Știri
Știri din categoria Diverse
Patru aliați NATO pregătesc o achiziție comună de 1,9 miliarde de euro (aprox. 9,5 miliarde lei) pentru mii de sisteme Piorun, într-un demers care ar urma să fie finanțat prin programul european SAFE și care poate consolida rapid atât apărarea aeriană, cât și industria de profil din Polonia, potrivit Digi24.
Lituania, Letonia și Norvegia s-au alăturat Poloniei într-o inițiativă regională de achiziții în domeniul apărării, descrisă ca „cel mai mare contract” de acest tip pentru rachetele Piorun, relatează TVPWorld (citat de Digi24). Cele patru state au semnat un acord-cadru, iar peste 80% dintre rachetele și lansatoarele incluse ar urma să ajungă la Forțele Armate Poloneze.
Miza nu este doar comanda în sine, ci mecanismul de finanțare: achiziția este „preconizată” să fie susținută prin SAFE, program al Uniunii Europene care sprijină investițiile mari în apărare și achizițiile comune. În acest cadru, Polonia este prezentată drept cel mai mare beneficiar, cu 43,7 miliarde de euro finanțare disponibilă, iar Varșovia spune că vrea să folosească fondurile pentru a-și întări atât armata, cât și producția internă de echipamente de apărare.
Piorun este un sistem de apărare aeriană lansat de pe umăr, fabricat în Polonia, proiectat să doboare ținte la joasă altitudine, inclusiv aeronave, elicoptere, rachete de croazieră și drone. Performanțele din războiul din Ucraina i-au adus vizibilitate internațională, iar sistemul este deja folosit de mai multe țări, inclusiv Statele Unite, Norvegia, Estonia și Letonia, conform informațiilor din articol.
Semnarea anunțată este un acord-cadru, nu comanda finală. Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a spus că un contract de punere în aplicare, cu detalii despre finanțare și livrări, ar urma să fie semnat în câteva zile.
Recomandate
România își leagă sprijinul pentru Ucraina de securizarea Mării Negre și a rutelor comerciale , iar tema a fost reluată la nivel politic în cadrul „ Coaliției de Voință ”, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan spune că România va continua să sprijine Ucraina și să mențină presiunea asupra Rusiei până la obținerea unei „păci juste și durabile”, într-un context în care sunt invocate riscuri directe la granițele NATO și în bazinul Mării Negre. Ce s-a discutat: garanții de securitate și riscuri la granițele NATO În mesajul publicat pe rețeaua X, Nicușor Dan a precizat că reuniunea a avut loc de Ziua Independenței Ucrainei și a fost „constructivă”, fiind folosită pentru reafirmarea sprijinului pentru Kiev și pentru continuarea discuțiilor privind „finalizarea unui cadru solid de garanții de securitate”. Totodată, președintele a indicat două teme de securitate cu potențial impact operațional în regiune: „numărul tot mai mare de incidente cu drone la granițele NATO”; „alte activități hibride desfășurate de Rusia”. De ce contează pentru economie: navigația și rutele comerciale din Marea Neagră Dincolo de dimensiunea politică, mesajul pune accent pe „necesitatea de a securiza navigația și rutele comerciale din Marea Neagră” – un punct sensibil pentru fluxurile de transport și comerț din regiune, inclusiv pentru România, ca stat riveran și nod logistic. În același mesaj, Nicușor Dan afirmă că participanții au rămas hotărâți să mențină presiunea asupra Rusiei pentru a se ajunge la o pace „durabilă și justă” și că au condamnat „cu fermitate” atacurile recente împotriva populației civile ucrainene. „Rămânem hotărâți să menținem presiunea asupra Rusiei, astfel încât să se poată ajunge la o pace durabilă și justă.” [...]
