Știri
Știri din categoria Diverse
Incidentul cu drona prăbușită în Lituania a declanșat o reacție operațională NATO, cu avioane de vânătoare ridicate pentru identificare și cu o anchetă în desfășurare, pe fondul riscului ca episoadele de acest tip să se repete în spațiul aerian al flancului estic, potrivit Stirile Pro TV.
Ucraina și-a prezentat scuzele după ce o dronă a pătruns în spațiul aerian al Lituaniei și s-a prăbușit. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev, Heorhii Tîhîi, a transmis pe platforma X că autoritățile ucrainene „regretă incidentul” și a susținut că drona rătăcită ar fi putut fi deviată de „războiul electronic rusesc” în timpul unei operațiuni împotriva unor „ținte militare legitime” din Rusia, conform Agerpres.
Totodată, oficialul ucrainean a spus că Kievul va colabora cu autoritățile de la Vilnius pentru a clarifica circumstanțele și pentru a preveni repetarea unor astfel de situații.
Ministrul lituanian al Apărării, Robertas Kaunas, a declarat anterior că drona prăbușită în nordul țării ar proveni, cel mai probabil, dinspre Polonia. Șeful centrului național de gestionare a crizelor, Vilmantas Vitkauskas, a afirmat că fragmentele rezultate în urma prăbușirii au avariat un vehicul civil aflat în deplasare, fără victime, potrivit declarațiilor sale pentru postul public de radio lituanian.
Deși au fost găsite resturi și componente ale obiectului zburător, rămâne neclar dacă drona conținea materiale explozive.
După incident, autoritățile au emis alerte către populație în mai multe regiuni din nordul Lituaniei, avertismentele extinzându-se și în zone din Letonia aflate la graniță. Avioane de vânătoare NATO au fost mobilizate pentru identificarea obiectului, însă condițiile meteo au împiedicat stabilirea unui contact vizual, potrivit lui Kaunas.
Un reprezentant al Alianței Nord-Atlantice a confirmat că două avioane italiene Eurofighter, aflate sub comandă NATO, au fost trimise în misiune. O anchetă este în desfășurare, iar NATO menține contact strâns cu autoritățile lituaniene.
În contextul războiului din Ucraina, Lituania, Estonia și Letonia s-au confruntat și anterior cu incidente similare. Publicația notează că, în mod repetat, drone ucrainene care și-au deviat traiectoria – inițial destinate unor ținte din nord-vestul Rusiei – au intrat în spațiul aerian al țărilor baltice și s-au prăbușit. În trecut au fost semnalate și incursiuni ale unor drone de fabricație rusă venite dinspre Belarus pe teritoriul Lituaniei.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a reacționat pe X, afirmând că războiul de agresiune al Rusiei „se extinde asupra flancului estic al NATO și al UE” și susținând că o dronă a explodat deasupra nordului țării, reprezentând un pericol pentru populația civilă.
