Știri
Știri din categoria Diverse
NATO pregătește investiții de peste 40 de miliarde de dolari în capabilități antidronă în următorii cinci ani, pe fondul accelerării programelor comune de înzestrare și al presiunii de a crește rapid producția și interoperabilitatea între aliați, potrivit Libertatea. Pachetul, prezentat la Forumul industriei de apărare de la Ankara, are implicații directe pentru bugetele de apărare și pentru lanțurile de aprovizionare din industria militară europeană și nord-americană.
Evenimentul a reunit companii din state membre NATO pe 7 iulie 2026, în paralel cu summitul anual al Alianței, iar acordurile și proiectele anunțate au fost inventariate de NATO Watch, organizație independentă de analiză și monitorizare a NATO. În acest cadru, au fost detaliate atât achiziții, cât și inițiative multinaționale de dezvoltare și standardizare.
NATO a anunțat investiții de peste 40 de miliarde de dolari în capabilități antidronă în următorii cinci ani și intenția de a instrui de cinci ori mai mulți operatori de drone până la finalul lui 2027.
Pentru a accelera introducerea de soluții, Alianța vrea să creeze o platformă dedicată sistemelor antidronă, cu rol de „filtru” operațional: echipamentele ar urma să fie testate de NATO, compatibile cu standardele Alianței și disponibile pentru achiziție. Pentru instruire, aliații vor extinde inițiativa multinațională Flight Training Europe (NFTE) astfel încât să includă și operatori de drone; NFTE operează 16 centre de pregătire în opt țări, iar Finlanda, Franța și Suedia s-au alăturat celorlalte 17 state participante.
Pe partea de apărare aeriană și antirachetă, au fost lansate inițiative de cooperare pentru contracararea amenințărilor aeriene mai mici (inclusiv drone și rachete de croazieră) și pentru creșterea supravegherii aeriene pasive. Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NSPA) va cumpăra 700 de rachete PAC-2 și 200 de rachete PAC-3.
În zona capabilităților de atac, au fost anunțate proiecte multinaționale, inclusiv dezvoltarea unei muniții NATO standard de 155 mm (proiectul GENIFR), iar șase state au lansat un proiect pentru capabilități de lovire de precizie la distanță mare, cu lansatoare și rachete de nouă generație. Separat, Lockheed Martin și Rheinmetall au semnat un acord pentru producerea în comun, în Germania, a rachetelor balistice ATACMS, prima dată când acestea ar urma să fie fabricate în afara Statelor Unite.
Totodată, articolul menționează creșterea producției de muniție de 155 mm și de muniții de tip „loitering” (muniții rătăcitoare), prin contracte-cadru gestionate de NSPA, fără publicarea listei statelor participante.
Un alt proiect major vizează înlocuirea flotei AWACS (Boeing E-3), veche de aproximativ 50 de ani. Producătorul suedez Saab ar urma să furnizeze până la 10 aeronave de supraveghere Global Eye unui consorțiu de 11 state: Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia și România. Primele livrări ar putea avea loc din 2030, iar prețul final este estimat la 400–450 de milioane de dolari per avion (aprox. 1,8–2,1 miliarde lei, la un curs orientativ).
Pe segmentul de transport și realimentare în zbor, 15 state au anunțat o inițiativă multinațională pentru cererea de avioane Airbus, iar șapte aliați au lansat un proiect pentru o flotă de Airbus A400M. Finlanda s-a alăturat flotei multinaționale A330 MRTT, iar cele nouă state participante au anunțat livrarea iminentă a celui de-al zecelea avion, flota urmând să ajungă aproape de capacitatea completă de 12 aeronave.
Mesajul dominant al pachetului de la Ankara este trecerea de la achiziții fragmentate la programe comune, cu standarde și testare centralizate, ceea ce poate accelera contractarea și poate reduce riscul de incompatibilitate între echipamente. În același timp, acorduri precum producția ATACMS în Germania și proiectele pentru muniție standard de 155 mm indică o presiune pentru capacități industriale mai mari în Europa, cu efecte în lanț asupra furnizorilor și materiilor prime.
În paralel, NATO a lansat și un proiect multinațional pentru materii prime critice în apărare, cu 12 state participante, orientat spre reziliența lanțurilor de aprovizionare (creștere, stocare, transport și gestionare de materiale, componente și materiale reciclate esențiale pentru producția militară).
