Știri
Știri din categoria Diverse
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Guvern de menținerea disciplinei bugetare, după ce vicepreședintele partidului, Siegfried Mureșan, a avertizat că „a supraîndatora România înseamnă a o slăbi”, potrivit Digi24. Mesajul vine în pline negocieri politice pentru formarea Executivului și pune accentul pe continuitatea reducerii deficitului.
Mureșan, propus de PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, susține că „disciplina bugetară este linia roșie” peste care liberalii nu pot trece în discuțiile privind viitorul Guvern.
Potrivit lui Mureșan, Guvernul condus de Ilie Bolojan ar fi redus cu aproape 30 de miliarde de lei deficitul bugetar în primele cinci luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. El califică această scădere drept „binevenită” și „absolut necesară” pentru redresarea economică și pentru dezvoltarea ulterioară „pe baze solide”.
În mesajul public, Mureșan afirmă că viitorul Guvern trebuie să continue disciplina fiscală, pe care o descrie drept „singura cale” pentru creșterea sustenabilă a investițiilor și a nivelului de trai. Totodată, el spune că PNL nu va accepta un Executiv care „va reveni la risipă” imediat după instalare.
„Vom susține doar un Guvern care continuă pe linia disciplinei bugetare, a reformelor și a modernizării.”
În logica acestui mesaj, disciplina bugetară devine criteriul de bază pentru sprijinul politic al PNL în negocierile pentru viitoarea formulă guvernamentală.
Recomandate
Disputa PNL–PSD pe „acordul politic” prelungește incertitudinea formării guvernului , într-un moment în care partidele încearcă să deblocheze negocierile pentru o majoritate parlamentară. Potrivit Digi24 , prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu a reacționat la declarația liderului PSD, Sorin Grindeanu , că ar semna „pe loc” un acord politic. Motreanu a pus sub semnul întrebării utilitatea unui document semnat dacă nu este și respectat, invocând experiențe anterioare de colaborare între partide. Mesajul său, publicat pe Facebook, a fost formulat ca o întrebare directă către Grindeanu: dacă îl semnează, „îl și respectă?”. Ce a spus Sorin Grindeanu despre acord În declarațiile la care a răspuns Motreanu, Grindeanu a indicat că PSD ar accepta semnarea unui acord politic cu PNL și USR și a cerut ca Ilie Bolojan să semneze, la rândul lui, și să voteze un guvern minoritar PSD, conform informațiilor prezentate de Digi24 (care trimite la declarațiile anterioare ale liderului PSD: Digi24 ). De ce contează: acordul nu mai este doar o formalitate Schimbul de replici arată că blocajul nu ține doar de semnarea unui document, ci de încrederea între parteneri și de garanțiile politice privind aplicarea lui. În practică, o astfel de dispută poate întârzia conturarea unei majorități care să asigure învestirea unui guvern, ceea ce menține incertitudinea politică. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pașii următori ai negocierilor, rămâne neclar dacă reacția PNL va duce la o renegociere a condițiilor sau la o nouă rundă de discuții pentru deblocarea acordului. [...]
Șase legi rămase neadoptate pot bloca accesul la bani din PNRR , iar premierul interimar Ilie Bolojan cere convocarea de sesiuni extraordinare în Parlament în a doua jumătate a lunii iulie, potrivit Digi24 . Miza, din perspectiva Guvernului, este una de finanțare: Bolojan a spus că cele șase proiecte de lege au asociate „sume foarte mari de bani”, într-un interval indicat de el între 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) și un miliard de euro (aprox. 5,1 miliarde lei), în contextul închiderii PNRR. Ce legi sunt în joc și unde se blochează Bolojan a dat ca exemplu Codul urbanismului, despre care a afirmat că este blocat din decembrie în Comisia de Administrație din Camera Deputaților. Tot ca proiect cu miză de „un miliard” a menționat legea salarizării, descrisă drept „delicată” și susceptibilă să genereze nemulțumiri indiferent de forma finală. Premierul interimar a mai spus că există și alte legi „mai puțin importante”, dar cu impact semnificativ, fără a le nominaliza în materialul citat. De ce cere sesiuni extraordinare și ce urmează Solicitarea de sesiuni extraordinare vizează accelerarea traseului legislativ în ambele Camere, astfel încât proiectele adoptate de o Cameră să ajungă rapid la cealaltă pentru vot, într-o procedură scurtată. Bolojan a condiționat adoptarea de existența unui acord politic și a precizat că Guvernul lucrează la aceste proiecte, inclusiv la „ultimele negocieri cu Comisia Europeană ” pe componenta de salarizare. El a indicat ca pas următor transmiterea proiectelor către liderii politici, președinții de comisii și liderii de grup, pentru studiu și, eventual, ședințe de comisie înainte de plen. [...]
