Știri
Știri din categoria Diverse
Apple a confirmat din greșeală un iPad mini redesenat, după ce pe propriul site a apărut o husă compatibilă cu un model care nu corespunde generației actuale, potrivit Android Headlines. Indiciul contează mai ales operațional: accesoriile sunt, de regulă, printre primele elemente care trădează schimbări de dimensiuni și poziționări ale componentelor, ceea ce sugerează că Apple pregătește o actualizare de design, nu doar una de specificații.
Informația a apărut sub forma unei listări de produs (o husă) pe site-ul Apple, iar publicația notează că aceasta ar indica existența unui iPad mini cu un format diferit față de cel vândut în prezent. O astfel de „scăpare” este relevantă pentru piață deoarece, dacă dimensiunile sau decupajele se schimbă, utilizatorii și retailerii pot amâna achizițiile de accesorii pentru modelul curent, iar producătorii terți își ajustează planurile de stoc și producție.
Un iPad mini redesenat ar avea efecte imediate în ecosistemul de accesorii:
Android Headlines nu indică, în materialul citat, o dată de lansare sau specificații tehnice confirmate pentru noul iPad mini; concluzia se bazează strict pe apariția accidentală a accesoriului pe site-ul Apple.
Recomandate
Marile companii din tehnologie au virat zeci de milioane de dolari către un proiect al Casei Albe , într-o campanie de strângere de fonduri care ridică întrebări despre potențiale conflicte de interese, în condițiile în care o parte dintre donatori ar fi avut legături cu contracte guvernamentale sau decizii favorabile, potrivit Libertatea . În total, Donald Trump ar fi strâns 330 de milioane de dolari (aprox. 1,5 miliarde lei) pentru o nouă sală de bal la Casa Albă , iar documente recente ar indica identitatea donatorilor. Nvidia și Apple ar fi donat câte 25 de milioane de dolari fiecare (aprox. 115 milioane lei). De ce contează: riscul de „pay-to-play” în jurul deciziilor publice Materialul indică faptul că „mai mult de jumătate” dintre donatori ar avea legături cu contracte guvernamentale sau cu decizii favorabile luate în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump. În acest context, miza nu este doar dimensiunea finanțării, ci percepția că accesul și influența pot fi cumpărate prin donații către proiecte asociate administrației. Un exemplu menționat este Nvidia, care ar fi făcut donația la trei luni după ce administrația Trump ar fi permis companiei să exporte microcipuri avansate către China, în pofida restricțiilor motivate de securitatea națională a SUA. Cine mai apare pe lista donatorilor Pe lângă Nvidia și Apple, sunt menționați donatori din zona marilor corporații și a marilor averi, inclusiv: familia Adelson; Charles Ergen, cofondator Dish Network; companii precum Amazon, Caterpillar, Comcast și T-Mobile. Informațiile despre listă sunt atribuite The Washington Post, citat de Blick, conform articolului. Criptomonede, petrol și aprobări cu miză mare Textul mai arată că sectorul criptomonedelor ar fi contribuit cu 18 milioane de dolari (aprox. 83 milioane lei), inclusiv 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) de la gemenii Winklevoss, fondatorii bursei de criptomonede Gemini. În paralel, sunt menționate donații din zona petrolului, inclusiv cazul managerului de fonduri speculative Paul Singer, care ar fi donat 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) prin fundația sa, cu o lună înainte ca fondul său să primească aprobarea unei achiziții de 5,9 miliarde de dolari (aprox. 27,1 miliarde lei) a unei companii petroliere venezuelene. Cei contactați de The Washington Post ar fi negat existența unei legături între donații și beneficiile obținute, însă articolul notează că suprapunerea de calendar „ridică semne de întrebare”. Proiectul: cost estimat de 600 de milioane de dolari Noua sală de bal, parte a aripii de est a Casei Albe, ar avea un cost estimat de 600 de milioane de dolari (aprox. 2,8 miliarde lei). Până acum, administrația Trump ar fi strâns „mai mult de jumătate” din sumă, însă întrebările privind transparența și posibile favoruri politice ar rămâne, potrivit articolului. [...]