Recomandate
Nicușor Dan spune că nu vede un risc de retragere a trupelor americane de pe Flancul Estic și leagă discuția de „reechilibrarea” contribuțiilor de securitate în NATO, potrivit Libertatea . Mesajul vine într-un context sensibil pentru regiune: orice semnal privind prezența militară americană influențează percepția de risc și, implicit, deciziile de investiții și costurile de finanțare într-o zonă de frontieră a alianței. Declarațiile au fost făcute miercuri, 8 iulie, la Ankara, unde președintele României participă la Summitul NATO . „Reechilibrarea” în NATO, inclusiv prin prezența militară Șeful statului a explicat că summitul de la Haga de anul trecut a urmărit o „reechilibrare a contribuțiilor de securitate” între Statele Unite și ceilalți aliați. În această logică, a spus el, prezența trupelor americane în Europa este parte din contribuția „care se cuantifică în bani” și va rămâne subiect de discuție „pe termen scurt, mediu și lung”. În același timp, Nicușor Dan a afirmat că, în condițiile în care în documentele alianței este menționată explicit „amenințarea rusă”, nu vede, „în momentul acesta”, un risc de retragere a trupelor americane de pe Flancul Estic. Atmosfera la summit, după acuzațiile de „lipsă de loialitate” Întrebat despre atmosfera de la dineul de început al summitului NATO — în contextul în care președintele american i-a acuzat pe aliați de lipsă de loialitate — Nicușor Dan a respins ideea unei rupturi transatlantice. „Nu, deloc. E o diferenţă tot timpul între politici şi oameni. Adică oamenii socializează, discută, râd. Ăsta este limbajul social în perioada pe care o trăim. Şi una e una, alta e alta. Dar aseară a fost o atmosferă destinsă.” De ce contează Pentru România și restul Flancului Estic, discuția despre „reechilibrare” are o componentă practică: dacă o parte mai mare din efortul de securitate se mută spre bugetele europene și canadiene, presiunea pe cheltuieli și planificare crește, chiar dacă prezența americană rămâne, pe termen apropiat, neschimbată. În acest cadru, mesajul președintelui încearcă să reducă incertitudinea imediată legată de o eventuală retragere. [...]
Revenirea lui Trump la ideea „preluării” Groenlandei reaprinde un risc de tensiune în NATO , chiar în debutul summitului din Turcia, cu potențiale consecințe asupra coeziunii alianței și a priorităților de apărare în Arctica, potrivit Bild . La Ankara, în marja reuniunii, președintele SUA Donald Trump a reiterat că „ Groenlanda ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”, declarație făcută în timpul unei întâlniri cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Publicația notează că Trump nu a anunțat pași concreți și nici nu a formulat amenințări noi, dar a transmis că nu renunță la obiectiv. Mesaj dublu către aliați: Groenlanda și retragerea trupelor În același context, Trump a reluat și avertismentul către aliații europeni că SUA „ar putea să-și retragă toți soldații din Europa”, fără a face însă o anunțare formală. Totodată, el a criticat politicile europene privind imigrația și energia, susținând că Europa „este un loc complet diferit” față de acum 20 de ani și că, dacă europenii „nu sunt atenți”, „nu va mai exista Europa”. „Singura soluție”: achiziția Groenlandei, în logica apărării NATO Bild relatează că, în weekend, un oficial american de rang înalt a indicat că Washingtonul continuă să susțină ideea unei preluări a Groenlandei, argumentând că aceasta ar fi „cel mai bun mod” de a acoperi nevoile de apărare ale NATO legate de insulă. Oficialul a invocat „activități navale intense” în jurul Groenlandei și a spus că, „până acum”, SUA văd drept „singura soluție” achiziția insulei, menționând că sunt analizate și alte opțiuni, fără detalii. Context: disputa cu Danemarca și miza arctică Trump mai lansase la începutul anului revendicări privind Groenlanda, stârnind reacții internaționale, justificând demersul prin importanța strategică a insulei și prin necesitatea de a o proteja de Rusia și China. Potrivit publicației, el a renunțat ulterior la unele amenințări anterioare, inclusiv la ideea folosirii forței milititare sau a presiunii prin taxe vamale asupra statelor europene, însă își menține obiectivul. Germania raportează cheltuieli record pentru apărare În paralel cu criticile lui Trump, Germania a raportat NATO cheltuieli record pentru apărare: 124,7 miliarde euro pentru anul în curs, conform datelor alianței publicate la începutul summitului de la Ankara. Publicația notează că acest nivel duce cheltuielile militare germane la un nou maxim. [...]