Berlinul vrea să elibereze teren pentru locuințe prin demolarea unui buncăr din epoca nazistă , o decizie care deschide un conflict între politica de dezvoltare imobiliară și protejarea patrimoniului, potrivit Daily Mail . Buncărul vizat este unul rămas din complexul Noii Cancelarii a Reichului (New Reich Chancellery), sediul puterii lui Adolf Hitler la Berlin, grav avariat în Bătălia pentru Berlin și demolat de forțele sovietice în 1949. În prezent, buncărul este încă vizibil într-o zonă descrisă ca teren viran, iar autoritățile locale ar urmări construirea de apartamente pe amplasament. Ministrul locuințelor din Berlin, Christian Gaebler, a declarat pentru publicația germană BZ că proiectele de locuințe nu ar trebui blocate pentru a păstra un buncăr care ar putea deveni „un loc de pelerinaj”. Patrimoniu vs. dezvoltare: miza deciziei Opoziția față de demolare vine din zona organizațiilor preocupate de istoria subterană a orașului și de conservarea urmelor regimului nazist ca elemente de educație și memorie publică. Dietmar Arnold, președintele Berlin Underworlds Association , a spus pentru BBC că situl este „al făptașilor” și reprezintă „ultimele rămășițe” ale centrului de putere al Germaniei naziste. El a propus colaborarea cu Muzeul Holocaustului pentru transformarea zonei într-un loc memorial, cu o expoziție despre finalul războiului. Arnold a mai afirmat că, la ultima sa vizită din 2007, buncărul era într-o stare foarte bună: complexul ar avea 12.900 de picioare pătrate (aprox. 1.198 mp), iar pereții și plafoanele ar avea aproape 6 picioare grosime (aprox. 1,8 metri). În aceste condiții, susține el, ar putea fi posibilă construirea deasupra fără demolare. Ce spun instituțiile și ce urmează Daily Mail notează că, anul trecut, Consiliul Monumentelor din landul Berlin a respins planuri de demolare, argumentând că buncărul are „valoare istorică semnificativă” și cerând evaluarea stării de conservare și a includerii pe lista clădirilor protejate de către Oficiul de stat pentru conservarea monumentelor istorice. În același timp, publicația precizează că buncărul aflat în centrul disputei nu este celebrul Führerbunker, unde Hitler și Eva Braun s-au sinucis; acesta ar fi la circa 400 de picioare spre nord (aprox. 122 metri). Buncărul discutat ar fi fost folosit de angajați ai Cancelariei Reichului și, după război, ar fi fost transformat în spital. Din informațiile prezentate, următorul pas relevant pare a fi decizia administrativă privind statutul de protecție al sitului și, implicit, dacă proiectul de locuințe poate avansa prin demolare sau trebuie adaptat pentru a integra structura existentă. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării refacerea coaliției și spune că, în actuala criză politică, opțiunile realiste ar fi guverne minoritare sau formule „de tip armistițiu”, cu durată limitată, pentru deblocarea situației, potrivit Digi24 . Declarațiile vin după ce Sorin Grindeanu a transmis că va semna un acord politic, iar Bolojan a interpretat mesajul drept o schimbare de ton față de discuțiile anterioare, care s-ar fi blocat pe condiția ca partidele de dreapta să susțină un premier PSD. Bolojan a spus că, mai recent, Grindeanu ar fi acceptat ideea unor guverne succesive, însă cu solicitarea ca primul să fie un guvern PSD. Miza: un acord care să poată fi aplicat, nu doar semnat Bolojan a indicat că principala dificultate în negocierea unui acord politic este „pierderea încrederii” între partide, pe care o plasează „în principal în PSD”. În acest context, el a afirmat că, atunci când ți se cere din nou un vot de încredere pentru un guvern PSD, trebuie analizate „cât se poate de serios” condițiile care pot fi impuse. În aceeași logică, premierul interimar a spus că a fost solicitat un „acord de reciprocitate”, valabil „în două sensuri”, și a ridicat problema garanțiilor care pot fi puse în practică astfel încât instalarea unui guvern să ducă efectiv la implementarea măsurilor de care România are nevoie. De ce nu ar mai funcționa refacerea coaliției Bolojan a susținut că este „greu de presupus” că un guvern în care se reface din nou coaliția ar mai putea funcționa „în această perioadă”, având în vedere evoluțiile recente dintre partenerii politici. În consecință, el a conturat două variante: guverne minoritare , care să poată trece punctual măsuri în Parlament; guverne „de tip armistițiu” , cu o durată cât se poate de clară , orientate spre ieșirea din blocaj. Bolojan a mai avertizat că simpla depășire a unui „hop” legat de absorbția fondurilor europene nu ar garanta stabilizarea automată a situației și a insistat că un acord poate conține orice clauze, dar devine inutil dacă semnatarii nu îl respectă. Ce urmează, în logica lui Bolojan Premierul interimar a indicat că o formulă de înțelegere ar trebui construită prin negocieri reale, nu „în emisiuni televizate”, și că este nevoie de o analiză în interiorul fiecărui partid privind susținerea măsurilor, împreună cu președintele României, care „are și el o responsabilitate” în acest domeniu. [...]
