Știri
Știri din categoria Politică
Întâlnirea Nicușor Dan–Angela Merkel de la Cotroceni aduce un semnal de poziționare diplomatică pentru România, într-un moment în care fostul cancelar german se află la București pentru lansarea volumului său de memorii, potrivit Mediafax.
Administrația Prezidențială a anunțat că președintele României o primește marți, 1 septembrie, pe Angela Merkel la Palatul Cotroceni, întâlnirea fiind programată la ora 12:30, conform programului comunicat.
Vizita are loc în contextul lansării în România a cărții „Libertate. Amintiri 1954 – 2021”, volum care acoperă perioada de viață și activitatea politică a Angelei Merkel, care a fost cancelar al Germaniei timp de 16 ani.
Evenimentul de lansare este programat tot marți, la Ateneul Român. Angela Merkel urmează să participe la un dialog public cu Emil Hurezeanu.
Lansarea este anunțată cu o durată de aproximativ 90 de minute și va fi prezentată de Ioana Bâldea Constantinescu, director de comunicare al Editurii Litera. Publicul va avea acces la traducere simultană din limba germană în limba română.
România este menționată ca fiind între puținele țări în care Angela Merkel a ales să fie prezentă personal pentru promovarea volumului. Până acum, ea a participat la evenimente dedicate cărții în patru orașe: Berlin, Washington, Budapesta și Atena.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan cere optimizarea serviciilor consulare pentru diaspora , indicând că relația cu românii din afara țării trebuie tratată ca o prioritate de politică externă, potrivit Mediafax . Mesajul vizează direct modul în care statul își organizează prezența diplomatică și consulară în țările cu comunități mari de români. Declarațiile au fost făcute marți, la Palatul Cotroceni , în discursul susținut cu ocazia primirii șefilor de misiuni diplomatice, a șefilor oficiilor consulare și a directorilor institutelor culturale românești, în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației Române . Prezență diplomatică „în comunități”, nu doar în capitale Șeful statului a spus că relația cu românii din diaspora trebuie să rămână o componentă importantă a politicii externe și a insistat pe necesitatea unei prezențe active a personalului diplomatic în comunitățile românești, mai ales acolo unde diaspora este numeroasă. „E important aici prezența personalului diplomatic în comunitățile românești, în special în țările în care avem comunități mari de români.” Serviciile consulare, pe lista de priorități Nicușor Dan a adăugat că România trebuie să acorde atenție și felului în care sunt furnizate serviciile consulare românilor din străinătate, indicând explicit nevoia de optimizare și că va reveni asupra subiectului. „Și e important să optimizăm serviciile consulare. Și o să revin la chestiunea asta.” Context: referire la Ucraina și minoritatea românească În același cadru, președintele a menționat evoluțiile din relația cu Ucraina, inclusiv semnarea parteneriatului strategic și efectele acestuia pentru minoritatea românească. El a arătat că Ucraina marchează, din anul trecut, Ziua Limbii Române pe 31 august și a apreciat că îngrijorările legate de școala în limba română s-au diminuat. „Un progres important pe relația cu Ucraina, unde am semnat parteneriatul strategic și cu consecințe pentru minoritatea românească din Ucraina.” [...]
Președintele Nicușor Dan cere creșterea prezenței economice a companiilor americane în România , într-un mesaj care leagă explicit agenda de investiții de climatul de securitate și de parteneriatele bilaterale de apărare, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute marți, la Palatul Cotroceni , în cadrul întâlnirii cu șefii de misiuni diplomatice, șefii oficiilor consulare și directorii Institutelor culturale românești, organizată cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Române . În fața diplomaților, șeful statului a vorbit despre problemele actuale de securitate și despre parteneriatele în care România este activă. În acest context, Nicușor Dan a reafirmat importanța parteneriatului cu Statele Unite și a spus că România își dorește „o prezență economică mai importantă a companiilor americane” pe piața locală. El a legat această direcție de consolidarea cooperării bilaterale cu componente de apărare, menționând amenințările hibride, inclusiv dimensiunea „cinetică”, dar și cea de tip „cyber” (atacuri informatice) și dezinformare. „Parteneriatul cu Statele Unite, foarte important pentru România. Aici, în opinia mea, am progresat și ne dorim o prezență economică mai importantă a companiilor americane în România.” Contextul diplomatic: UE, Ucraina și presiunea economică asupra Rusiei Pe agenda europeană, președintele a indicat că urmează „un an important” în care se vor lua decizii majore privind cadrul financiar multianual al Uniunii Europene. El a spus că se așteaptă ca bugetul UE pentru perioada 2028–2034 să fie stabilit până la finalul acestui an și a menționat că România a coordonat declarația comună a grupului „Prietenii Coeziunii”, format din 16 state. În ceea ce privește războiul din Ucraina, Nicușor Dan a afirmat că România își dorește o încetare cât mai rapidă a conflictului și „o pace solidă” în regiune, arătând că Bucureștiul sprijină Ucraina atât bilateral, cât și în formate multilaterale. Totodată, a menționat susținerea pentru „forme de presiune special economică asupra Rusiei” și pentru integrarea Republicii Moldova, Ucrainei și Balcanilor de Vest, „fără să ne abatem” de la principiul „merit-based” (în funcție de merit). [...]
