Știri
Tag: disciplina bugetara

Votul PNL pentru învestirea Guvernului Niculescu , deși rămâne în opoziție, pune presiune pe PSD să continue disciplina bugetară și reformele , în condițiile în care Ilie Bolojan avertizează că prelungirea crizei politice ar putea bloca servicii publice esențiale, potrivit Digi24 . În discursul din plen, înaintea votului de învestitură, Bolojan a spus că PNL va da „un vot de necesitate” pentru a închide criza politică, chiar dacă liberalii nu intră în noul Executiv și „nu negociază funcții”. El a susținut că alternativa – menținerea blocajului – ar avea costuri directe în funcționarea statului, inclusiv în sănătate. „Când camerele de gardă nu vor mai putea prelua pacienții și urgențele, pentru că nu vor avea cu ce să le rezolve, atunci oamenii vor suferi și, sigur, nimeni nu va răspunde pentru asta.” Miza economică: cheltuieli sub control și continuitatea reformelor Bolojan a legat explicit susținerea punctuală din Parlament de așteptarea ca noul guvern să continue măsurile de reformă și de reducere a cheltuielilor publice. În intervenția sa, el a cerut un stat „mai eficient”, cu „reguli egale pentru toți” și cu accent pe investiții, în timp ce cheltuielile trebuie ținute „sub control”. Totodată, a avertizat PSD să nu renunțe la măsurile deja adoptate pentru corectarea dezechilibrelor bugetare, argumentând că populația „a plătit un preț” pentru aceste corecții. „Nu există nicio grea moștenire”: disputa pe responsabilitatea guvernării Un punct central al atacului politic a fost respingerea ideii că viitorul Cabinet ar putea invoca o „grea moștenire”. Bolojan a afirmat că „bugetul este stabilizat” și a susținut că problemele structurale nu puteau fi rezolvate în cele cinci luni de interimat. În același timp, el a insistat că răspunderea pentru guvernare revine PSD și premierului desemnat, respingând ideea unor „paravane” de responsabilitate, în condițiile în care PNL votează învestirea, dar nu participă la guvernare. Contextul politic invocat de Bolojan Bolojan a acuzat PSD și AUR că au provocat criza politică prin demiterea fostului Executiv „în urmă cu peste cinci luni” și a spus că, între timp, cei care au doborât guvernul „nu au reușit să ofere nicio soluție viabilă”. Separat, a criticat și desemnările făcute de președintele României pentru funcția de premier, afirmând că doar una dintre cele patru propuneri ar fi reflectat voința partidelor în urma consultărilor. Pentru mediul economic și pentru administrație, mesajul-cheie este că votul PNL este prezentat ca o soluție de avarie pentru deblocare, dar vine la pachet cu o linie roșie: menținerea direcției de consolidare bugetară și a reformelor, pe care Bolojan spune că noul guvern va trebui să și le asume integral. [...]

Premierul desemnat Luca Niculescu promite predictibilitate pentru economie și disciplină bugetară , în timp ce își fixează ca prim obiectiv formarea rapidă a unei majorități parlamentare care să voteze un guvern „ancorat” pe direcția europeană și euroatlantică, potrivit Digi24 . Niculescu a făcut declarațiile luni seară, la Palatul Cotroceni , după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat să formeze guvernul. El a anunțat că va discuta cu partidele parlamentare pentru a construi majoritatea și pentru a conveni asupra unui „program de guvernare realist”, urmând ca în zilele următoare să prezinte public rezultatul consultărilor, prioritățile și echipa. Mesajul economic: bani publici, predictibilitate și investiții În primul său discurs ca premier desemnat, Niculescu a indicat explicit câteva direcții cu relevanță economică și bugetară: „seriozitate în folosirea banului public”; „predictibilitate pentru economie”; „accelerarea investițiilor și a reformelor”; respectarea angajamentelor României. Totodată, a admis limitele mandatului pe termen scurt, într-un context pe care l-a descris ca fiind dificil atât economic, cât și internațional. „Nu pot promite miracole. Ce pot să promit este seriozitate în folosirea banului public, predictibilitate pentru economie, respectarea angajamentelor României, accelerarea investiţiilor şi a reformelor şi un stat care să funcţioneze cât mai bine pentru cetăţenii săi.” Ce urmează: negocieri pentru majoritate și prezentarea echipei Miza imediată este obținerea unei majorități parlamentare care să voteze guvernul. Niculescu a spus că va purta discuții cu partidele pentru a construi această majoritate și pentru a agrea programul de guvernare, iar apoi va comunica public concluziile și componența echipei. Desemnarea lui Luca Niculescu a venit după consultări la Cotroceni cu partidele și formațiunile parlamentare. Declarațiile sale sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. [...]