Zelenski cere accelerarea sprijinului pentru apărarea aeriană, pe fondul presiunii pe stocurile Patriot , susținând că Ucraina ar aduce NATO capabilități „extraordinare” dacă ar deveni membră, potrivit Wall Street . Mesajul vine în prima zi a summitului Alianței din capitala Turciei, într-un moment în care Rusia își intensifică atacurile cu rachete asupra orașelor și infrastructurii ucrainene. În fața industriașilor din statele membre și a responsabililor NATO, președintele ucrainean a argumentat că experiența acumulată în peste patru ani de la invazia la scară largă a Rusiei ar trebui integrată în apărarea colectivă a Alianței. El a invocat, între altele, expertiza Ucrainei în domeniul dronelor și dezvoltarea unei capacități de producție de rachete, inclusiv racheta de croazieră Flamingo. Miza operațională: apărarea aeriană și capacitatea de interceptare Zelenski a insistat că, deși Ucraina „este capabilă să facă totul” pe cont propriu, apărarea aeriană rămâne zona în care are nevoie de „determinarea” partenerilor. În context, el a cerut ca deciziile privind apărarea aeriană să fie un rezultat-cheie al summitului. Un punct central îl reprezintă rachetele Patriot , descrise ca fiind deosebit de eficiente în interceptarea rachetelor balistice rusești. Totuși, după săptămâni de război în Orientul Mijlociu, stocurile sunt limitate, notează materialul, ceea ce complică ritmul și volumul livrărilor. Licențe de producție Patriot: cerere către SUA Pe lângă solicitarea de rachete, Zelenski a spus că a discutat cu partenerii americani despre licențe de producție Patriot și a cerut sprijin pentru ca această opțiune să devină realitate — o direcție care ar muta accentul de la livrări punctuale la extinderea capacității de producție. Context politic: aderarea la NATO rămâne contestată Ucraina își reafirmă obiectivul de aderare, iar Zelenski a susținut că „Ucraina își are locul în sânul NATO”, argumentând că includerea acestor capabilități ar întări Alianța. În același timp, articolul menționează că Statele Unite se opun aderării Ucrainei. Secretarul general al NATO, aflat alături de Zelenski, a indicat că apărarea aeriană este „marea miză” pentru protejarea orașelor și a infrastructurilor vitale. [...]
România intră ca stat fondator într-o nouă bancă multilaterală pentru finanțarea apărării , inițiativă care își propune să reducă costurile de finanțare și să lărgească accesul la capital pentru investiții în industrie, potrivit Digi24 . Noua instituție, denumită Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), ar urma să devină operațională în 2027. Anunțul a fost făcut la summitul NATO de la Ankara de liderii Canadei, Albaniei, Belgiei, Greciei, Letoniei, Luxemburgului, României, Turciei și Ucrainei, care au convenit o declarație comună privind intenția de înființare a băncii. Contextul invocat este accelerarea creșterii cheltuielilor de apărare și a producției de echipamente și tehnologii considerate critice pentru securitate. Ce ar urma să facă DSRB și de ce contează economic Conform declarației comune citate, misiunea DSRB este să mobilizeze capital public și privat „la scară largă” pentru proiecte din domeniile apărării, securității și rezilienței, cu obiectivul de a completa instrumentele financiare existente, nu de a le dubla. În document se menționează explicit trei efecte urmărite: extinderea accesului la capital; reducerea costurilor de finanțare; sprijinirea extinderii capacității industriale în țările membre. România: birou regional și accent pe IMM-uri Președintele României, Nicușor Dan , a transmis că țara s-a alăturat la Ankara aliaților care au semnat declarația, inițiativa fiind coordonată de Canada. În mesajul său, el a indicat că banca va avea „un accent deosebit” pe întreprinderile mici și mijlocii și a adăugat că România ar urma să găzduiască unul dintre birourile regionale ale instituției. „În calitate de membru fondator, România își reafirmă angajamentul de a contribui la dezvoltarea acestui nou instrument de cooperare și este onorată să găzduiască unul dintre birourile regionale ale Băncii”, a declarat Nicușor Dan. Ținta de finanțare și condiția unui rating „AAA” Isabelle Hudon, principal negociator al Canadei pentru lansarea inițiativei și CEO al Business Development Bank din Canada, a declarat anterior că scopul DSRB este atragerea unor fonduri de până la 133 de miliarde de dolari (aprox. 598 miliarde lei). În același timp, potrivit aceleiași surse, proiectul ar rămâne „incert” fără sprijinul unor țări cu bonitate ridicată, considerat esențial pentru obținerea unui rating de credit „AAA” (cel mai înalt calificativ acordat de agențiile de rating, asociat cu risc foarte scăzut de neplată). Hudon a mai spus că au existat discuții „productive” cu Coreea de Sud și că ar fi o șansă „50-50” ca aceasta să adere, eventual mai târziu; Ministerul Finanțelor din Coreea de Sud a declarat anterior pentru Reuters că analizează propunerea. Ce urmează Negocierile privind actul constitutiv al DSRB, finalizate la Montreal, sunt prezentate ca bază juridică pentru lansarea proiectului, iar semnatarii și-au asumat continuarea cooperării astfel încât banca să își înceapă activitatea în 2027. În acest stadiu, materialul nu oferă detalii despre capitalizarea inițială, structura de guvernanță sau criteriile concrete de finanțare. [...]
