Știri
Știri din categoria Diverse
Atacul public al șefului CJ Cluj asupra premierului interimar Ilie Bolojan adâncește fractura din PNL și complică negocierile pentru formarea Guvernului, într-un moment în care partidul este deja prins între presiunea de a susține o majoritate și tensiunile interne, potrivit Digi24.
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a publicat pe Facebook un „manifest” în care îl acuză pe Ilie Bolojan de „trădare” și de blocaj în formarea Guvernului. În același mesaj, Tișe critică și decizii din interiorul PNL legate de excluderea liberalilor care au susținut și votat Cabinetul Veștea.
În mesajul citat de Digi24, Tișe susține că Bolojan și-ar fi schimbat poziția privind susținerea Guvernului Tomac, după ce ar fi promis că PNL va sprijini această variantă.
„Ai trădat președintele României și ai sacrificat interesul țării. Ai promis că PNL va susține guvernul propus de domnul Tomac, apoi ai întors decizia, sperând că vei rămâne prim-ministru.”
Tișe afirmă, totodată, că premierul interimar ar ține România „blocată” pentru a-și păstra funcția și îl acuză că a marginalizat membri PNL, promovând „oameni fără susținere electorală și fără rezultate”.
„Acesta nu este un comportament liberal. Este comportamentul unui lider care confundă autoritatea cu controlul și loialitatea cu obediența.”
O parte importantă a criticilor vizează relația conducerii cu aleșii locali ai PNL și accesul la resurse pentru proiecte. Tișe avertizează că primarii și președinții de consilii județene ar fi „abandonați fără resursele necesare” pentru a-și finaliza proiectele, ceea ce ar slăbi partidul în perspectiva alegerilor din 2028.
În același mesaj, el afirmă că Bolojan ar fi refuzat timp de un an să susțină finanțarea Spitalului Regional de Urgență pentru Copii din Cluj, proiect pe care Tișe îl descrie drept unul dintre cele mai avansate din România (afirmație care, în textul sursei, nu este însoțită de detalii suplimentare sau documente).
Ieșirea lui Tișe mută conflictul din zona negocierilor discrete în spațiul public și crește presiunea asupra conducerii PNL, în condițiile în care acuzațiile ating simultan trei teme sensibile: loialitatea față de președinte, strategia de guvernare și controlul intern al partidului.
Tișe își încheie mesajul cerând, explicit, ca Bolojan să plece din funcție.
„O faci și astăzi în loc să demisionezi și să lași locul altei persoane.”
Recomandate
Criza pentru formarea guvernului se adâncește, iar amenințarea cu anticipate devine instrument de presiune politică , după ce eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan a respins public ideea că parlamentarii ar trebui să voteze un premier „de teama alegerilor anticipate”, potrivit Biziday . Mureșan l-a atacat direct pe Sorin Grindeanu, susținând că acesta „speră că îl vom vota de teama alegerilor anticipate”, dar că acest lucru nu se va întâmpla. În aceeași intervenție, eurodeputatul a afirmat că „singurii care au motiv să se teamă de alegeri anticipate sunt politicienii din PSD”. În paralel, Ilie Bolojan a acuzat că Grindeanu „nu vrea decât un cec în alb” și a respins ideea acordării unui sprijin necondiționat pentru învestirea unui guvern, invocând riscul ca „țara [să fie] dată pe mâna oricui și în orice condiții, cu voturile noastre”, conform relatării. Tot în acest context, Mureșan i-a transmis lui Nicușor Dan că „trebuie să ne facem datoria față de români, nu față de Sorin Grindeanu”, mesaj care indică o linie de poziționare politică în interiorul negocierilor pentru formarea unei majorități. Separat, Sorin Grindeanu a anunțat că PSD nu va mai înainta o altă propunere de prim-ministru și că preferă varianta alegerilor anticipate, argumentând că „ori există o majoritate care își asumă guvernarea, ori trebuie să acceptăm că actualul parlament nu mai poate genera o formulă stabilă”. PSD a transmis, totodată, către PNL și USR că „nu ne temem de votul cetățenilor”, potrivit informațiilor din aceeași sursă. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru un guvern, iar asta prelungește incertitudinea politică după eșecul negocierilor de la Cotroceni, într-un schimb public de acuzații între președintele Nicușor Dan și liderul liberal Ilie Bolojan , potrivit Libertatea . Ilie Bolojan a transmis primul mesaj după consultările eșuate cu președintele și liderii partidelor, respingând ideea unui sprijin „necondiționat” pentru Sorin Grindeanu ca premier. În același timp, Bolojan a susținut că PNL a propus pentru funcția de prim-ministru pe Siegfried Mureșan, descris drept „un expert în fonduri europene”, dar numele nu ar fi fost acceptat în discuțiile de la Palatul Cotroceni. În mesajul publicat pe Facebook, liderul PNL a explicat că liberalii ar lua în calcul învestirea unui guvern doar în baza unui acord politic, nu a unui „cec în alb”. „Am decis că nu vom accepta să-l susținem necondiționat ca premier pe Sorin Grindeanu. (...) PNL nu a promis un cec în alb pentru domnul Grindeanu, ci un acord politic (...) Nu am ajuns la un acord”, a spus Ilie Bolojan. Miza: guvern cu puteri depline vs. sprijin condiționat Din perspectiva PNL, refuzul de a vota fără garanții este prezentat ca o poziție de consecvență, nu ca un blocaj. Bolojan a răspuns direct acuzațiilor venite de la președinte, susținând că partidul nu blochează procesul politic, dar nici nu va susține „o guvernare fără garanții”. „PNL nu blochează. PNL rămâne consecvent. Nu vrem să fie dată țara pe mâna oricui și în orice condiții, cu voturile noastre. Asta deranjează”, a mai scris Ilie Bolojan. Ce a spus Nicușor Dan despre eșecul negocierilor Președintele Nicușor Dan a anunțat vineri seara că negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare au eșuat și că România revine într-un „blocaj politic”. El a indicat că, în urma consultărilor, singura formulă care părea să strângă o majoritate era un guvern minoritar PSD, susținut condiționat de PNL. „Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit. (...) a existat o singură formulă care părea că va întruni sprijinul unei majorități parlamentare: guvern minoritar PSD”, a explicat președintele. Nicușor Dan a mai afirmat că PNL și-ar fi schimbat poziția între marți și vineri în privința votării unui guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări legate de programul de guvernare, și a cerut partidelor să reia negocierile pentru o soluție stabilă. Reacția PSD: fără altă propunere de premier și deschidere spre anticipate Sorin Grindeanu a anunțat că PSD nu va mai înainta o altă propunere de prim-ministru și că partidul este pregătit pentru alegeri anticipate. În mesajele sale, liderul PSD a susținut că formațiunea are „un program clar” și „o majoritate stabilă” și a acuzat PNL, USR și UDMR că tergiversează decizia pentru a-și păstra funcțiile și privilegiile. „Le transmitem curajoșilor din PNL și USR că nu ne temem de votul cetățenilor. Foamea voastră de funcții are o limită”, a scris Grindeanu. În același context, PSD a invocat și tema rotației premierilor, arătând că PNL ar fi beneficiat deja de prima etapă a unui astfel de acord, iar reluarea procesului de la început ar fi „lipsită de echitate”. Ce urmează Din informațiile prezentate, negocierile pentru o majoritate parlamentară trebuie reluate, în condițiile în care președintele cere o formulă de guvern „cu puteri depline”, iar partidele își dispută public responsabilitatea pentru blocaj. În lipsa unui acord, PSD spune că ia în calcul scenariul alegerilor anticipate. [...]
Blocajul la formarea guvernului revine în prim-plan , după ce PNL și-a schimbat poziția față de sprijinirea unui executiv minoritar PSD, potrivit Libertatea , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan de vineri seară, în urma consultărilor cu liderii fostei coaliții. Șeful statului spune că discuțiile nu au produs „rezultatele așteptate” și că, pe baza pozițiilor exprimate la consultări, exista o singură formulă care părea să strângă o majoritate parlamentară: un guvern minoritar PSD . În acest context, Nicușor Dan indică drept cauză a blocajului schimbarea de poziție a PNL între marți și vineri. Ce reproșează președintele PNL-ului și ce variantă era pe masă În mesajul publicat pe Facebook, președintele afirmă că PNL s-a angajat marți să voteze un guvern minoritar PSD, „cu anumite condiționări față de programul de guvernare”, dar că ulterior partidul „și-a schimbat poziția”. „Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit.” De ce contează: presiune pentru o majoritate și „guvern cu puteri depline” Nicușor Dan plasează responsabilitatea găsirii unei majorități în sarcina partidelor și le cere să reia negocierile, indiferent de formula de guvern pe care o consideră potrivită. „România are nevoie de un guvern cu puteri depline”, transmite președintele. Din informațiile prezentate, nu rezultă un calendar pentru reluarea discuțiilor sau o alternativă concretă la varianta guvernului minoritar PSD; mesajul președintelui se concentrează pe relansarea dialogului politic pentru deblocarea formării unei majorități parlamentare. [...]