Premierul desemnat Siegfried Mureșan își asumă reducerea inflației și o „nouă etapă” de creștere economică, mizând pe continuitatea politicilor de disciplină bugetară, potrivit Mediafax . Mesajul, transmis sâmbătă pe rețelele sociale, indică drept axă a programului gestionarea atentă a banilor publici, cu efect direct asupra costurilor din economie și a nivelului de trai. Mureșan a afirmat că intenționează să continue reformele inițiate de guvernul condus de Ilie Bolojan , despre care spune că „a stabilizat țara” și a creat premisele pentru „o etapă de creștere”. Ce promite: disciplină la cheltuieli și ținte economice În mesajul public, premierul desemnat a pus accent pe câteva principii pe care le numește „sănătoase”, legate de modul în care ar urma să fie administrate finanțele publice: responsabilitate în cheltuirea banilor publici; evitarea risipei; investiții „acolo unde este nevoie”. Obiectivele enunțate sunt reducerea inflației, creșterea economiei și îmbunătățirea nivelului de trai. Ce urmează procedural: votul Parlamentului în 10 zile Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL, a fost desemnat de președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier, după consultările de la Palatul Victoria. Conform informațiilor din articol, pentru a deveni premier, Mureșan trebuie să ceară în termen de 10 zile de la desemnare votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a listei Guvernului, iar învestirea necesită votul majorității deputaților și senatorilor. [...]

PSD condiționează sprijinul pentru un guvern de 24 de luni de un set de reguli de disciplină bugetară și monitorizare publică , care ar lega deciziile de finanțare de surse clare de bani, responsabili și indicatori măsurabili, potrivit Digi24 . Documentul, adoptat de Consiliul Politic Național al PSD la Sinaia , propune un „Acord al celor zece priorități naționale” deschis partidelor parlamentare, sindicatelor, patronatelor, administrațiilor locale și societății civile. Miza economică a propunerii este mutarea negocierii politice de la împărțirea funcțiilor la un program cu termene și finanțare explicită: guvernul ar fi „judecat” după îndeplinirea obiectivelor, nu după formula politică, iar semnarea acordului nu ar oferi automat dreptul de a numi miniștri și nici nu ar garanta alocări bugetare. „Semnătura nu este un cec în alb. Orice măsură trebuie să indice de unde vin banii, cine câștigă, cine suportă costul, ce instituție răspunde și care este riscul de eșec.” PSD își justifică inițiativa printr-un diagnostic al crizei politice și economice, invocând date din august 2026: 90,5% dintre respondenți ar fi considerat că România merge într-o direcție greșită, 75% ar fi spus că economia s-a înrăutățit, iar 58% că trăiesc la limita strictului necesar. Cum ar funcționa acordul: finanțare, evaluare și „majoritate socială” Documentul pleacă de la ideea formării unei „majorități sociale înaintea unei majorități parlamentare”. Programul de guvernare ar urma să fie stabilit înaintea negocierii portofoliilor, iar majoritatea parlamentară ar fi demonstrată prin semnături nominale în ambele Camere. În arhitectura propusă, fiecare prioritate ar trebui să aibă: sursă de finanțare identificată; responsabil desemnat; indicatori urmăribili public; termene și evaluare publică. Totodată, prioritățile nu ar putea fi modificate „discret”, prin ordonanțe sau negocieri bilaterale, ci doar prin argument public și acordul semnatarilor. Disciplina bugetară și