Criza politică a blocat decizii administrative și logistice în diplomație , iar reluarea consultărilor pentru formarea guvernului devine, implicit, o condiție pentru deblocarea unor funcții-cheie ale statului, potrivit HotNews , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, organizată marți, la București. Șeful statului a spus diplomaților români reuniți la Palatul Cotroceni că „a fost o criză politică care ne-a depășit previziunile” și a indicat că aceasta a amânat „chestiuni logistice importante”. În același context, Nicușor Dan a afirmat că își dorește ca, „în relația cu viitorul guvern, oricare va fi el”, să fie găsită „poziția potrivită pentru MAE”. Președintele nu a făcut alte comentarii despre situația politică în fața ambasadorilor. Consultări pentru guvern, reluate la început de septembrie Publicația amintește că, săptămâna trecută, de la Chișinău, Nicușor Dan a anunțat reluarea consultărilor cu partidele pentru formarea unui nou guvern la începutul lunii septembrie. „Acum, imediat, la 1 septembrie, o să avem o nouă consultare, o să vedem formală sau informală, și eu cred că vom găsi o majoritate pentru un guvern care să fie stabil.” Ce priorități a enunțat președintele pentru politica externă În fața șefilor misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare, președintele a indicat trei obiective în politica externă: consolidarea securității, sprijinul pentru comunitățile românești și diplomația economică. Între punctele punctate în discurs se regăsesc: rolul României în formatele de securitate și în „formatul flancului estic” din UE; parteneriatul cu SUA, descris drept „foarte important”, cu accent pe dorința unei prezențe economice mai mari a companiilor americane în România; așteptarea ca UE să aibă un buget european până la finalul anului; sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova, inclusiv „forme de presiune, în special economică, asupra Rusiei”; importanța Mării Negre pentru securitate și pentru perspectiva relației economice cu Asia; obiectivul aderării la OCDE, despre care a spus că România a îndeplinit „toate cele 25 de condiții tehnice” și așteaptă decizia politică. În plan energetic, Nicușor Dan a afirmat că „vom începe anul viitor exploatarea la Neptun Deep ”. Tema ediției din acest an a Reuniunii Anuale a Diplomației Române este „Diplomația: ancora unei lumi în schimbare”, iar Ministerul Afacerilor Externe a indicat că accentul cade pe o diplomație mai eficientă și conectată la interesele de securitate și economice ale României. [...]
PSD cere clarificări de la șeful SPP, într-un moment în care acuzațiile publice riscă să erodeze încrederea în instituție. Potrivit news.ro , președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că generalul Lucian Pahonțu „trebuie să-și clarifice” aspectele semnalate într-o anchetă jurnalistică, dar a insistat că Serviciul de Protecție și Pază este „extrem de profesionist” și apreciat inclusiv de parteneri externi. Grindeanu a spus că, pentru lămuriri, ar trebui întrebați și foștii președinți Traian Băsescu și Klaus Iohannis, precum și Nicușor Dan și Ilie Bolojan, despre care a amintit că a fost președinte interimar „vreo jumătate de an”. În intervenția sa, liderul PSD a respins ideea de a „cauționa” comunismul și a criticat ceea ce a numit „ipocrizie” în spațiul public, afirmând că nu va „achiesa la corul de aplaudați la comandă” și punând sub semnul întrebării de ce apar „revelații” după două decenii de când Pahonțu este în funcție. Ce a declanșat reacțiile politice Jurnaliștii de la Recorder susțin, pe baza unei anchete cu documente și mărturii, că șeful SPP, Lucian Pahonțu, ar fi făcut parte din trupele de represiune trimise la baricada de la Intercontinental în decembrie 1989 și ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, din Piața Universității. Poziția președintelui Nicușor Dan În același context, președintele Nicușor Dan a declarat joi că Lucian Pahonțu „nu este în situația unei persoane care a participat la acțiuni represive” la Revoluția din 1989 sau la mineriadele din anii 1990. El a mai spus că a văzut „un articol de presă” al cărui titlu „nu este justificat de conținut” și că „nu știe care e scandalul”. Nicușor Dan a mai subliniat că SPP, condus de generalul Pahonțu, „nu este un serviciu secret”. [...]