România își reafirmă sprijinul pentru Ucraina, inclusiv pe direcția UE și reconstrucție , într-un mesaj transmis de președintele Nicușor Dan de Ziua Independenței Ucrainei, potrivit Digi24 . Mesajul are miză de politică externă și de aliniere strategică: Bucureștiul leagă explicit sprijinul de parcursul european al Kievului și de arhitectura de securitate euro-atlantică. Ucraina marchează pe 24 august 35 de ani de la proclamarea independenței, iar șeful statului român a transmis un mesaj de felicitare, în care a invocat „curajul” și „reziliența” poporului ucrainean și a vorbit despre valori comune și libertate, într-o postare pe X. În același mesaj, Nicușor Dan a precizat că România va continua să fie alături de Ucraina, susținând „independența, suveranitatea și integritatea teritorială” a țării. „Ucraina poate conta pe asistența noastră multidimensională.” Președintele a adăugat că România rămâne „pe deplin angajată” să sprijine procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană și reconstrucția post-conflict, menționând totodată că angajamentul continuu al NATO față de Ucraina este „esențial” pentru stabilitatea și securitatea pe termen lung a spațiului euro-atlantic. Următorul pas: reuniunea „Coaliției de Voință ”, în format hibrid Pe lângă mesajul public, Administrația Prezidențială a anunțat că Nicușor Dan participă luni, prin videoconferință, la reuniunea „Coaliției de Voință” (Coalition of the Willing), grup care reunește țările ce susțin Kievul. Întâlnirea are loc la ora 13:00, în format „hibrid”, potrivit anunțului făcut de Palatul Élysée și citat de Le Figaro, conform informațiilor preluate de Digi24. [...]
Discuția despre alegeri în Ucraina se mută pe terenul „cum se votează în război” , iar problema nu este tehnologia, ci legitimitatea și securitatea procesului, potrivit Digi24 , care citează RBC-Ucraina și un interviu al lui Kirilo Budanov pentru La Stampa. Budanov, prezentat ca șef al Oficiului Președintelui, pune sub semnul întrebării fezabilitatea organizării votului în condiții de război, invocând situații concrete: votul militarilor aflați pe front „sub amenințarea dronelor”, votul persoanelor din teritoriile ocupate și funcționarea secțiilor de votare în orașe precum Harkov, unde alarmele aeriene sunt frecvente. În același timp, el ridică miza asupra recunoașterii rezultatului. „Cum poate vota un soldat care se află pe front, sub amenințarea dronelor? Cum pot vota sute de mii de oameni care trăiesc pe teritoriile ocupate? Cum funcționează secția de votare din Harkov, unde de trei ori pe zi se aude alarma aeriană? Cine garantează că rezultatul va fi recunoscut de toți?” De ce contează: votul electronic nu rezolvă automat problema încrederii În declarațiile citate, Budanov admite că, tehnic, ar putea fi organizate „cele mai moderne alegeri din lume” inclusiv prin intermediul unui smartphone, rapid și cu o interfață „elegantă”. Dar insistă că votul nu este doar o soluție tehnologică, ci „o chestiune de încredere în transparența procedurii” — adică în reguli, verificare și acceptarea rezultatului de către actorii politici și societate. Contextul politic: apelul lui Fedorov și reacția administrației prezidențiale Potrivit materialului, Mihail Fedorov a cerut recent organizarea alegerilor în Ucraina și identificarea unui mecanism care să permită desfășurarea lor în condiții de război, argumentând că toți ucrainenii trebuie să poată vota. Inițiativa a reaprins dezbaterea politică, iar Oficiul Prezidențial a calificat planurile drept nerealiste pe fondul atacurilor rusești. În același timp, președintele Volodimir Zelenski a spus că ar susține alegeri în timpul stării de urgență doar cu două condiții: asigurarea securității necesare și adoptarea modificărilor legislative corespunzătoare. El a avertizat, totodată, că alegerile în plin război pot crea riscuri serioase și că, în prezent, nu există condiții sigure pentru vot. [...]