colectarea, între condiții și ținte În zona fiscal-bugetară, PSD susține că statul ar trebui să combată frauda, evaziunea și risipa înainte de a introduce noi sarcini pentru contribuabilii care își plătesc taxele. Printre propuneri se află integrarea datelor fiscale, vamale, comerciale și patrimoniale într-un sistem unic de analiză a riscurilor, ținte pentru reducerea decalajului de TVA și recuperarea prejudiciilor, precum și orientarea controalelor către fraudele mari și rețelele organizate. Bugetarea ar urma să fie multianuală, cu scenarii (de bază, prudent și de șoc), iar facilitățile fiscale și garanțiile statului ar fi inventariate și păstrate doar dacă își dovedesc rezultatele și echitatea. Documentul introduce și principiul că cheltuielile permanente trebuie acoperite din venituri recurente, iar împrumuturile folosite pentru investiții cu efecte verificabile. Monitorizare lunară și condiții de ieșire din acord Îndeplinirea priorităților ar urma să fie urmărită printr-un portal public actualizat lunar de Guvern, cu indicatori precum capacități instalate, proiecte puse în funcțiune, timp economisit, venituri colectate, locuri de muncă create și acces la servicii. Dacă o prioritate este încălcată, documentul prevede notificare scrisă, evaluare tehnică și un termen de remediere de 15 zile. Retragerea din acord ar putea fi justificată, între altele, de modificarea unilaterală a unei priorități, nerespectarea repetată a bugetului, ascunderea obligațiilor publice, refuzul publicării indicatorilor sau înțelegeri secrete privind funcții, contracte ori alocări bugetare, iar retragerea ar deveni efectivă doar după prezentarea publică a motivelor și consecințelor. Cele 10 priorități: de la energie și investiții la reforma statului Acordul propune zece direcții, cu accent pe energie, apărare, reindustrializare, colectare și disciplină bugetară, reforma administrației, piața muncii și demografia, educație și sănătate, agricultură și irigații, infrastructură și investiții strategice, respectiv orientarea europeană și euroatlantică (inclusiv finalizarea aderării la OECD , în condițiile în care România ar fi obținut 24 din 25 de avize, potrivit documentului). În infrastructură, PSD leagă explicit planificarea de finalul PNRR la 31 august 2026 și propune transformarea experienței de implementare într-un set de lecții pentru pregătirea unui „Plan de Parteneriat Național și Regional” pentru accesarea fondurilor europene după 2027, plus o poziție comună pentru negocierile bugetului UE 2028–2034. În energie, documentul cere audit public al proiectelor și blocajelor administrative, calendar național pentru noi capacități, modernizarea rețelelor și stocare, precum și măsuri țintite pentru consumatorii vulnerabili și eficiență energetică pentru reducerea facturilor. În reforma statului, propune audit funcțional al instituțiilor și companiilor de stat, interoperabilitatea bazelor de date și trasabilitate completă a achizițiilor publice, cu publicarea contractelor și a beneficiarilor reali. Ce urmează Propunerea PSD, așa cum este descrisă în rezoluție, deschide o negociere în care sprijinul politic ar fi condiționat de reguli de finanțare, raportare și evaluare publică, nu de împărțirea funcțiilor. Rămâne de văzut dacă și în ce formă alte partide, grupuri parlamentare sau parlamentari vor accepta integral cele zece priorități și mecanismul de monitorizare, în condițiile în care aderarea nu ar garanta acces la ministere sau alocări bugetare. [...]