USR anunță că își retrage miniștrii interimari după învestirea noului guvern , o mișcare cu miză mai ales politică, în condițiile în care actualul Executiv este deja interimar după moțiunea de cenzură din mai 2026, potrivit Știrile Pro TV . Declarația a fost făcută de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , înaintea ședinței de învestitură programate marți, în Parlament. Miruță a spus că reprezentanții USR își vor prezenta demisiile din funcțiile deținute „imediat după” votul de învestitură al noului guvern. În același timp, el a reiterat refuzul USR de a vota Cabinetul propus, pe care l-a descris drept „un guvern al rușinii”, alcătuit din persoane cu „probleme majore de legalitate și moralitate”. Publicația notează însă că întreg Guvernul Bolojan – inclusiv miniștrii USR – are statut interimar, fiind deja demis de Parlament prin moțiune de cenzură în mai 2026, ceea ce face ca demisiile anunțate să fie „cel mult un act de imagine”. De ce contează: semnal de instabilitate și presiune pe majoritatea de învestire În declarațiile sale, Miruță a pus accent pe ideea că nevoia României de a avea un guvern funcțional nu justifică acceptarea „oricărei componențe” guvernamentale. El a comparat pozițiile USR și PNL, afirmând că liberalii ar urma să voteze guvernul, în timp ce USR refuză „sub nicio formă”. „PNL a declarat că va vota acest guvern de oameni cu semnul întrebării. USR a declarat că nu va vota sub nicio formă pentru că sunt momente în viaţă când trebuie să te ţii de nişte principii.” Miruță a mai susținut că o astfel de propunere „face rău țării” și a afirmat că în unele situații „s-ar putea” ca absența unui guvern să fie preferabilă unui executiv „cu orice tip de guvern”, dacă acesta include persoane cu probleme de legalitate și moralitate. Critici pe zona financiară și promisiunea unei opoziții „vigilente” În aceeași conferință, Miruță a lansat acuzații la adresa PSD, susținând că social-democraților „le sticlesc ochii” la banii strânși la guvern în urma măsurilor anterioare și că ar vrea „să o facă praf”. El a avertizat asupra riscului revenirii la decizii luate „în spatele ușilor închise” și la un sistem în care contează „cine are pile”. Pe final, ministrul interimar a spus că USR va urmări activ activitatea viitorului executiv și a promis o opoziție dură. „Vom urmări toate aceste lucruri şi nu vom închide ochii sub nicio formă mizeriilor pe care ar avea de gând guvernul acesta PSD să le facă.” Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, ședința de învestitură a noului guvern este programată marți, în Parlament, iar USR își condiționează retragerea din funcțiile deținute de finalizarea acestui vot. În paralel, PNL ar urma să semneze acordul cu Luca Niculescu , conform unui material separat indicat de publicație. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de o țintă de deficit de maximum 5,3% în 2027 , după ce premierul interimar Ilie Bolojan a semnat acordul de susținere cu premierul desemnat Luca Niculescu , potrivit Digi24 . Documentul fixează condiții „tranzitorii” pentru următoarele două-trei luni, până la adoptarea bugetului pe 2027, cu miză directă pe traiectoria fiscală și accesul la fonduri europene. Bolojan a spus, la B1 TV, că acordul nu este unul politic și nu reprezintă „un cec în alb”, ci un instrument prin care PNL își leagă votul de învestire de un set de angajamente asumate de Niculescu. În logica prezentată de liderul liberal, acordul ar trebui să permită adoptarea rapidă a ordonanțelor necesare, inclusiv pentru rectificări bugetare, astfel încât „serviciile de bază” să funcționeze și să fie pregătit bugetul pe 2027. Clauza fiscală: deficit în scădere, cu plafon de 5,3% În acord este inclusă o clauză privind deficitul bugetar pentru anul viitor, care ar urma să fie în scădere și să ajungă la „maxim 5,3%”, țintă pe care România și-a asumat-o anterior, conform declarațiilor lui Bolojan. Tot el a legat explicit respectarea țintelor de deficit de: posibilitatea de a continua accesarea fondurilor europene; menținerea României ca „țară sigură pentru investitori”; corectarea cheltuielilor bugetare și crearea condițiilor pentru relansare economică. Sprijin limitat în timp și condiționat: miza moțiunii de cenzură Bolojan a insistat că votul PNL pentru învestirea Guvernului Niculescu este „un vot de necesitate”, nu un vot de încredere. Acordul este limitat ca durată până după aprobarea legii bugetului, iar nerespectarea prevederilor ar deschide calea unei moțiuni de cenzură depuse de PNL, potrivit declarațiilor sale. În conferința de presă de sâmbătă, după ședința Biroului Politic Național al PNL, Bolojan a precizat că partidul nu va depune moțiune de cenzură dacă, până la aprobarea bugetului, prevederile acordului sunt respectate, însă își păstrează această opțiune dacă înțelegerile nu sunt urmate. De ce contează Acordul introduce o condiționare fiscală explicită pentru sprijinul parlamentar acordat viitorului executiv, într-un moment în care bugetul pe 2027 este prezentat drept esențial pentru ratingul României și stabilitate. În același timp, PNL își păstrează o pârghie politică imediată — amenințarea cu moțiunea de cenzură — dacă angajamentele asumate nu sunt respectate. [...]