Înăsprirea avertismentelor de călătorie ale Germaniei pentru Rusia ridică riscurile operaționale pentru mobilitatea și activitatea cetățenilor și companiilor germane , pe fondul intensificării atacurilor cu drone și al unor posibile întreruperi în transport și aprovizionare, potrivit Digi24 . Ministerul Afacerilor Externe de la Berlin le recomandă cetățenilor germani să părăsească „cât mai curând” Rusia, extinzând avertismentul de la zonele de frontieră cu Ucraina la întreg teritoriul rus. Motivația centrală este persistența riscului de atacuri cu drone, inclusiv în marile centre urbane. În recomandările citate, ministerul notează că Moscova, Sankt Petersburg și regiunea Leningrad au devenit în ultimele luni ținte mai frecvente ale raidurilor masive cu drone, iar căderea resturilor a produs pagube, uneori „destul de semnificative”, în pofida consolidării apărării antiaeriene din jurul Moscovei. Berlin indică drept cele mai periculoase regiunile Belgorod, Bryansk, Kursk, Voronej și Rostov, precum și regiunea Krasnodar. Efecte practice: transport aerian și aprovizionare Pe lângă riscurile de securitate, ministerul avertizează că situația se poate deteriora rapid și menționează posibile perturbări cu impact direct asupra deplasărilor: întreruperi în traficul aerian, pe fondul restricțiilor impuse periodic funcționării aeroporturilor; întârzieri și anulări de zboruri; întreruperi în aprovizionarea cu combustibil în anumite regiuni. Riscuri juridice și limitări consulare Documentul mai atrage atenția asupra riscului de reținere arbitrară, inclusiv pentru cetățenii germani cu dublă cetățenie germano-rusă, precum și asupra posibilităților limitate de acordare a asistenței consulare. Pentru cei care rămân în Rusia, recomandările includ evitarea locurilor aglomerate, urmărirea comunicatelor oficiale privind siguranța și înregistrarea în sistemul de informare în situații de criză ELEFAND. Context: avertisment similar din partea SUA Digi24 amintește că, la sfârșitul anului trecut, Departamentul de Stat al SUA a menținut pentru Rusia nivelul patru de pericol pentru călătorii și le-a recomandat cetățenilor americani să nu viziteze țara, iar celor aflați deja acolo „să plece imediat”, invocând conflictul armat, aplicarea arbitrară a legislației ruse, riscul de reținere și o potențială amenințare teroristă. [...]
Riscul de a pierde bani din PNRR a devenit miza unui nou conflict politic, după ce Sorin Grindeanu a acuzat că blocajele din Parlament și întârzierea formării unui guvern „cu puteri depline” pot pune în pericol adoptarea legilor necesare pentru accesarea fondurilor, potrivit Stirile Pro TV . Grindeanu a spus că este gata să convoace o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru votarea proiectelor de lege necesare ca România să primească banii rămași din PNRR, în condițiile în care, de la 1 iulie, parlamentarii au intrat în vacanță, iar activitatea ar putea fi suspendată până pe 31 august, dată indicată în articol ca moment-limită. Cu o zi înainte, premierul interimar Ilie Bolojan atrăsese atenția că mai sunt cinci proiecte de lege care trebuie supuse votului și că va discuta cu liderii partidelor pentru convocarea unei sesiuni extraordinare. Ce legi au rămas în blocaj și de ce contează Președintele PSD afirmă că „ceasul ticăie” pentru reformele din PNRR și îl acuză pe Ilie Bolojan că ar întârzia și bloca „în mod deliberat” formarea unui guvern cu puteri depline. În relatarea sa, Grindeanu spune că a primit „șase proiecte vitale” pentru PNRR, dintre care patru erau la Camera Deputaților și două la Senat. El susține că la Camera Deputaților au fost aprobate toate proiectele solicitate, împreună cu alte acte normative legate de PNRR, iar pachetul de reforme și măsuri ar însuma „aproximativ 3 miliarde de euro” (aprox. 15 miliarde de lei) pentru România. În schimb, potrivit lui Grindeanu, Senatul – condus de PNL – nu ar fi reușit să voteze cele două proiecte rămase, despre care spune că vizează: o propunere legată de decarbonizare; una privind codul urbanismului. Sesiune extraordinară: scenariul anunțat de Grindeanu Grindeanu a declarat că a transmis că rămâne disponibil să sprijine adoptarea proiectelor necesare și că nu va ezita să convoace o sesiune extraordinară „atunci când situația o va impune”. El a mai spus că PSD și-a anunțat parlamentarii să fie pregătiți să revină la muncă în acest scenariu. În același context, liderul PSD a legat prelungirea crizei politice de efecte economice, afirmând că un blocaj politic prelungit ar „sabota economia României” și ar putea avea consecințe severe. [...]