Menținerea ratingului României la „recomandat investițiilor” rămâne legată de disciplina bugetară , iar președintele Nicușor Dan avertizează că, deși decizia Moody’s confirmă progrese, perspectiva rămâne „rezervată”, potrivit Digi24 . În mesajul publicat pe X, șeful statului a spus că evaluările agențiilor de rating „nu sunt doar aprecieri tehnice”, pentru că se traduc în costuri de finanțare mai mici pentru stat și în încredere mai mare pentru investitori, cu efecte indirecte asupra investițiilor, dezvoltării și locurilor de muncă. Nicușor Dan a apreciat că menținerea ratingului în categoria „recomandat investițiilor” este „rezultatul efortului instituțional, al cetățenilor și al mediului de afaceri”. „Evaluările agențiilor de rating nu sunt doar aprecieri tehnice, ci au impact asupra vieții tuturor, pentru că înseamnă costuri mai mici pentru împrumuturile statului, mai multă încredere pentru investitori și, implicit, șanse mai bune pentru investiții, dezvoltare și locuri de muncă.” Ce condiții indică Moody’s și Fitch pentru perioada următoare Președintele a punctat că, în pofida confirmării ratingului, „mai avem mult de muncă”, iar agențiile Moody’s și Fitch pun accent pe două direcții, conform mesajului citat de Digi24: nevoia unui buget pentru 2027, „agreat până la finalul acestui an”; măsuri pentru limitarea creșterii cheltuielilor statului. În același context, Nicușor Dan a enumerat și priorități pentru revenirea la creștere economică: accelerarea investițiilor, stimularea mediului privat, management de calitate în companiile de stat și predictibilitate fiscală. Euro: „acord de principiu”, dar proces de durată Referitor la aderarea la euro, președintele a spus că există un acord de principiu al formațiunilor politice pentru „o asumare concretă” a obiectivului, însă a subliniat că este un proces de durată, care trebuie prioritizat și însoțit de dezbateri. Mesajul se încheie cu un apel la reducerea tensiunii politice și la concentrarea pe reformele asumate, în ideea că obiectivele economice și fiscale invocate pot fi atinse doar prin cooperare politică și orientare către interesul public. [...]

Economiile de la Cancelaria premierului arată miza reducerii risipei în aparatul public , susține premierul interimar Ilie Bolojan , care le leagă direct de capacitatea statului de a finanța investiții de infrastructură, potrivit Digi24 . Bolojan afirmă că economiile realizate „doar de către Cancelaria premierului” în 2025 și 2026 ar echivala, ca ordin de mărime, cu valoarea unui pod cu o bandă pe sens peste Crișul Repede sau cu cea a unui pasaj rutier suprateran. Într-o postare pe Facebook, citată de News.ro, el spune că, raportat la primele șase luni ale anului, cheltuielile Cancelariei sunt „cam la jumătate” față de 2024, iar extins pe întreg anul rezultă o economie de „peste 20 de milioane de lei”, adică „peste 4 milioane de euro (aprox. 20 milioane lei)”. Ce indică aceste cifre pentru buget și investiții Mesajul premierului interimar pune accent pe ideea că reducerea cheltuielilor curente poate elibera resurse pentru proiecte vizibile, cu impact direct în mobilitate și siguranță rutieră. El susține că, dacă astfel de economii ar fi fost extinse „la sutele de autorități centrale”, România ar fi putut avea „sute de pasaje sau poduri realizate în fiecare an” sau alte investiții publice. Unde vede Bolojan spațiu de reducere a cheltuielilor Bolojan enumeră câteva direcții prin care instituțiile și companiile publice ar putea reduce costurile: limitarea risipei; dimensionarea „corectă” a numărului de angajați; contractarea „corectă” a lucrărilor și serviciilor publice. În același registru, el leagă disciplina bugetară de „respectul pentru cetățenii” care plătesc taxe și impozite. Evaluarea Cancelariei: reducere estimată de peste 48% față de 2024 Șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca , a prezentat sâmbătă cheltuielile instituției comparativ pentru perioada 2024–2026 și a spus că, pe baza cheltuielilor „liniare” din primele șase luni, se estimează o reducere de „peste 48%” în acest an față de 2024. Jurca a rezumat abordarea prin ideea că „un guvern care administrează poate fi un bun administrator”. [...]