Incidentul cu drona prăbușită în Lituania a declanșat o reacție operațională NATO , cu avioane de vânătoare ridicate pentru identificare și cu o anchetă în desfășurare, pe fondul riscului ca episoadele de acest tip să se repete în spațiul aerian al flancului estic, potrivit Stirile Pro TV . Ucraina și-a prezentat scuzele după ce o dronă a pătruns în spațiul aerian al Lituaniei și s-a prăbușit. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev, Heorhii Tîhîi , a transmis pe platforma X că autoritățile ucrainene „regretă incidentul” și a susținut că drona rătăcită ar fi putut fi deviată de „războiul electronic rusesc” în timpul unei operațiuni împotriva unor „ținte militare legitime” din Rusia, conform Agerpres. Totodată, oficialul ucrainean a spus că Kievul va colabora cu autoritățile de la Vilnius pentru a clarifica circumstanțele și pentru a preveni repetarea unor astfel de situații. Reacția autorităților lituaniene și riscurile pentru civili Ministrul lituanian al Apărării, Robertas Kaunas, a declarat anterior că drona prăbușită în nordul țării ar proveni, cel mai probabil, dinspre Polonia. Șeful centrului național de gestionare a crizelor, Vilmantas Vitkauskas, a afirmat că fragmentele rezultate în urma prăbușirii au avariat un vehicul civil aflat în deplasare, fără victime, potrivit declarațiilor sale pentru postul public de radio lituanian. Deși au fost găsite resturi și componente ale obiectului zburător, rămâne neclar dacă drona conținea materiale explozive. Mobilizare NATO și anchetă în curs După incident, autoritățile au emis alerte către populație în mai multe regiuni din nordul Lituaniei, avertismentele extinzându-se și în zone din Letonia aflate la graniță. Avioane de vânătoare NATO au fost mobilizate pentru identificarea obiectului, însă condițiile meteo au împiedicat stabilirea unui contact vizual, potrivit lui Kaunas. Un reprezentant al Alianței Nord-Atlantice a confirmat că două avioane italiene Eurofighter, aflate sub comandă NATO, au fost trimise în misiune. O anchetă este în desfășurare, iar NATO menține contact strâns cu autoritățile lituaniene. Context: incidente repetate în statele baltice În contextul războiului din Ucraina, Lituania, Estonia și Letonia s-au confruntat și anterior cu incidente similare. Publicația notează că, în mod repetat, drone ucrainene care și-au deviat traiectoria – inițial destinate unor ținte din nord-vestul Rusiei – au intrat în spațiul aerian al țărilor baltice și s-au prăbușit. În trecut au fost semnalate și incursiuni ale unor drone de fabricație rusă venite dinspre Belarus pe teritoriul Lituaniei. Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda , a reacționat pe X, afirmând că războiul de agresiune al Rusiei „se extinde asupra flancului estic al NATO și al UE” și susținând că o dronă a explodat deasupra nordului țării, reprezentând un pericol pentru populația civilă. [...]