Recomandate
Volodimir Zelenski condiționează organizarea alegerilor în Ucraina de un armistițiu de 60 de zile , argumentând că, în plin război, scrutinul ar fi dificil de făcut „corect” și în siguranță, inclusiv pentru militarii de pe front, potrivit Stirile Pro TV . Într-un interviu pentru emisiunea „ Meet the Press ” de la NBC News, Zelenski a fost întrebat dacă ar candida din nou la președinție în cazul în care Ucraina ar putea organiza alegeri în timpul războiului. Răspunsul său, citat de Ukrainska Pravda , a fost afirmativ. „Dacă vor avea loc în timpul războiului – desigur. Este responsabilitatea mea, pentru că trebuie să-mi apăr țara de la începutul până la sfârșitul acestui război.” Ce condiții pune Zelenski pentru un scrutin în război Președintele ucrainean spune că, pentru a face posibilă organizarea alegerilor, ar fi nevoie de o încetare a focului de minimum 60 de zile, fără alte negocieri în paralel, timp în care autoritățile ar încerca să ajusteze legislația și să pregătească o infrastructură de securitate. Totodată, Zelenski a insistat că alegerile trebuie să fie „corecte” și să le permită soldaților să voteze, avertizând că, în condițiile actuale, un scrutin ar fi „periculos” și greu de crezut că poate fi organizat în mod credibil. Calendarul invocat după încheierea războiului Zelenski a mai spus că Ucraina ar avea nevoie de șase luni după încheierea războiului pentru a se pregăti pentru alegeri. Contextul politic: presiuni și replici între Washington, Kiev și Moscova Pe 10 octombrie, președintele SUA, Donald Trump, l-a acuzat pe Zelenski că nu ar dori să pună capăt războiului și a afirmat că a sosit momentul ca Ucraina „să își aleagă un nou președinte” care să poată ajunge la un acord cu Rusia. În același context, Zelenski a declarat că Ucraina este dispusă să organizeze alegeri dacă Rusia acceptă un armistițiu complet de 60 de zile. Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov , a răspuns că Rusia nu este pregătită pentru un astfel de armistițiu și că Putin ar fi dispus să oprească atacurile doar în ziua alegerilor. Pe 14 octombrie, Zelenski s-a declarat încrezător că, dacă Ucraina ar organiza alegeri prezidențiale, un nou lider nu ar încheia un acord cu Putin și ar continua să apere țara. [...]
Coreea de Sud își reduce prezența diplomatică în Ucraina , pe fondul unei dispute cu Kievul legate de transferul unor prizonieri de război nord-coreeni și al riscurilor de securitate generate de atacurile rusești, potrivit Digi24 . Ministerul de Externe de la Seul a anunțat că retrage personal diplomatic din Ucraina, invocând atât tensiunile apărute după ce Ucraina ar fi făcut public, „unilateral”, transferul către Coreea de Sud al unor prizonieri nord-coreeni, cât și dificultatea de a asigura securitatea diplomaților „sub amenințarea continuă a loviturilor rusești”. Informația este relatată de Yonhap, potrivit Agerpres. Ce rămâne funcțional la ambasada din Kiev Deși își reduce personalul, Coreea de Sud spune că va păstra canalele esențiale de comunicare cu Ucraina. Potrivit declarațiilor citate de Digi24, activitatea diplomatică va fi coordonată de însărcinatul cu afaceri de la ambasada din Kiev, iar personalul consular rămâne la post pentru a continua protecția cetățenilor sud-coreeni. Un purtător de cuvânt al ministerului, Park Doo-soon, a indicat că partea ucraineană nu ar fi făcut încă „pași clari” pentru rezolvarea diferendului diplomatic. Miza disputei: prizonierii nord-coreeni și comunicarea publică Contextul tensiunilor este legat de doi soldați nord-coreeni capturați de forțele ucrainene în ianuarie anul trecut, în regiunea Kursk, în timp ce luptau de partea Rusiei. Mai mulți oficiali de la Seul au afirmat că cei doi au ajuns în Coreea de Sud în septembrie 2025. În acest cadru, ambasadorul sud-coreean la Kiev a fost rechemat luna aceasta la Seul, iar Coreea de Sud și-a exprimat regretul că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit public transferul prizonierilor. Seul a cerut explicații oficiale și scuze, solicitând totodată ca președinția de la Kiev să dezmintă existența unui acord de confidențialitate privind subiectul prizonierilor. De ce contează: semnal de risc operațional și diplomatic Retragerea de personal diplomatic este un indicator dublu: pe de o parte, al deteriorării relației bilaterale pe un subiect sensibil (prizonieri de război), pe de altă parte, al constrângerilor operaționale impuse de securitatea precară din Ucraina, în condițiile continuării atacurilor rusești. În practică, decizia reduce capacitatea de reprezentare directă la Kiev, chiar dacă funcțiile de bază sunt menținute prin însărcinatul cu afaceri și echipa consulară. [...]