Cancelaria Prim-ministrului estimează pentru 2026 o scădere a cheltuielilor de peste 48% față de 2024 , pe baza ritmului de execuție din primele șase luni ale anului, potrivit datelor prezentate de șeful Cancelariei premierului Ilie Bolojan , Mihai Jurca, citate de Economedia . Miza este una de disciplină bugetară la nivelul aparatului guvernamental, într-un context în care orice reducere de cheltuieli recurente (salarii, transport, protocol) devine relevantă ca semnal de control al costurilor. Pentru 2024, execuția bugetară a Cancelariei a fost de 42,09 milioane lei. În 2025, execuția a coborât la 32,13 milioane lei, cu 23,7% sub nivelul din anul precedent. Pentru 2026, pe baza datelor din prima parte a anului, cheltuielile sunt estimate la 21,62 milioane lei, ceea ce ar însemna o scădere de peste 48% față de 2024. Unde se vede reducerea: transport, protocol și alte costuri operaționale Datele publicate de Mihai Jurca pe Facebook includ defalcări pe categorii, iar cele mai mari tăieri estimate față de 2024 sunt: salarii și contribuții: -34%; transport: -87,6%; protocol: -52,2%; indemnizații de detașare și delegare: peste -76%; traduceri și interpretări: peste -83%; cheltuieli din fondul premierului: -100%. Limitări și mesajul oficial: „sumele sunt modeste” Jurca a subliniat că estimarea pentru 2026 pornește de la execuția din primele șase luni, ceea ce înseamnă că nivelul final depinde de dinamica cheltuielilor din a doua parte a anului. În mesajul său, acesta a punctat și dimensiunea relativ redusă a bugetului Cancelariei în ansamblul finanțelor publice, dar a insistat pe responsabilitatea utilizării banilor publici: „Suntem conștienți de limite: o cancelarie nu e un minister și sumele acestea sunt modeste la scara bugetului țării. Dar chiar și atunci când nu ai toate uneltele la îndemână, rămâne responsabilitatea de a face tot ce ține de tine pentru promisiunea asumată: mai puțină risipă, mai puține cheltuieli, mai multă eficiență.” [...]

PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Guvern de menținerea disciplinei bugetare , după ce vicepreședintele partidului, Siegfried Mureșan , a avertizat că „a supraîndatora România înseamnă a o slăbi”, potrivit Digi24 . Mesajul vine în pline negocieri politice pentru formarea Executivului și pune accentul pe continuitatea reducerii deficitului. Mureșan, propus de PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, susține că „disciplina bugetară este linia roșie” peste care liberalii nu pot trece în discuțiile privind viitorul Guvern. Reducerea deficitului, argumentul central în negocieri Potrivit lui Mureșan, Guvernul condus de Ilie Bolojan ar fi redus cu aproape 30 de miliarde de lei deficitul bugetar în primele cinci luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. El califică această scădere drept „binevenită” și „absolut necesară” pentru redresarea economică și pentru dezvoltarea ulterioară „pe baze solide”. Ce condiții pune PNL pentru susținerea noului Executiv În mesajul public, Mureșan afirmă că viitorul Guvern trebuie să continue disciplina fiscală, pe care o descrie drept „singura cale” pentru creșterea sustenabilă a investițiilor și a nivelului de trai. Totodată, el spune că PNL nu va accepta un Executiv care „va reveni la risipă” imediat după instalare. „Vom susține doar un Guvern care continuă pe linia disciplinei bugetare, a reformelor și a modernizării.” În logica acestui mesaj, disciplina bugetară devine criteriul de bază pentru sprijinul politic al PNL în negocierile pentru viitoarea formulă guvernamentală. [...]

