alții susțin învestirea pentru a încheia criza politică. Înaintea ședinței, filiala PNL Iași a anunțat că nu susține învestirea și a cerut fie o majoritate „reformistă credibilă”, fie anticipate. Bolojan le-a reamintit colegilor că PNL are cea mai mare pondere dintre cele trei partide din guvernul interimar și, implicit, „principala responsabilitate” pentru această perioadă. [...]
Revenirea Rusiei în discuțiile financiare ale G20, la invitația SUA, riscă să adâncească falia transatlantică pe tema sancțiunilor și să complice coordonarea pe energie și comerț, potrivit Digi24 , care citează CNBC. Ministrul rus de Finanțe, Anton Siluanov , a participat joi la reuniunea G20 de la Bangkok , a doua sa prezență fizică la acest format de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022. În delegația Rusiei a fost inclusă și viceguvernatoarea Băncii Rusiei, Elizaveta Danilova, conform unui plan de așezare la masă consultat de CNBC; participarea lui Siluanov a fost confirmată de o persoană familiarizată cu situația. Un detaliu cu încărcătură diplomatică: potrivit documentului, delegații ruși au fost așezați între Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite. În același timp, ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, figura ca participant. De ce contează: presiunea sancțiunilor și unitatea Occidentului Miza depășește protocolul. Revenirea Rusiei la masa discuțiilor „pune la încercare” cât de mult poate Washingtonul să reducă presiunea asupra Moscovei fără să se rupă de aliații europeni, în condițiile în care SUA dețin președinția G20 în acest an și au readus Rusia în discuțiile financiare după ani de izolare. În acest context, administrația Trump ar fi propus un acord pentru ridicarea temporară a sancțiunilor asupra importurilor de motorină din Rusia până în aprilie, ceea ce a atras critici din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a aliaților europeni. Valdis Dombrovskis a declarat miercuri pentru CNBC că „acum nu este momentul să se relaxeze sancțiunile împotriva Rusiei”. Reacția Europei și blocajul din G20 Tensiunile cu europenii nu sunt noi. La reuniunea G20 din august, la Asheville (Carolina de Nord), Klingbeil i-a cerut lui Siluanov să pună capăt războiului și a refuzat să apară alături de el în fotografia de grup; fotografia a fost făcută ulterior fără delegația rusă, după proteste europene. După reuniunea de joi, Klingbeil ar fi spus că nu va trata revenirea Rusiei ca pe o normalizare: „Nu se va pretinde că Rusia se întoarce acum ca membru normal al G20 și că își va ocupa pur și simplu locul la masă din nou – nici cu mine, nici cu ceilalți europeni”. Reuniunea miniștrilor de Finanțe s-a încheiat fără un comunicat comun, pe fondul divergențelor persistente între membri privind conflictul din Orientul Mijlociu, dezechilibrele comerciale și războiul Rusiei cu Ucraina. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, care în mod normal ar fi prezidat discuțiile, a lipsit pentru a rămâne la Washington. Ce urmează Întâlnirea de la Bangkok ar fi putut pune bazele unei coordonări mai bune pe teme precum riscurile energetice generate de conflictul din Orientul Mijlociu și îngrijorările legate de datoria publică record din economiile avansate. Următorul test politic și economic pentru coeziunea G20 este summitul liderilor, programat în decembrie, la Miami. [...]