Volodimir Zelenski spune că ar candida din nou dacă Ucraina ar fi împinsă să organizeze alegeri înainte de finalul războiului , condiționând însă un astfel de scrutin de un armistițiu și de garanții minime de securitate, potrivit Digi24 . Mesajul are miză de reglementare și funcționare a statului: în prezent, legislația ucraineană interzice alegerile prezidențiale pe durata legii marțiale. Declarația a fost făcută duminică, 18 octombrie, într-un interviu pentru postul american NBC News , în emisiunea „Meet the Press”. Zelenski a spus că, dacă alegerile ar avea loc „în timpul războiului”, „bineînțeles” că va candida, invocând responsabilitatea de a conduce țara până la încheierea conflictului. Condiția pentru alegeri înainte de încetarea războiului Președintele ucrainean a legat organizarea alegerilor, în primul rând, de situația de securitate. El a afirmat că Ucraina ar avea nevoie de aproximativ șase luni pentru pregătirea scrutinului după încheierea războiului. În scenariul în care alegerile ar fi cerute înainte de încetarea conflictului – pe fondul presiunilor despre care vorbește Digi24, venite dinspre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin – Zelenski solicită un armistițiu de cel puțin 60 de zile, fără alte negocieri, pentru a putea modifica legislația și pregăti infrastructura necesară. „Oferiți-ne minimum 60 de zile de încetare a focului, fără niciun fel de alte negocieri. Doar 60 de zile și vom face tot posibilul să modificăm legislația și să pregătim infrastructura necesară pentru securitate.” De ce spune că un scrutin în război este greu de făcut Zelenski a recunoscut că alegerile în condiții de război ar fi „extrem de periculoase și dificile” și a insistat asupra nevoii unui scrutin corect, inclusiv prin asigurarea dreptului de vot pentru militarii aflați pe front. „Avem nevoie de alegeri corecte. Trebuie să le oferim militarilor noștri posibilitatea de a vota, deoarece ei sunt cei care ne apără cu adevărat țara.” Totodată, liderul de la Kiev a respins acuzațiile că nu ar dori alegeri, calificându-le drept neadevărate și nedrepte. În același context, Digi24 notează că legislația ucraineană nu permite alegeri prezidențiale în perioada legii marțiale și că Kremlinul a respins anterior ideea unui armistițiu de 60 de zile pentru desfășurarea scrutinului. [...]
Escaladarea protestelor din Albania ridică riscuri pentru stabilitatea internă și agenda de aderare la UE , după ce confruntările dintre manifestanți și poliție au continuat pentru a șaptea zi la rând, cu aproape 300 de răniți, potrivit Digi24 . Bilanțul oficial anunțat înaintea incidentelor de luni indică aproape 300 de persoane rănite, dintre care 186 sunt polițiști. Protestele sunt descrise ca fiind în mare parte ale elevilor și studenților, care cer demisia premierului Edi Rama , pe fondul nemulțumirilor legate de corupție și de condițiile din universități, relatează BBC. În timpul manifestațiilor, o secție de poliție și mai multe clădiri guvernamentale din Tirana au fost atacate. În același timp, premierul Edi Rama a susținut că printre protestatari se află „tineri și tinere radicalizați de forțe obscure din Europa și Statele Unite” și a afirmat că „Albania a devenit una dintre țintele unui atac bine coordonat”. Acuzații privind intervențiile și arestările Un avocat specializat în drepturile omului, Gentian Sejrani, care oferă asistență juridică pentru peste 100 de persoane arestate, a declarat pentru BBC că acțiunile poliției sunt „adesea haotice și lipsite de discernământ” și că, în instanță, poliția „prezintă rareori probe”. Acesta a dat exemplul unui bărbat arestat în timp ce se îndrepta spre o stație de autobuz, despre care spune că nu avea legătură cu protestele. Mișcare fără lideri și revendicări politice În relatarea BBC preluată de Digi24, activista Sidorela Vatnikaj, studentă la masterat, descrie protestele ca o mișcare fără lideri, în care coordonarea se face între grupuri, inclusiv pentru avocați și truse de prim ajutor. Ea spune că nu este de acord cu violențele împotriva autorităților, dar consideră că intervențiile poliției le declanșează și le alimentează. Vatnikaj a afirmat că „un milion de oameni au plecat în ultimul deceniu” și a susținut că, în locul demisiei premierului, ar fi nevoie de „un guvern tehnocrat timp de un an”, care să pregătească alegeri „cu adevărat democratice”. Tot ea l-a acuzat pe Rama de fraudarea alegerilor anterioare și de legături cu investitori străini bogați și grupări de criminalitate organizată. Edi Rama este la putere de 13 ani și a promis că Albania va adera la Uniunea Europeană până în 2030, susținând că este singurul capabil să atingă acest obiectiv. În acest context, prelungirea violențelor și amploarea rănirilor pot complica atât gestionarea internă a crizei, cât și credibilitatea parcursului european, în măsura în care tensiunile se mențin. [...]