România își leagă mesajul de la Ankara de creșterea cheltuielilor de apărare și de securitatea la Marea Neagră , prin participarea președintelui Nicușor Dan la Summitul NATO găzduit de Turcia, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de simbolismul reuniunii, este poziționarea României într-o agendă care pune presiune pe bugete și pe capacitatea industrială de apărare a Alianței. Președintele participă marți și miercuri la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO, desfășurată la Ankara. Marți seara, Nicușor Dan, însoțit de Mirabela Grădinaru, ia parte la recepția și dineul oficial oferite de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, și de Prima Doamnă Emine Erdoğan, la Complexul Prezidențial Beștepe, de la ora 18:30, conform agendei oficiale. De ce contează: agenda NATO apasă pe bugete și pe industria de apărare Administrația Prezidențială, citată de Digi24, plasează Summitul într-un „climat de securitate” în deteriorare, pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al evoluțiilor din Orientul Mijlociu. În acest context, aliații ar urma să insiste pe unitatea transatlantică și pe prioritatea apărării colective. Pe agenda reuniunii sunt, între altele: creșterea bugetelor pentru apărare; asumarea unor responsabilități sporite de către aliații europeni; continuarea sprijinului pentru Ucraina; consolidarea capacităților operaționale și industriale ale NATO, inclusiv prin dezvoltarea companiilor, creșterea producției și stimularea inovării tehnologice. Tot pe 7 iulie are loc Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare (NSDIF), eveniment conex Summitului. Mesajul României: Flancul Estic și întărirea apărării aeriene și maritime Conform aceleiași surse, Nicușor Dan va reconfirma statutul României de aliat „de încredere” și va pune accent pe continuarea sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre, precum și pe întărirea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic. În mesajul anunțat de Administrația Prezidențială intră și avertismentul privind consecințele regionale ale acțiunilor Rusiei, „inclusiv asupra României”, cu accent pe necesitatea consolidării apărării aeriene și maritime. În marja Summitului, președintele României va avea și o serie de întâlniri bilaterale, fără ca Digi24 să detalieze, în acest material, cu cine și pe ce teme. [...]
Polonia își cuantifică public ajutorul militar pentru Ucraina la 3,83 miliarde de euro , o mutare cu miză politică internă și cu efect direct asupra modului în care Varșovia își justifică efortul bugetar și deciziile de securitate în fața electoratului. Potrivit Digi24 , suma anunțată de ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , acoperă perioada de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Informația a fost prezentată ca valoare totală a donațiilor: circa 16 miliarde 450 de milioane de zloți, echivalentul a 3,83 miliarde de euro. Ministrul a spus că publicarea detaliilor despre echipamentele livrate vine pe fondul tensiunilor politice interne și al presiunilor din partea opoziției de dreapta, care a criticat guvernul condus de Donald Tusk . De ce contează: transparența schimbă presiunea asupra bugetului și a deciziilor de apărare Până acum, Polonia a evitat să comunice public detaliile ajutorului militar, invocând motive de securitate, spre deosebire de alți aliați europeni precum Marea Britanie, Germania sau Cehia. Schimbarea de abordare mută discuția din zona „sprijinului politic” în zona costurilor și a priorităților de apărare, într-un moment în care subiectul a devenit combustibil pentru disputa internă. Contextul este complicat și de tensiunile dintre Varșovia și Kiev, alimentate de dispute istorice legate de al Doilea Război Mondial, care au generat sentimente anti-ucrainene în Polonia și critici dure ale opoziției naționaliste la adresa guvernului. Ce a confirmat Varșovia despre rachetele Patriot și ce urmează Ministrul a recunoscut transferul a „câteva rachete” interceptoare pentru sistemele Patriot, dar a susținut că decizia a fost luată la cererea NATO și a comandamentului american, cu garanții de sprijin din partea aliaților în caz de nevoie. „Valoarea globală a donațiilor realizate se ridică la circa 16 miliarde 450 de milioane de zloți (3,83 miliarde de euro)”. Kosiniak-Kamysz a mai spus că divulgarea altor detalii suplimentare va necesita „ceva timp”. În paralel, Polonia rămâne un hub important pentru tranzitul ajutorului militar și umanitar către Ucraina, rol care îi consolidează poziția operațională în arhitectura de sprijin a aliaților, dar o expune și la presiuni politice interne pe tema costurilor și riscurilor asumate. [...]
