NATO investește peste 40 de miliarde de dolari în capabilități antidronă - platformă de testare și achiziție și instruire accelerată a operatorilor până în 2027

NATO pregătește investiții de peste 40 de miliarde de dolari în capabilități antidronă în următorii cinci ani , pe fondul accelerării programelor comune de înzestrare și al presiunii de a crește rapid producția și interoperabilitatea între aliați, potrivit Libertatea . Pachetul, prezentat la Forumul industriei de apărare de la Ankara , are implicații directe pentru bugetele de apărare și pentru lanțurile de aprovizionare din industria militară europeană și nord-americană. Evenimentul a reunit companii din state membre NATO pe 7 iulie 2026, în paralel cu summitul anual al Alianței, iar acordurile și proiectele anunțate au fost inventariate de NATO Watch, organizație independentă de analiză și monitorizare a NATO. În acest cadru, au fost detaliate atât achiziții, cât și inițiative multinaționale de dezvoltare și standardizare. Antidronă: bani, testare comună și mai mulți operatori NATO a anunțat investiții de peste 40 de miliarde de dolari în capabilități antidronă în următorii cinci ani și intenția de a instrui de cinci ori mai mulți operatori de drone până la finalul lui 2027. Pentru a accelera introducerea de soluții, Alianța vrea să creeze o platformă dedicată sistemelor antidronă, cu rol de „filtru” operațional: echipamentele ar urma să fie testate de NATO, compatibile cu standardele Alianței și disponibile pentru achiziție. Pentru instruire, aliații vor extinde inițiativa multinațională Flight Training Europe (NFTE) astfel încât să includă și operatori de drone; NFTE operează 16 centre de pregătire în opt țări, iar Finlanda, Franța și Suedia s-au alăturat celorlalte 17 state participante. Achiziții și proiecte care împing producția în Europa Pe partea de apărare aeriană și antirachetă, au fost lansate inițiative de cooperare pentru contracararea amenințărilor aeriene mai mici (inclusiv drone și rachete de croazieră) și pentru creșterea supravegherii aeriene pasive. Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NSPA) va cumpăra 700 de rachete PAC-2 și 200 de rachete PAC-3. În zona capabilităților de atac, au fost anunțate proiecte multinaționale, inclusiv dezvoltarea unei muniții NATO standard de 155 mm (proiectul GENIFR), iar șase state au lansat un proiect pentru capabilități de lovire de precizie la distanță mare, cu lansatoare și rachete de nouă generație. Separat, Lockheed Martin și Rheinmetall au semnat un acord pentru producerea în comun, în Germania, a rachetelor balistice ATACMS, prima dată când acestea ar urma să fie fabricate în afara Statelor Unite. Totodată, articolul menționează creșterea producției de muniție de 155 mm și de muniții de tip „loitering” (muniții rătăcitoare), prin contracte-cadru gestionate de NSPA, fără publicarea listei statelor participante. Înlocuirea AWACS și extinderea flotelor comune Un alt proiect major vizează înlocuirea flotei AWACS (Boeing E-3), veche de aproximativ 50 de ani. Producătorul suedez Saab ar urma să furnizeze până la 10 aeronave de supraveghere Global Eye unui consorțiu de 11 state: Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia și România. Primele livrări ar putea avea loc din 2030, iar prețul final este estimat la 400–450 de milioane de dolari per avion (aprox. 1,8–2,1 miliarde lei, la un curs orientativ). Pe segmentul de transport și realimentare în zbor, 15 state au anunțat o inițiativă multinațională pentru cererea de avioane Airbus, iar șapte aliați au lansat un proiect pentru o flotă de Airbus A400M. Finlanda s-a alăturat flotei multinaționale A330 MRTT, iar cele nouă state participante au anunțat livrarea iminentă a celui de-al zecelea avion, flota urmând să ajungă aproape de capacitatea completă de 12 aeronave. De ce contează pentru economie și industrie Mesajul dominant al pachetului de la Ankara este trecerea de la achiziții fragmentate la programe comune, cu standarde și testare centralizate, ceea ce poate accelera contractarea și poate reduce riscul de incompatibilitate între echipamente. În același timp, acorduri precum producția ATACMS în Germania și proiectele pentru muniție standard de 155 mm indică o presiune pentru capacități industriale mai mari în Europa, cu efecte în lanț asupra furnizorilor și materiilor prime. În paralel, NATO a lansat și un proiect multinațional pentru materii prime critice în apărare, cu 12 state participante, orientat spre reziliența lanțurilor de aprovizionare (creștere, stocare, transport și gestionare de materiale, componente și materiale reciclate esențiale pentru producția militară). [...]