PNL condiționează stabilitatea guvernării de un pact pe reformele PNRR, cu miza evitării pierderii unor fonduri europene de ordinul miliardelor de euro , potrivit Biziday . Ilie Bolojan spune că PNL, USR și UDMR au deja un acord de principiu pentru un astfel de aranjament politic și că liberalii vor părăsi sala dacă se ajunge la vot în Parlament pentru Guvernul Veștea. Pactul propus ar urma să fie semnat de PNL, PSD, USR și UDMR (fără să fie clar dacă și AUR) și ar include angajamente valabile pentru următoarele șase luni, indiferent de formula de guvernare care va rezulta. Elementul central este accelerarea reformelor asumate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), care nu au fost încă aprobate de Parlament. Miza economică: reforme PNRR și disciplină bugetară, sub presiunea termenelor Bolojan afirmă că viitorul guvern ar trebui să își asume răspunderea pe reformele PNRR până la jumătatea lunii iulie, pentru a evita pierderea unor fonduri europene „de ordinul miliardelor de euro”. În declarațiile sale, liderul PNL a indicat că „fiecare reformă” ar însemna „o sumă de peste 700 de milioane de euro”, iar neadoptarea lor ar pune în risc absorbția banilor. Al doilea pilon al pactului ar viza disciplina bugetară: respectarea țintelor din PNRR privind deficitul și plafonarea cheltuielilor cu personalul din sectorul public ca pondere în PIB. Bolojan avertizează că depășirea acestor angajamente ar putea aduce „corecții PNRR de peste un miliard de euro”. Două scenarii de guvernare și o promisiune de „armistițiu” parlamentar până la finalul anului În logica pactului, Bolojan descrie două variante: Guvern minoritar PSD , susținut „transparent” de partidele care aleg să participe la această formulă; Guvern de centru-dreapta PNL–USR–UDMR , pentru care spune că există deja un acord de principiu între liderii celor trei partide. Dacă președintele Nicușor Dan ar desemna un guvern de centru-stânga, partidele de centru-dreapta ar urma să voteze învestirea și să nu depună moțiune de cenzură până la sfârșitul anului, condiționat de respectarea pactului. În schimb, dacă șeful statului ar opta pentru un guvern de centru-dreapta (PNL–USR–UDMR), PSD ar trebui să asigure voturile necesare pentru învestire. Semnal politic imediat: PNL nu votează Guvernul Veștea Bolojan leagă poziția PNL de decizia Congresului partidului de a nu susține un guvern în care PNL nu se regăsește și susține că actuala formulă „nu are o majoritate transparentă și asumată”. În consecință, recomandarea către grupurile parlamentare este ca parlamentarii PNL să părăsească sala la votul pentru Guvernul Veștea. Liderul PNL spune că poziția va fi comunicată președintelui, iar pașii următori vor depinde de deciziile din Parlament din zilele următoare. [...]

Ilie Bolojan susține că demiterea Guvernului a fost declanșată de măsuri de disciplină bugetară , afirmând că executivul pe care l-a condus „în mare parte” a reușit să limiteze risipa și să corecteze nedreptăți, iar aceasta ar fi fost „cauza principală” a căderii, potrivit News . Declarațiile au fost făcute duminică, la Muzeul Național Brătianu , la evenimentul organizat cu ocazia împlinirii a 151 de ani de la înființarea PNL. Liderul liberal a descris finalul actualului ciclu de guvernare ca pe unul în care partidul „și-a asumat” responsabilități administrative și parlamentare pentru a corecta acumulări negative din țară, admițând totodată o responsabilitate parțială a PNL pentru aceste probleme. În același context, Bolojan a spus că guvernarea a urmărit „ordine în buget”, prin stabilirea de reguli și printr-o atenție sporită la utilizarea banului public, susținând că a evitat promisiuni care „astăzi” nu pot fi onorate. „Și dacă suntem la acest final de ciclu, dacă acest guvern a căzut, este pentru că am încercat, și în mare parte am reușit, să limităm risipa, să corectăm nedreptățile, dar asta a fost cauza principală pentru care acest guvern a fost demis.” Ce semnal transmite PNL pentru perioada următoare Bolojan a mai afirmat că PNL trebuie să urmeze un traseu de reorganizare internă și să respecte deciziile luate în ultima lună, respingând „compromisurile” care ar afecta partidul. Totodată, el a spus că își dorește ca liberalii, atunci când vor reveni la putere, să vină „pregătiți” și cu „echipe de lucru capabile să îndrepte țara”. Informațiile din sursă nu includ detalii despre măsurile concrete invocate drept „limitare a risipei” sau despre decizia politică exactă ce a dus la demitere, dincolo de interpretarea prezentată de liderul PNL. [...]

