Știri
Știri din categoria Diverse
Președintele Nicușor Dan pune pe agenda României coeziunea UE și apărarea europeană, după o discuție la Cotroceni cu fosta cancelară germană Angela Merkel, potrivit Digi24. Mesajul indică o miză de politică externă cu potențial impact de reglementare și bugetar, în condițiile în care întărirea apărării europene și asumarea unei „responsabilități sporite” în NATO se traduc, de regulă, în decizii și alocări publice.
Întâlnirea a avut loc marți, la Palatul Cotroceni, iar șeful statului a spus că discuția a vizat „contextul politic și de securitate la nivel mondial”, precum și consolidarea Uniunii Europene și a apărării europene. Nicușor Dan a descris întrevederea drept „foarte fructuoasă” și a arătat că a fost interesat de opiniile Angelei Merkel, invocând experiența politică a acesteia.
În mesajul publicat pe rețeaua X, președintele a indicat trei direcții principale ale discuției:
Accentul pus pe apărarea europeană și pe o UE „mai unită” sugerează o direcție de poziționare diplomatică în care România caută coordonare mai strânsă cu Germania pe dosare de securitate. Digi24 nu oferă detalii despre eventuale decizii, calendare sau inițiative concrete rezultate din întâlnire, astfel că rămâne neclar ce pași ar urma să fie făcuți în perioada următoare.
Recomandate
NATO susține public răspunsul Germaniei după incidentul de la Leipzig , într-un semnal că Alianța tratează tot mai apăsat „acțiunile răuvoitoare” și operațiunile hibride ca pe o problemă de securitate care cere măsuri concrete, nu doar condamnări, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a transmis că „dovezile sunt clare” după ce Germania a atribuit Rusiei tentativa de sabotaj de la aeroportul din Leipzig și a spus că a discutat cu cancelarul german Friedrich Merz, exprimând „solidaritatea deplină” cu Berlinul. „Dovezile sunt clare. Și salut măsurile anunțate de Germania ca răspuns la acestea. NATO va continua să-și consolideze capacitatea de a descuraja și de a apăra toți aliații împotriva oricărei amenințări – inclusiv a acțiunilor răuvoitoare precum cele observate la Leipzig și în alte părți ale Alianței.” În același mesaj publicat pe X, Rutte a susținut că încercările Moscovei „de a ne intimida, de a ne submina unitatea și voința de a sprijini Ucraina sunt zadarnice și vor eșua” și a reiterat că sprijinul pentru Ucraina rămâne „de neclintit”, la fel ca angajamentul pentru apărarea colectivă. Ce a spus Germania despre incident Reacția șefului NATO vine la scurt timp după ce autoritățile germane au afirmat că Rusia este responsabilă pentru atacul cu dronă de luna trecută de la aeroportul din Leipzig. Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a încadrat episodul în „modelul cunoscut al operațiunilor hibride rusești din Europa”. La rândul său, ministrul german de externe, Johann Wadephul, a vorbit despre „o lungă serie” de acțiuni atribuite Rusiei, de la destabilizare și dezinformare la amenințări, sabotaj și agresiune îndreptate împotriva Europei. De ce contează: presiune pentru întărirea descurajării și apărării Mesajul NATO indică o linie de continuitate: consolidarea capacității de descurajare și apărare a aliaților, inclusiv în fața acțiunilor sub pragul unui conflict deschis (operațiuni hibride). În termeni operaționali, Rutte leagă explicit incidentul de la Leipzig de nevoia de măsuri de răspuns și de întărirea apărării în interiorul Alianței, în paralel cu menținerea sprijinului pentru Ucraina. [...]
UE își pregătește o nouă misiune în Liban, în timp ce menține sprijinul pentru Ucraina , pe fondul intensificării atacurilor hibride atribuite Rusiei, potrivit Digi24 . Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , spune că aceste acțiuni nu vor descuraja Uniunea Europeană, dar avertizează că Ucraina se confruntă cu un deficit de interceptoare pentru apărarea aeriană. Kallas afirmă că Europa este ținta unui „val de atacuri hibride” cu impact „tot mai mare”, iar obiectivul Moscovei ar fi să reducă sprijinul pentru Kiev. În același timp, ea a indicat că lunile iulie și august au fost cele mai sângeroase pentru civilii ucraineni, în contextul intensificării atacurilor ruse. „Rusia încearcă să ne descurajeze să ajutăm Ucraina, dar nu va reuși.” Presiune pe apărarea aeriană: „Ucrainenii duc lipsă de interceptoare” Punctul vulnerabil rămâne apărarea aeriană, potrivit reprezentantei UE. Kallas a spus că Ucraina are nevoie de mai multe interceptoare, însă obținerea lor este dificilă, inclusiv din cauza faptului că state din interiorul și din afara UE sunt reticente să își reducă propriile stocuri pe fondul conflictelor din proximitatea frontierelor lor. UE discută o misiune militară și civilă în Liban, cu participarea a „cel puțin zece” state membre Separat de dosarul ucrainean, Kallas a anunțat că „cel puțin zece” state membre ar vrea să contribuie cu personal și resurse la o posibilă misiune militară și civilă în Liban. Scopul ar fi consolidarea forțelor de securitate internă libaneze, astfel încât armata să se poată concentra pe dezarmarea organizației Hezbollah , descrisă în articol drept proiraniană. Discuțiile au loc în contextul în care mandatul Forței Interimare a ONU în Liban (UNIFIL) se apropie de final și ar urma să se încheie la sfârșitul acestui an. [...]