Poliția a deschis un dosar penal după ce Marius Lulea , unul dintre fondatorii AUR, a reclamat că a găsit un cap de porc lăsat la poarta proprietății sale din Tunari, potrivit Stirile Pro TV . Cazul are relevanță operațională și de ordine publică prin declanșarea unei anchete și prin solicitarea de probe video din zonă. Lulea spune că a interpretat gestul ca pe o amenințare și a cerut „o anchetă penală urgentă”. În declarația citată de publicație, el afirmă că a nominalizat drept suspect pe George Simion , liderul AUR, precizând însă că nu îl acuză că ar fi acționat direct, ci „prin interpuși”. „Se știe că în practica structurilor mafiote, capul de porc înseamnă amenințarea cu moartea. Am fost întrebat «cine considerați că ar putea să fie în spatele acestui lucru, pe cine suspectați?», l-am nominalizat pe George Simion. Nu el în mod direct, cu siguranță, prin interpuși a făcut acest lucru.” Ce au făcut autoritățile La solicitarea lui Lulea, poliția din Otopeni a deschis un dosar penal. O echipă de criminaliști a făcut cercetări la fața locului și a cerut imagini de pe camerele de supraveghere din zonă, conform aceleiași surse. Lulea mai susține că incidentul vine la o săptămână după ce ar fi găsit pe gardul casei un afiș cu un personaj din desene animate, pe care îl interpretează ca având semnificația unui „infractor”. Reacții politice: acuzație, negare și contraatac George Simion nu a răspuns solicitării Știrilor Pro TV de a comenta acuzațiile colegului său de partid, însă reprezentanți AUR au susținut că ar fi vorba despre „o înscenare”, potrivit materialului. Ulterior, Simion a publicat pe Facebook un mesaj în care respinge acuzațiile și cere „anchete rapide și probe, nu verdicte televizate”, afirmând că speră ca statul „să își facă datoria” în cazul lui Marius Lulea și în alte cazuri pe care le invocă. Ce urmează Din informațiile disponibile, următorii pași depind de verificarea probelor (inclusiv imaginile de supraveghere) și de rezultatele cercetărilor din dosarul penal deschis de poliție. Publicația nu indică, la acest moment, existența unui suspect identificat oficial de autorități. [...]
Oprirea centralei de la Cernavodă și avaria de la CET Iași expun vulnerabilități majore în alimentarea cu agent termic , cu efecte directe asupra populației și instituțiilor publice, potrivit Digi24 . La Cernavodă, orașul a rămas fără apă caldă după ce centrala nucleară – principala sursă de energie termică – a fost oprită pe fondul debitului scăzut al Dunării. În paralel, la Iași, aproximativ 22.000 de apartamente au rămas fără apă caldă după un incendiu la CET, iar autoritățile spun că nu există, deocamdată, un termen clar pentru reluarea furnizării agentului termic. Cernavodă: oprirea centralei, risc de a rămâne și fără căldură În Cernavodă, locuitorii se tem că, odată cu apropierea sezonului rece, problema se poate extinde de la lipsa apei calde la lipsa încălzirii. Oamenii spun că improvizează pentru igienă și încălzire, folosind aragazul pentru încălzirea apei și calorifere electrice. Potrivit reportajului, repornirea rapidă a instalațiilor are șanse reduse în condițiile în care Dunărea a atins un nivel minim istoric, iar nivelul apei este la doar trei centimetri de pragul critic menționat de sursă. Localnicii au semnat și o petiție online prin care cer Guvernului o soluție urgentă, pentru ca orașul să nu rămână fără căldură înainte de iarnă. Spitalul din Cernavodă: încălzire cu aer condiționat și presiune pe bugete Oprirea centralei afectează și spitalul din Cernavodă, unde lipsa apei calde creează dificultăți pentru personal și pacienți. Un angajat al spitalului spune că încălzirea se face cu aparate de aer condiționat și atrage atenția asupra riscului ca situația să se agraveze, inclusiv pe fondul subfinanțării. Iași: 22.000 de apartamente fără apă caldă după incendiul de la CET La Iași, incendiul a pornit de la un transformator electric, iar flăcările au afectat o hală industrială pe o suprafață de aproximativ 1.000 de metri pătrați. Aproximativ un sfert dintre apartamentele din municipiu sunt racordate la sistemul centralizat de termoficare, iar în locuințele afectate oamenii resimt deja lipsa apei calde. Sunt semnalate probleme și în școli, unde nu există nici apă caldă, nici căldură. În cazul spitalelor din Iași, situația este diferită: acestea dispun de generatoare care pot asigura alimentarea cu energie electrică în situații de urgență. Autoritățile și echipele tehnice caută soluții pentru remedierea avariei și reluarea funcționării instalațiilor, însă, conform informațiilor din material, un calendar ferm nu a fost comunicat. [...]
