Știri
Știri din categoria Diverse
Liderii NATO vor reconfirma Articolul 5 la Ankara, iar asta reduce riscul de incertitudine strategică pentru Europa, într-un moment în care Donald Trump a pus public sub semnul întrebării utilitatea alianței și „reciprocitatea” relației transatlantice, potrivit Știrile Pro TV.
Textul declarației summitului NATO de la Ankara (7–8 iulie), aprobat vineri de ambasadorii celor 32 de state membre și analizat de Reuters, include formularea „angajament de neclintit” față de apărarea colectivă în temeiul Articolului 5. Pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România, menținerea acestei garanții este un element-cheie de predictibilitate în plan de securitate, cu efecte directe asupra planificării militare și a deciziilor de investiții în apărare.
„Noi... ne-am reunit la Ankara pentru a ne reafirma angajamentul de neclintit faţă de apărarea noastră colectivă în temeiul articolului 5 din Tratatul de la Washington şi faţă de legătura transatlantică. Un atac asupra unuia dintre noi este un atac asupra tuturor.”
În același document, aliații ar urma să se angajeze la 70 de miliarde de euro (aprox. 350 miliarde lei) asistență militară pentru Ucraina în 2026 și la „niveluri cel puțin echivalente” în 2027, însă declarația mai are nevoie de aprobarea finală a liderilor la summit.
Textul descrie Rusia drept „o amenințare pe termen lung” la adresa securității și stabilității euro-atlantice și notează că aliații europeni și Canada își respectă angajamentul asumat la summitul de anul trecut de la Haga privind creșterea cheltuielilor pentru apărare.
Trump a criticat frecvent NATO și statele membre, acuzându-le că nu cheltuiesc suficient pentru apărare și că se bazează pe SUA pentru protejarea Europei. Potrivit materialului, după tensiunile cu liderii europeni pe tema războiului americano-israelian împotriva Iranului, președintele american a pus la îndoială angajamentul SUA față de pactul de apărare reciprocă și a spus că ia în considerare ieșirea din alianță.
Aprobarea textului de către ambasadorii tuturor statelor membre, inclusiv SUA, sugerează însă că Washingtonul este dispus să renunțe la această linie, cel puțin temporar, iar declarația include și o prevedere privind Iranul: aliații reiterează că Iranul „nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară” și cer respectarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz.
Sub presiunea președintelui american, cele 32 de state NATO s-au angajat anul trecut, la Haga, să aloce până în 2035 cel puțin 5% din PIB pentru cheltuieli de securitate. Trump insistă și ca Europa să-și asume un rol de lider în apărare, iar SUA au luat deja măsuri pentru a-și reduce angajamentele în Europa, mai notează sursa.
Ce urmează: declarația aprobată la nivel de ambasadori trebuie validată de lideri la summitul din 7–8 iulie, iar formulările finale vor indica dacă „angajamentul de neclintit” pentru Articolul 5 rămâne neschimbat și în versiunea politică asumată la vârf.
Recomandate
Ucraina acuză că importurile de combustibil via Coreea de Sud au amortizat penuria din Rusia , într-un moment în care atacurile Kievului ar fi redus capacitatea de rafinare a Moscovei, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: dacă fluxurile comerciale ocolesc efectul sancțiunilor, presiunea asupra infrastructurii energetice ruse se diminuează. Informațiile invocate de partea ucraineană vin după o relatare a The Guardian , care susține, pe baza înregistrărilor portuare și a datelor de urmărire a navelor, că 176.000 de tone de produse petroliere au fost transportate prin Coreea de Sud în lunile iulie și august. Consilierul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , Vladislav Vlasiuk, a afirmat că aceste transporturi sunt „în totală neconcordanță” cu politica de sancțiuni a Seulului și că au început „exact atunci” când atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești ar fi redus volumele de rafinare și ar fi provocat o penurie de combustibil în Rusia. Vlasiuk a mai susținut că importurile via Coreea de Sud ar fi reprezentat aproape o treime din importurile de combustibil ale Rusiei în august (circa 31%) și că trei dintre cele șapte petroliere folosite ar fi fost sub sancțiuni impuse de țările occidentale. Digi24 notează că relatarea este atribuită AFP și Agerpres. Context diplomatic: tensiuni Kiev–Seul Acuzațiile apar pe fondul unei dispute între Ucraina și Coreea de Sud. Zelenski a spus luna trecută, într-un discurs la ONU, că doi soldați nord-coreeni capturați în timp ce luptau alături de forțele ruse au fost trimiși în Coreea de Sud. Seulul a cerut Ucrainei să își ceară scuze și l-a convocat pe ambasadorul ucrainean, invocând încălcarea unui acord de confidențialitate și amenințând cu „alte măsuri”, fără detalii. Zelenski a negat încălcarea acordului, iar ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga , a descris incidentul drept o „neînțelegere diplomatică”. Coreea de Sud face parte din coaliția de state care au înăsprit controlul exporturilor către Rusia și Belarus după invazia din 2022, însă acuzațiile Ucrainei ridică semne de întrebare privind eficiența aplicării acestor restricții în zona transporturilor și a lanțurilor de aprovizionare cu produse petroliere. [...]