Popularitatea lui Donald Trump a coborât la un minim record, iar asta crește riscul unui Congres ostil care i-ar putea bloca agenda în ultimii doi ani de mandat , potrivit Stirile Pro TV , care citează un sondaj Reuters/Ipsos realizat înaintea alegerilor pentru Congres din 3 noiembrie. Sondajul arată că aproximativ 31% dintre americani aprobă modul în care Trump își exercită funcția, în scădere cu un punct procentual față de acum două săptămâni și la cel mai redus nivel consemnat în oricare dintre cele două mandate ale sale. În același timp, îngrijorările legate de prețurile ridicate la benzină sunt indicate drept un factor important în erodarea sprijinului. Pe indicatorul numit „vot generic” (întrebarea cu ce partid ar vota respondenții dacă alegerile pentru Congres ar avea loc „astăzi”), 47% dintre alegătorii înregistrați au ales Partidul Democrat , iar 35% Partidul Republican. Avansul de 12 puncte procentuale este cel mai mare din actualul ciclu electoral, iar Reuters comentează că ar putea alimenta speranțele democraților de a prelua controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului. De ce contează pentru agenda administrației Pentru republicani, pierderea controlului asupra oricăreia dintre cele două camere ale Congresului ar putea complica punerea în aplicare a agendei lui Trump în ultimii doi ani ai mandatului, notează materialul. În sistemul american, un Congres controlat de opoziție poate încetini sau bloca inițiative legislative și poate crește presiunea politică asupra Casei Albe. Economia, punctul vulnerabil în percepția publică Potrivit sondajului, aproximativ 68% dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează economia, inclusiv 37% dintre cei care se identifică drept republicani. Respondenții au indicat Partidul Democrat drept mai capabil să gestioneze economia în proporție de 40%, față de 33% pentru Partidul Republican. În context, articolul menționează că popularitatea lui Trump a avut de suferit după ce acesta a ordonat în februarie atacuri militare împotriva Iranului, alături de Israel, iar războiul a dus la o creștere puternică a prețurilor benzinei, cu efect asupra bugetelor gospodăriilor. Ce mai arată datele și limitele sondajului Față de un sondaj Reuters/Ipsos realizat cu două săptămâni înainte, diferența din „votul generic” s-a mărit: atunci democrații conduceau cu șapte puncte procentuale (44% la 37%). Materialul mai arată că o parte importantă din scăderea sprijinului pentru republicani este asociată cu creșterea ponderii femeilor care spun că ar vota cu democrații: 50% dintre alegătoare ar susține Partidul Democrat, comparativ cu 32% pentru republicani; și bărbații îi preferă pe democrați, dar cu o diferență mai mică. Sondajul a fost realizat online și a inclus 1.679 de adulți din SUA, dintre care 1.279 de alegători înregistrați. Marja de eroare este de două puncte procentuale pentru totalul respondenților și de trei puncte procentuale pentru alegătorii înregistrați. [...]