Ilie Bolojan spune că Executivul poate funcționa cu mai puțini miniștri și costuri mai mici , după retragerea PSD de la guvernare, într-un context în care miza imediată este să nu fie blocate proiectele mari finanțate din bani europeni, potrivit Libertatea . Premierul a descris situația politică drept „complicată”, invocând un „Parlament pulverizat”, în care formarea unei majorități este dificilă. Întrebat la Pro TV dacă un guvern minoritar ar putea fi o soluție după ce PSD și-a retras sprijinul politic, Bolojan a indicat că, dacă miniștrii PSD se retrag joi, portofoliile lor ar urma să fie preluate de titularii rămași în celelalte ministere, pentru a continua activitatea guvernamentală. Prioritatea invocată: proiectele pe fonduri europene Bolojan a legat direct funcționarea guvernului de continuitatea unor lucrări aflate în derulare, avertizând că România riscă să piardă bani dacă proiectele nu sunt duse la capăt. El a enumerat, între priorități, finalizarea „lucrărilor mari” din fonduri europene, precum cele la autostrăzi, școli și spitale. „România are nevoie de un guvern care să lucreze (...) cea mai importantă şi cea mai urgentă este finalizarea lucrărilor mari care sunt în curs, din fonduri europene (...) pentru că altfel pierdem aceşti bani, dacă nu facem ce trebuie.” Disciplina bugetară, argumentul pentru „mai ieftin” Premierul a susținut că, în lipsa unui guvern care menține disciplina costurilor bugetare, „scăpăm lucrurile de sub control” și se anulează „toate sacrificiile” făcute până acum, potrivit relatării. În același registru, el a afirmat că un executiv fără PSD ar putea „lucra mai ieftin”, prin reducerea numărului de miniștri. „Sunt convins că guvernul va lucra mai ieftin, cu mai puţini miniştri şi va da rezultate mai bune în perioada următoare (...) pentru că este o necesitate pentru ţara noastră.” Ce urmează Bolojan a spus că „în zilele următoare” se va vedea cum evoluează situația și că va încerca să asigure funcționarea guvernului cu partenerii care rămân în coaliție, cel puțin până la depunerea unei moțiuni de cenzură , menționată ca reper în calendarul politic imediat. [...]

Premierul Ilie Bolojan avertizează că o criză politică poate împinge în sus costurile de finanțare ale României și poate afecta piețele , susținând că un Executiv rămas temporar fără miniștrii PSD ar funcționa „mai ieftin” și „fără blocaje”, potrivit Agerpres . Într-un interviu acordat Pro TV, Bolojan a spus că, în scenariul în care miniștrii PSD își depun demisiile, Guvernul ar putea obține „rezultate mult mai bune” în perioada următoare, tocmai pentru că nu s-ar mai confrunta cu frâne în activitate. El a indicat că această perioadă ar urma să se întindă „până se va depune o moțiune de cenzură ”. Continuitate administrativă și proiecte pe fonduri europene Bolojan a precizat că, dacă miniștrii PSD se retrag joi din Executiv, portofoliile rămase vacante vor fi preluate temporar de miniștrii care rămân în Guvern, pentru a asigura continuitatea. Printre prioritățile imediate menționate se află finalizarea proiectelor mari finanțate din fonduri europene — autostrăzi, școli și spitale — astfel încât România să nu piardă banii alocați. Mesajul către piețe: disciplină bugetară și risc de scumpire a finanțării Premierul a legat direct instabilitatea politică de riscuri economice, insistând pe nevoia de „disciplină” în costurile bugetare și avertizând că, în lipsa acesteia, „scăpăm lucrurile de sub control”, iar sacrificiile făcute până acum ar putea fi anulate. În același context, el a afirmat că deteriorarea situației politice ar produce „pierderi”, inclusiv: creșteri ale costurilor de finanțare pentru România; efecte asupra burselor. Nu demisionează și invocă dificultatea formării unei majorități Bolojan a reiterat că nu va demisiona și că l-a informat pe președintele Nicușor Dan. Totodată, a susținut că Parlamentul este „pulverizat”, ceea ce complică formarea unor majorități stabile. În argumentația sa, premierul a mai spus că anunțurile repetate privind schimbarea șefului Guvernului au afectat performanța și autoritatea guvernării și că, în lipsa unor soluții alternative propuse, consideră că Executivul are „obligația” să continue și să mențină „echilibrele financiare”. [...]