Bulgaria ar putea elimina taxa de 2 euro pentru autoturisme pe Podul Prieteniei , o schimbare care ar reduce costurile de trecere pe ruta Giurgiu–Ruse și ar muta o parte din povara financiară către transportul greu, potrivit Libertatea . Inițiativa vine de la consilierii locali din Ruse, care cer îmbunătățirea conexiunilor de transport ale regiunii și eliminarea taxei de trecere percepute pe partea bulgară pentru autoturisme. Propunerea este justificată prin „reciprocitate”, după ce România a renunțat la taxa pentru autoturisme în direcția Giurgiu–Ruse de la 1 octombrie 2026. Ce se schimbă și cine împinge măsura Demersul este susținut de grupul „Inițiativa Ruse” din Consiliul Local Ruse. Galin Grigorov , consilier local și membru al grupului, a propus ca autoritățile locale să solicite Guvernului Bulgariei eliminarea taxei pentru autoturisme pe Podul Prieteniei. În prezent, Bulgaria percepe o taxă de 2 euro pentru un autoturism la traversarea podului. Impact bugetar: venituri pierdute, compensate prin taxe mai mari la camioane Potrivit lui Grigorov, veniturile anuale obținute din taxa de trecere pentru autoturisme se ridică la 1,5–1,7 milioane de euro. El susține că pierderile ar putea fi compensate prin majorarea taxelor pentru vehiculele de mare tonaj cu aproximativ 3 euro, pe motiv că acestea sunt „principala cauză a uzurii podului”. Context: România a eliminat taxa de pod de la 1 octombrie 2026 România a eliminat complet taxa de pod pentru autoturisme la trecerea peste Dunăre începând cu 1 octombrie 2026, măsura aplicându-se la: Giurgiu–Ruse Fetești–Cernavodă Giurgeni–Vadu Oii Decizia a venit odată cu intrarea în vigoare a Legii 226/2023 și introducerea noului sistem electronic de taxare rutieră TollRo (sistem de taxare electronică). În acest moment, propunerea din Bulgaria este la nivel de inițiativă locală; materialul nu indică un calendar sau o decizie a Guvernului de la Sofia privind eliminarea efectivă a taxei. [...]
Armata Elveției riscă să coboare sub 130.000 de militari până în 2030 , pe fondul pierderii anuale a aproape 12.000 de persoane obligate la serviciul militar, în condițiile în care tot mai mulți aleg serviciul civil , potrivit Libertatea . Datele oficiale citate din Departamentul Federal al Apărării, Protecției Populației și Sportului (VBS) arată că efectivele actuale sunt de 147.017 militari, nivel care „asigură încă” necesarul minim de 100.000 de militari pentru situații de urgență. Totuși, proiecțiile pe termen mediu indică o scădere sub 130.000 până în 2030. De ce se subțiază efectivele Declinul este pus, în principal, pe seama plecărilor timpurii din sistem și a faptului că generațiile mai vechi își încheie perioada de serviciu militar de 12 ani în intervalul 2028–2029. În paralel, tranziția masivă a tinerilor către serviciul civil a devenit suficient de amplă încât autoritățile să intervină legislativ. În iunie, Elveția a votat o inițiativă care înăsprește condițiile de trecere de la armată la serviciul civil, cu obiectivul de a limita exodul de personal. „Compensarea” parțială: mai multe femei în armată În același timp, prezența femeilor în armata elvețiană este în creștere, potrivit statisticilor oficiale: de la 2.122 în 2022 (1,2%) la 3.253 în 2026 (1,8% din total). Articolul notează și un interes mai mare pentru cariere de ofițeri și subofițeri, care presupun perioade mai lungi de serviciu militar activ. Pentru a susține această tendință, Consiliul Federal Elvețian a aprobat introducerea unei zile de orientare obligatorie pentru femei. Proiectul de lege este în Parlamentul de la Berna, iar o eventuală consultare populară este estimată pentru 2028. [...]
Reacția Kremlinului la testul francez cu rachetă cu capacitate nucleară ridică miza tensiunilor de securitate din Europa , într-un moment în care statele europene își consolidează postura de descurajare pe fondul războiului din Ucraina, potrivit Digi24 . Kremlinul a transmis miercuri că testarea de către Franța a unei rachete cu capacitate nucleară ar arăta că Europa „își construiește identitatea de apărare” în jurul confruntării cu Rusia și a calificat această direcție drept „o cale fără ieșire”, în relatarea Reuters. Testul a fost salutat marți de președintele francez Emmanuel Macron , care a descris lansarea unei rachete balistice de pe un submarin, în largul coastelor Bretaniei, ca pe un mesaj „transmis clar și răspicat către oricine trebuie să-l primească”, fără a menționa explicit Rusia. Mesajul Moscovei: „obsesia Europei pentru militarizare” Întrebat despre test, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că Rusia a „primit mesajul” Franței și a prezentat episodul ca exemplu al unei tendințe europene de militarizare. „Își construiesc identitatea în domeniul apărării și securității pe baza confruntării cu Federația Rusă. Aceasta este o cale fără ieșire. După cum arată istoria, nu duce la nimic bun.” Peskov a mai afirmat că Rusia rămâne „în stare de alertă”, dar susține că este deschisă dialogului. „Considerăm că orice problemă ar trebui rezolvată nu prin lansări demonstrative de rachete, ci prin dialog.” Context: tensiuni legate de Ucraina și descurajarea nucleară Lansarea a avut loc pe fondul tensiunilor accentuate legate de războiul din Ucraina, securitatea europeană și descurajarea nucleară. În același context, Rusia a reînnoit recent avertismentele potrivit cărora ar putea folosi arme nucleare pentru a se apăra pe sine și exclava Kaliningrad, notează Digi24. [...]