PSD își leagă votul pentru Guvernul Niculescu de un pachet de măsuri fiscale și administrative, cu accent pe reducerea deficitului și un audit al finanțelor publice , potrivit Stirile Pro TV . Mesajul a fost transmis de Sorin Grindeanu , președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, în plenul comun al Parlamentului, la ședința de învestire a Guvernului Niculescu. În discurs, Grindeanu a spus că parlamentarii trebuie să decidă dacă „lasă țara blocată în criză și haosul de dreapta” sau își asumă ieșirea din această situație. El a afirmat că PSD votează Guvernul Niculescu „pentru că România are nevoie de o schimbare de direcție”, dar a avertizat că partidul nu va „administra eșecul” fostului Guvern Bolojan, ci îl va „expune public din prima zi”, conform relatării care citează Agerpres. Reducerea deficitului, condiție asumată de PSD Liderul PSD a susținut că reducerea deficitului „este absolut necesară” și că partidul își asumă „pe deplin” acest obiectiv. În același timp, el a prezentat o linie de poziționare: deficitul nu ar trebui redus „prin sărăcirea românilor și sufocarea economiei”, ci prin reducerea risipei și reforma administrației publice. În acest context, Grindeanu a cerut premierului desemnat să prezinte „adevărul despre buget” – câți bani sunt disponibili, ce facturi sunt neachitate și ce investiții sunt blocate – și a invocat nevoia „urgentă” de un audit al finanțelor publice, înainte de adoptarea măsurilor. Măsuri invocate: pensii, contribuții și sprijin economic În intervenție au fost enumerate și direcții concrete pe care PSD spune că le susține: reluarea indexării pensiilor din 2027, „conform legii”; eliminarea CASS pentru mame și veterani, „în condițiile stabilite prin programul de guvernare”; un pachet de sprijin pentru industrie, IMM-uri, capital autohton și tehnologie; punerea „producției și investițiilor în mișcare”. Reformă administrativă și presiune pe ANAF Pe zona de modernizare a statului, Grindeanu a indicat drept ținte risipa și suprapunerile instituționale, achizițiile „prea scumpe” și programele „care consumă bani fără rezultate”. El a spus că, în primele șase luni, PSD cere auditarea cheltuielilor și propuneri de reorganizare, iar fiecare ministru ar trebui să explice „ce păstrează, ce schimbă și cât economisește”. În același registru, liderul PSD a afirmat că ANAF ar trebui evaluată „după rezultate”, inclusiv în combaterea marii evaziuni, iar contribuabilul corect ar avea nevoie de servicii mai simple și de reguli aplicate egal. Atacuri politice către PNL și USR, în paralel cu mesajul fiscal În același discurs, Grindeanu a lansat critici la adresa PNL și USR, susținând că „factura guvernării” rămâne „pe masa românilor” și afirmând că PNL și USR „s-au luptat pentru putere” în timp ce „bolnavii s-au luptat pentru viață fără tratamente”. El a acuzat USR că pleacă de la guvernare „cu un lider condamnat” și a cerut explicații pentru „jaful de la Șantierul Mangalia”, „jaful de la Romaero” și „jaful cu contractele pe SAFE”, „contract cu contract, decizie cu decizie, leu cu leu”. Despre PNL, Grindeanu a afirmat că se împlinesc „fix 7 ani” de când liberalii sunt la guvernare și că „patru premieri liberali au ajuns la putere cu voturile PSD”, adăugând că PSD a fost pentru PNL „un fel de Cruce Roșie”. „Guvernul Bolojan pleacă, dar factura guvernării sale rămâne pe masa românilor.” „Reducerea deficitului este absolut necesară, iar PSD își asumă pe deplin acest obiectiv.” „Avem nevoie urgent de un audit al finanțelor publice pentru ca mai apoi să luăm măsuri.” (Declarații redate în articol, atribuite lui Sorin Grindeanu, potrivit Agerpres.) În material nu sunt prezentate detalii despre calendarul sau forma concretă a auditului și nici despre conținutul exact al pachetului de sprijin economic, dincolo de direcțiile enunțate în discurs. [...]