UE avertizează că blocajul din Ormuz poate împinge în sus prețurile la energie , după ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a spus că demersurile de detensionare „nu au dat rezultate până în prezent” și a cerut respectarea libertății de navigație, potrivit Digi24 . Kallas a făcut declarațiile în Wicklow, Irlanda, înaintea unei reuniuni informale a miniștrilor apărării din UE. Ea a insistat că navelor nu ar trebui să li se perceapă taxe pentru utilizarea rutelor care erau anterior deschise. „Pentru noi este important ca aceste rute, care au fost deschise și înainte, să nu fie supuse niciunui tip de taxă de trecere sau altă taxă.” În același context, miniștrii urmează să discute și despre protejarea infrastructurii submarine esențiale, pe fondul tensiunilor din zonă. Tensiuni militare și trafic comercial încă redus Declarațiile vin după ce, duminică, forțele americane au lovit poziții iraniene în apropierea insulei Larak, într-un episod prezentat de Washington ca o acțiune de prevenire a minării strâmtorii. Președintele SUA Donald Trump a susținut că ruta maritimă internațională a fost curățată de mine și a afirmat că săptămâna trecută au trecut prin strâmtoare 24 de nave. Totuși, cifra rămâne mult sub nivelul de dinaintea războiului: aproximativ 130 de nave traversau zilnic Strâmtoarea Ormuz , iar traficul comercial continuă să se desfășoare la un nivel redus. Coridor temporar cu „taxe de securitate”, în contradicție cu poziția UE Între timp, Iranul și Omanul au discutat despre un coridor temporar pentru transportul maritim comercial, care ar putea include taxe de securitate — o variantă care contravine direct cererii formulate de Kallas privind libera trecere. Pentru Europa, riscul este unul imediat: prin Strâmtoarea Ormuz trec, în mod normal, aproximativ o cincime din petrolul mondial și peste 20% din comerțul cu GNL (gaz natural lichefiat), ceea ce face ca o întrerupere prelungită să poată alimenta creșteri ale prețurilor la energie și ale inflației. [...]
USR și PNL contestă la CCR schimbarea Biroului Permanent al Camerei Deputaților , după un vot care i-a scos pe reprezentanții lor din conducere și i-a înlocuit cu membri AUR și SOS România, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare: dacă decizia Camerei a respectat regulile constituționale și parlamentare privind reprezentarea grupurilor politice în structurile de conducere. Hotărârea adoptată marți de Camera Deputaților a dus la eliminarea a doi reprezentanți ai USR și PNL din Biroul Permanent și la înlocuirea lor cu reprezentanți ai AUR și SOS România. USR susține că votul indică apariția unei noi majorități politice în jurul PSD, cu sprijinul AUR, POT și SOS, în contradicție cu mesajele publice despre stabilitate și direcția proeuropeană. Ce reclamă USR și PNL: încălcarea regulilor de reprezentare Cele două partide afirmă că modificarea componenței Biroului Permanent nu poate fi făcută prin încălcarea regulilor constituționale și parlamentare care guvernează reprezentarea grupurilor politice. În consecință, anunță că vor ataca hotărârea la Curtea Constituțională a României (CCR) . USR spune că va folosi „toate instrumentele constituționale și parlamentare” pentru a contesta decizia și pentru a împiedica transformarea aranjamentului politic dintre PSD și AUR/SOS într-o „nouă normalitate” în Parlament. Cum arată noul echilibru în Biroul Permanent, potrivit USR Cătălin Drulă (USR), vicepreședinte al Camerei Deputaților, afirmă că noua formulă a fost posibilă și prin voturile UDMR și ale reprezentanților minorităților naționale. El indică și o consecință numerică în structura de conducere: „extremiștii” ar avea 4 voturi în Biroul Permanent (3 AUR și 1 SOS); dintr-un total de 12 voturi . Ce urmează Următorul pas este sesizarea CCR, care ar urma să analizeze dacă hotărârea Camerei Deputaților privind componența Biroului Permanent respectă Constituția și regulile parlamentare invocate de USR și PNL. În funcție de decizia Curții, schimbarea din conducerea Camerei ar putea fi menținută sau anulată. [...]