Comisia Europeană condiționează legea salarizării de venituri suplimentare , inclusiv prin prelungirea CASS la pensiile peste 3.000 de lei, într-un semnal de presiune fiscală care poate întârzia reforma și poate afecta calendarul PNRR , potrivit Digi24 . Comisia cere Guvernului să adopte măsuri care să compenseze impactul financiar al noii legi a salarizării „peste scenariul de 8 miliarde de lei” discutat inițial. În plus, Bruxelles-ul indică o problemă de consistență între calculele de impact și textul proiectului, în special la salariile din sănătate, unde discrepanța este estimată la aproximativ 1 miliard de lei, conform materialului care citează News.ro, cu preluare din Cotidianul.ro. Miza fiscală: CASS la pensiile peste 3.000 de lei, și după 2027 Una dintre măsurile propuse vizează menținerea contribuției CASS (contribuția la asigurările sociale de sănătate) pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei și după 31 decembrie 2027, când această reținere ar urma să expire. În prezent, CASS se reține pentru partea din pensie care depășește pragul de 3.000 de lei, iar Comisia sugerează ca măsura să continue și după 1 ianuarie 2028, ca element de consolidare a veniturilor bugetare. Legea rămâne blocată, cu risc pe banii din PNRR Draftul legii salarizării a ajuns la Comisia Europeană săptămâna trecută, iar răspunsul a venit cu observații și cu solicitarea unui pachet de măsuri compensatorii care să fie adoptat odată cu legea, astfel încât Guvernul să aibă resurse pentru creșterile de venituri. În acest context, legea salarizării este „în continuare blocată”, iar România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) din PNRR, conform informațiilor din articol. Ce urmează: negocieri la Cotroceni și discuția despre rating În zilele următoare este prevăzută o nouă întâlnire la Cotroceni pentru a se încerca un consens asupra formei finale, care „ar putea ajunge în Parlament la vot”. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus la Digi24 că valoarea de referință din ultima variantă a fost redusă la cererea Ministerului de Finanțe pentru a crea „o zonă de tampon” și pentru a evita „o surpriză” care ar putea duce la un downgrade al ratingului de țară. El a mai afirmat că „nu scade niciun venit” și că există un mecanism de protecție a veniturilor. [...]
Numărul intrărilor neautorizate de drone în spațiul aerian românesc a accelerat în 2026 , iar ritmul pune presiune directă pe operațiunile de apărare aeriană și pe protecția infrastructurii critice din zona Mării Negre, potrivit unei analize din Libertatea . Din datele oficiale prezentate de ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță , reiese că peste jumătate dintre dronele străine care au pătruns ilegal în spațiul aerian al României din 2023 până în prezent au fost înregistrate în primele opt luni ale anului 2026. Din totalul de 42 de pătrunderi neautorizate identificate de la începutul războiului, 24 au avut loc în 2026. Escaladarea de la graniță se vede și în intensitatea atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene din proximitatea frontierei: din 121 de atacuri, 55 au fost lansate de la începutul lui 2026, iar 22 doar în ultimele două luni, conform aceleiași surse. În paralel, avioanele Forțelor Aeriene Române și ale aliaților NATO au fost ridicate de la sol de 78 de ori din 2023 până în prezent pentru misiuni de Poliție Aeriană, dintre care 43 de decolări au fost executate exclusiv în 2026. De ce se înmulțesc incidentele: rute comerciale mutate și atacuri lângă Dunăre Analiza indică cel puțin trei explicații pentru creșterea numărului de drone (sau resturi de drone) găsite în România. Una dintre ele ține de schimbarea dinamicii logistice în zonă, pe fondul atacurilor și contramăsurilor din războiul Rusia–Ucraina. Fostul locțiitor al Forțelor Navale, contraamiralul de flotilă (r) Constantin Ciorobea, explică faptul că, pe măsură ce Rusia a încercat să blocheze folosirea portului Odesa, Ucraina a mutat o parte din exporturi pe rute alternative, în special prin porturile dunărene Reni și Ismail. În acest context, Rusia atacă aceste porturi ucrainene de pe Dunăre, aflate foarte aproape de malul românesc, iar distanța mică face ca unele drone de atac să ajungă pe teritoriul României. Tot în această logică intră și faptul că navele care pleacă din porturile ucrainene ar încerca fie să iasă spre Marea Neagră mai aproape de țărmurile românesc și bulgăresc, fie să folosească brațul Sulina, ceea ce menține presiunea în proximitatea României. NATO: „apetitul pentru risc a crescut” în 2026 Un oficial NATO citat în analiză spune că aliații observă două tendințe în războiul purtat de Rusia: atacuri „tot mai dure” și, în același timp, o „minimalizare a efectelor colaterale”, inclusiv asupra civililor și a terților, ceea ce ar explica