AUR vrea să introducă sancțiuni și termene-limită în Constituție pentru desemnarea premierului și dizolvarea Parlamentului , într-un demers cu impact direct asupra regulilor de funcționare a instituțiilor în crize guvernamentale, potrivit Mediafax . Partidul spune că modificarea ar preveni repetarea blocajului politic prelungit după demiterea Guvernului Ilie Bolojan, la începutul lunii mai. AUR anunță că a decis, în Consiliul Național de Conducere reunit în județul Mehedinți, promovarea „în perioada următoare” a unui proiect de revizuire constituțională care să introducă termene clare pentru soluționarea crizelor guvernamentale. Formațiunea condusă de George Simion susține că actuala Constituție a permis prelungirea crizei de la începutul lunii mai până la finalul verii. Termene obligatorii și consecințe pentru președinte Una dintre propunerile centrale vizează stabilirea unui termen maxim în care președintele să fie obligat să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru. Conform proiectului anunțat de AUR, depășirea acestui termen ar urma să ducă la încetarea de drept a mandatului prezidențial. Partidul îl acuză pe președintele Nicușor Dan că amână o nouă nominalizare de premier de teama declanșării alegerilor anticipate și a unei eventuale victorii a opoziției. „România nu poate rămâne luni întregi cu un Guvern demis, în timp ce președintele calculează ce premier îi convine, ce majoritate poate construi și cum poate evita alegerile anticipate. Dacă actuala Constituție permite unui președinte să prelungească o asemenea situație timp de 117 zile, atunci această vulnerabilitate trebuie corectată” Dizolvarea automată a Parlamentului după 60 de zile fără Guvern AUR mai propune ca Parlamentul să fie dizolvat de drept dacă nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Contextul: criza guvernamentală începută în mai Criza politică a început după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. În perioada următoare, președintele Nicușor Dan a inițiat consultări pentru formarea unei majorități, iar prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a obținut sprijinul necesar. Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea, însă Guvernul propus de acesta a fost respins în Parlament. După acest eșec, PSD l-a nominalizat pe Sorin Grindeanu, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, însă președintele a refuzat să facă o desemnare, motivând că niciun nume nu poate strânge o majoritate. În același timp, președintele Nicușor Dan a exclus în repetate rânduri organizarea de alegeri anticipate și formarea unui guvern la care să participe și AUR. [...]
PSD își fixează mandatul de negociere pentru Guvern, cu miza stabilității cerute de piețe și agențiile de rating , în condițiile în care reluarea discuțiilor de la Cotroceni este așteptată la începutul lui septembrie, potrivit Adevărul . Conducerea PSD și parlamentarii social-democrați se întâlnesc luni, la Sinaia , înaintea reluării negocierilor pentru formarea unui nou Executiv. Consiliul Politic Național este programat la ora 11:00, iar reuniunea grupurilor parlamentare începe la ora 15:00, potrivit Agerpres. Ce decide PSD: mandatul pentru negocieri și agenda legislativă Una dintre temele centrale este mandatul cu care conducerea partidului va participa la viitoarele negocieri pentru formarea Guvernului. În paralel, social-democrații urmează să discute prioritățile legislative pentru sesiunea parlamentară ordinară care începe marți, inclusiv proiecte rămase nefinalizate după sesiunile extraordinare din această vară. Pe agendă este menționată explicit legea salarizării bugetarilor, descrisă drept unul dintre cele mai importante proiecte legislative aflate în discuție. Cotroceni: consultări la început de septembrie și avertismentul privind ratingul În același timp, președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca partidele la consultări la începutul lunii septembrie, pentru o nouă încercare de desemnare a unui premier. Șeful statului a explicat că, în vacanța parlamentară, o nouă nominalizare ar fi riscat să nu strângă voturile necesare, iar un nou eșec ar fi putut afecta inclusiv imaginea României în fața agențiilor de rating. „Ar fi fost tare nefericit ca ştirile din presa globală să fie: al treilea Guvern n-a fost învestit, al patrulea Guvern n-a fost învestit în România, ăsta e motivul pentru care pe lunile iulie-august, în afară de discuţii permanente cu partidele politice, n-am făcut o desemnare.” Președintele a mai spus că își dorește ca România să aibă un nou Executiv înainte de participarea sa la Summitul ONU de la New York și a indicat că varianta unui guvern cu miniștri tehnocrați este, în acest moment, mai puțin probabilă decât un cabinet cu miniștri politici. [...]