USR condiționează orice susținere pentru guvernul Luca Niculescu de absența PSD și a unei majorități cu AUR , iar disputa pe eticheta de „tehnocrat” riscă să complice rapid aritmetica parlamentară a învestirii, potrivit Digi24 . Liderul deputaților USR, Diana Stoica , a spus miercuri, la Palatul Parlamentului, că premierul desemnat Luca Niculescu „nu se încadrează în definiția unui tehnocrat”, susținând că acesta ar fi fost sprijinit politic de PSD pe parcursul carierei, inclusiv pentru numirea ca secretar de stat în 2022, o funcție despre care Stoica afirmă că este una politică. Linia roșie a USR: fără PSD și fără o majoritate care include AUR Întrebată dacă USR ar putea susține un guvern condus de Luca Niculescu, Stoica a invocat trei decizii interne ale partidului, deja adoptate, prin care USR a stabilit că nu va vota: un guvern din care face parte PSD; un guvern care include „oameni care au fost susținuți de PSD”. În același timp, Stoica a indicat că USR vrea discuții cu Luca Niculescu despre programul de guvernare și, mai ales, despre majoritatea parlamentară pe care ar urma să se bazeze viitorul executiv. Ea a spus că USR nu vede o majoritate posibilă „decât dacă e și AUR acolo” și a exclus participarea la o astfel de formulă, „alături de extremiști”. Disputa „tehnocrat vs. susținere politică” și ce urmează Stoica a mai afirmat că USR consideră că un guvern ar trebui să fie compus din persoane politice, argumentând că partidele sunt cele validate prin vot pentru a guverna. În acest context, ea a susținut că noțiunea de „tehnocrat” ar fi fost „alterată” în dezbaterea publică și a reiterat că, din perspectiva ei, Luca Niculescu nu poate fi încadrat la „independenți” sau „tehnocrați”, tocmai din cauza sprijinului politic invocat. USR spune că va purta discuții cu Luca Niculescu, iar ulterior, „dacă este nevoie de o nouă decizie”, partidul o va lua. Stoica a adăugat însă că nu crede că USR se află „în acest scenariu”, sugerând că, în forma actuală, susținerea pentru învestire rămâne improbabilă. [...]
AUR spune că George Simion a dezmințit afirmațiile activistului Valeriu Nicolae, care a relatat public că liderul partidului i-ar fi spus, în privat, că „știe” că fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu „este nebun”, potrivit Digi24 . Miza episodului este una de credibilitate și control al mesajului politic, în condițiile în care discuția a devenit virală și a generat o reacție oficială de partid. Declarațiile au fost făcute de Valeriu Nicolae într-o emisiune difuzată la TVR, într-un dialog cu jurnalistul Dragoș Pătraru. Discuția a pornit de la o filmare publicată de o susținătoare a lui Călin Georgescu, care amenința că „va sării DIICOT în aer”, iar Nicolae a vorbit despre electoratul „dur” al fostului candidat și despre modul în care partidele caută astfel de grupuri radicalizate. În intervenția sa, Nicolae a susținut că Simion ar face „acțiuni de servilism” față de Georgescu pentru a obține aprobarea publicului acestuia, deși, potrivit lui, liderul AUR ar fi transmis în privat o evaluare negativă despre Georgescu. El a afirmat, totodată, că Simion ar fi „dat de înțeles” același lucru și într-un interviu anterior realizat la „Starea Nației”. Reacția AUR: dezmințire și refuz de comentarii Reprezentanții AUR au declarat pentru Digi24.ro că președintele partidului a dezmințit afirmațiile lui Valeriu Nicolae, pe care le-a catalogat drept neadevărate. Partidul a mai transmis că nu va comenta subiectul. Valeriu Nicolae: scuze pentru publicarea unei discuții private După ce fragmentul a circulat pe rețelele sociale, Valeriu Nicolae a revenit cu un mesaj pe Facebook în care își cere scuze pentru că a făcut public un dialog purtat „în cadru privat” cu George Simion. În postare, el califică gestul drept „mârlănie” și spune că, indiferent de motive, nu îl justifică. În același mesaj, Nicolae își reiterează criticile la adresa susținerii pe care Simion i-ar acorda-o lui Călin Georgescu și afirmă că își cere scuze public liderului AUR pentru dezvăluirea conversației. [...]