incursiunile mai dese ale dronelor în spațiul NATO. „Apetitul pentru risc a crescut față de 2025 și nu mai e nimeni atent”, spune oficialul NATO citat de Libertatea. Marea Neagră și infrastructura energetică: cazul Neptun Deep Analiza discută și incidentul în care o dronă maritimă cu explozibil a ajuns, pe 20 august, lângă una dintre platformele de extragere a gazelor din perimetrul Neptun Deep. Contraamiralul (r) Constantin Ciorobea afirmă că drona era în derivă și că motorul nu mai funcționa, iar aceasta nu a explodat când a fost lovită de Aviația Română cu tunul de la bordul unui F-16. Neutralizarea a necesitat intervenția specialiștilor militari EOD (echipe de neutralizare a munițiilor explozive), după ce drona a fost inițial înconjurată pentru a nu ajunge la un picior al platformei. În același context, Ciorobea susține că ar putea deveni „inevitabilă” o coaliție între România, Bulgaria și Turcia pentru protejarea infrastructurii critice la Marea Neagră, dar avertizează că România ar putea avea o limitare operațională: insuficiența navelor pentru a asigura un serviciu permanent, dacă un astfel de aranjament ar funcționa similar coaliției de deminare din Marea Neagră. De ce Armata Română doboară acum drone: sistemul Merops și reguli mai flexibile O întrebare recurentă, potrivit analizei, este de ce doborârile au început abia recent. România a doborât drone de patru ori „în ultimele săptămâni”: de trei ori la final de iulie și o dată pe 16 august. Explicațiile invocate sunt: operaționalizarea sistemului antidronă Merops , pus la dispoziția României de SUA în toamna lui 2025 și integrat în dispozitivul de apărare la final de iunie 2026; MApN a precizat atunci că sistemul a trecut prin testare, evaluare și validare operațională și că folosește algoritmi de inteligență artificială pentru detectarea și neutralizarea țintelor mici la altitudini joase; implicare mai mare la nivel NATO și flexibilizarea deciziilor militare , potrivit sursei NATO citate; cadrul legal : din anul trecut, militarii au o lege care le permite să decidă singuri momentul și modul în care doboară o dronă, fără aprobarea ministrului Apărării. În continuare, România încearcă să obțină de la aliați mai multe sisteme antidronă, iar discuții pe acest subiect au loc inclusiv în această săptămână, conform analizei. O opțiune „improbabilă”: închiderea spațiului aerian la graniță Contraamiralul (r) Ciorobea amintește că Finlanda a ales să închidă spațiul aerian la granița cu Rusia, ceea ce ar însemna doborârea automată a oricărui obiect zburător. În cazul României, o astfel de măsură este descrisă ca improbabilă, din motive economice, strategice și politice, inclusiv pentru că spațiul aerian – mai ales în Dobrogea – este foarte aglomerat, iar companiile aeriene evită deja rutele afectate de conflicte armate. În practică, soluția urmată de majoritatea aliaților ar fi, potrivit lui Ciorobea, angajarea dronelor de către aviație, cu atenție la riscul pentru ceea ce se află la sol. [...]
Adoptarea Legii salarizării unitare ar putea ridica absorbția granturilor din PNRR la 97% , în condițiile în care România este „garantat” peste pragul de 90% la partea de bani nerambursabili, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , consemnate de Digi24 . Pîslaru și-a menținut public estimarea privind accesarea a peste 90% din sumele alocate sub formă de granturi (fonduri nerambursabile) din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . În același timp, el a legat o creștere suplimentară a absorbției de adoptarea în Parlament a Legii salarizării unitare a bugetarilor. Într-o intervenție la B1 TV, citată de News.ro, ministrul interimar a spus că, în forma actuală, România va depăși 90% absorbție pe componenta de granturi și a indicat că ținta de 97% ar fi fost posibilă dacă exista cadrul legislativ privind salarizarea unitară. „În acest moment eu vă spun, garantat, că trecem peste 90% absorbţie de granturi. Fără, că dacă aveam legea salarizării ajungeam la 97.” De ce contează: o lege poate influența direct procentul de bani nerambursabili atrași Mesajul central al lui Pîslaru este că diferența dintre „nouăzeci și un pic” și 97% la granturile din PNRR ar depinde de adoptarea legii salarizării unitare. În logica prezentată de ministru, această măsură ar fi un element care poate debloca sau securiza o parte mai mare din finanțarea nerambursabilă. Totodată, el a pus accent pe renegocierea PNRR, susținând că, în urma acestui proces, România ar urma să primească „peste 90%” din banii nerambursabili. Ce urmează: reperul invocat este cererea de plată 6 Pîslaru a indicat că validarea practică a estimării sale va putea fi verificată la momentul depunerii „cererii de plată 6”, fără a oferi în materialul citat un calendar sau detalii suplimentare despre conținutul acesteia. [...]