România ar urma să-și schimbe regulile de intervenție împotriva dronelor , dar înainte de modificarea legislației este nevoie de un „concept de apărare” agreat între instituții, inclusiv la nivelul CSAT , potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul dezbaterilor din Comisia de apărare a Senatului despre riscurile pe care le ridică dronele și limitele cadrului legal actual. Ministrul interimar al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu , susține că discuția din Senat trebuie tratată ca un punct de plecare, nu ca o concluzie, pentru adaptarea legislației la „amenințările militare” asociate dronelor care ajung pe mare, la țărm sau în interiorul teritoriului național. De ce vrea MAI un „concept” înainte de lege Predoiu argumentează că un nou cadru legislativ ar trebui construit pe baza unei evaluări unitare a riscului și a resurselor existente, nu doar prin modificări punctuale. În viziunea sa, legislația trebuie să țină cont de: natura militară a amenințărilor; cazurile în care drone au accesat marea teritorială, zona economică exclusivă sau teritoriul României; capacitățile de detecție aflate în operarea instituțiilor; logistica, tehnica și bugetele disponibile; obligațiile deja prevăzute în legislația în vigoare. Ce rol își asumă MAI și ce urmează MAI spune că va continua să participe la dezbaterile parlamentare, dacă va fi invitat, cu „misiunea” de a pune la dispoziția Parlamentului informațiile și capacitățile pe care le are, inclusiv în raport cu evenimentele înregistrate. În același timp, Predoiu insistă că schimbarea legilor ar trebui precedată de elaborarea unui concept de apărare privind dronele, realizat prin consultarea tuturor instituțiilor relevante, „inclusiv a CSAT”. MAI ar urma să contribuie la această viitoare „arhitectură de răspuns” și să coopereze cu celelalte instituții, în limitele competențelor sale legale. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că instabilitatea politică poate anula eforturile de reducere a deficitului și poate împinge România spre costuri sociale mai mari , într-un moment în care viitorul guvern va trebui să continue consolidarea fiscală, potrivit Digi24 . Bolojan a spus că își dorește formarea „într-un timp cât mai scurt” a unui guvern stabil, care să mențină direcția de reducere a deficitului bugetar. În caz contrar, a avertizat el, există riscul ca eforturile făcute în acest an să fie anulate și România să revină într-o zonă în care „costurile sociale” ar fi „mult mai mari” decât cele suportate deja. „Sper că într-un timp cât mai scurt vom avea un guvern stabil. Sper să fie un guvern care înțelege că dacă deraiem, anul acesta de la eforturi va fi anulat și riscăm să ne întoarcem într-o zonă în care costurile sociale vor fi mult mai mari decât cele pe care le-am parcurs în acest an.” Declarațiile au fost făcute marți, în discursul rostit la Reuniunea Anuală a Diplomației Române , informație atribuită de Digi24 agenției Agerpres. De ce contează: deficitul și riscul de retrogradare Bolojan a susținut că, prin măsurile adoptate, guvernul a evitat în această perioadă o retrogradare a României (downgradare, adică scăderea ratingului de țară, cu efecte potențiale asupra costurilor de finanțare). El a afirmat că deficitul a fost redus „pe o direcție care pare constantă”, dar a avertizat că această tendință „își va epuiza scăderea la finalul acestui an”, iar măsurile luate „nu mai pot să asigure scăderea deficitelor începând de anul viitor”. Totodată, premierul interimar a spus că România și-a asumat diminuarea deficitului de la 6% la 5% și a punctat că instabilitatea politică și lipsa de predictibilitate sunt „factori agravanți”, inclusiv în contextul unui „risc de downgradare” în această vară. Contextul politic și presiunea pe coaliție Bolojan a descris ultimul an drept unul „nu foarte comod”, invocând neîncrederea apărută în coaliția de guvernare și faptul că Administrația Prezidențială este la început de mandat. În opinia sa, mesajele divergente și lipsa de convergență în coaliție fac dificilă asumarea unor „politici mari”, inclusiv în politica externă. În același discurs, el a enumerat și o serie de presiuni interne și externe cu care s-a confruntat guvernul: războiul din Ucraina, războiul din Golf, incidentele cu drone, crizele energetice și seceta. Ce urmează Mesajul central al premierului interimar este că viitorul executiv va trebui să continue reducerea deficitului și să ofere predictibilitate, pentru a evita reaprinderea tensiunilor sociale și riscuri suplimentare pentru finanțarea statului. Digi24 nu oferă, în materialul citat, un calendar sau detalii despre negocierile pentru formarea noului guvern. [...]