Elveția a mutat o mare parte din tranzitul de marfă pe calea ferată prin tuneluri , reducând presiunea asupra Alpilor și schimbând economia transportului pe una dintre cele mai aglomerate rute europene, potrivit Știrile Pro TV . Miza nu este doar viteza, ci un model operațional care combină infrastructura subterană cu politici publice pentru a limita poluarea și riscurile din văile alpine. Sub munți, Elveția a construit o rețea cu peste 1.400 de tuneluri, iar totalul tunelurilor și galeriilor ajunge la peste 2.000 de kilometri, legând căi ferate, drumuri, sisteme de alimentare cu apă și rețele energetice, notează The Economic Times, citat de publicație. Ideea centrală: mutarea fluxurilor de transport și a infrastructurii critice în subteran, acolo unde relieful și clima fac suprafața vulnerabilă. De ce contează pentru transportul de marfă: costuri energetice mai mici și capacitate mai mare Punctul de inflexiune a venit în anii 1990, când elvețienii au susținut Inițiativa Alpină, o politică ce urmărește transferul transportului de marfă pe distanțe lungi de pe șosele pe calea ferată. Contextul era unul practic: văile alpine deveniseră sufocate de camioane, cu efecte directe prin emisii de motorină, zgomot și accidente. Inginerii au proiectat apoi tuneluri care să permită trenuri de marfă mai lungi și mai grele, evitând urcările abrupte ale rutelor montane. Publicația arată că, odată cu un coridor feroviar „aproape plat” pe sub munți, trenurile consumă mai puțină energie decât pe vechile trasee, ceea ce schimbă eficiența economică a transportului feroviar pentru marfă. NRLA și Gotthard: infrastructura care a schimbat fluxurile prin Alpi Cel mai vizibil proiect este Noua Legătură Feroviară prin Alpi (NRLA) , care include: Tunelul de bază Gotthard ; Tunelul de bază Lötschberg; Tunelul de bază Ceneri. Piesa centrală este Tunelul de bază Gotthard, inaugurat în 2016. Cu aproximativ 57 de kilometri, este prezentat ca fiind în continuare cel mai lung tunel feroviar din lume. Efectul asupra modului de transport este cuantificat în articol: astăzi, aproximativ 75% din transportul de marfă care traversează Alpii în Elveția se face pe calea ferată, o schimbare majoră față de dependența de camioane pe rutele de suprafață. O rețea subterană cu rol și de reziliență climatică Rețeaua nu se oprește la transportul feroviar de pasageri. Potrivit materialului, mii de galerii subterane susțin inclusiv: autostrăzi; hidrocentrale; sisteme de alimentare și gestionare a apei; rute de evacuare și intervenție în caz de urgență. În același timp, articolul notează limitele și costurile: excavarea a presupus resurse uriașe (inclusiv milioane de tone de rocă scoase doar pentru Gotthard), iar impactul asupra mediului a fost „inevitabil”, motiv pentru care autoritățile au pus accent pe monitorizare strictă și programe de refacere a mediului. În logica adaptării la fenomene meteo extreme, rutele subterane pot menține transportul funcțional când drumurile de la suprafață devin impracticabile din cauza ploilor torențiale sau alunecărilor de teren, mai arată publicația. Modelul, însă, presupune timp: multe proiecte au avut nevoie de zeci de ani de la planificare la finalizare, iar efectele s-au acumulat treptat. [...]
România intră într-un cadru UE care împinge accelerarea investițiilor în stocarea energiei , după ce a semnat la Luxemburg acordul tripartit privind stocarea, cu implementare în perioada 2026–2028, potrivit Libertatea . Miza economică este reducerea volatilității prețurilor la electricitate și integrarea mai eficientă a producției din surse regenerabile. România a fost reprezentată la reuniunea miniștrilor Energiei din UE de secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi , care a anunțat semnarea acordului și a indicat că acesta urmărește consolidarea capacității de stocare pentru integrarea regenerabilelor, reducerea limitării producției („curtailment” – oprirea/limitarea forțată a producției când rețeaua nu poate prelua energia) și prețuri „mai mici și mai stabile” pentru consumatori, precum și stimularea electrificării și creșterea competitivității companiilor. Ținta UE până în 2030: salt de la 55 GW la circa 200 GW Bușoi a descris dezvoltarea stocării drept una dintre cele mai mari provocări ale sistemului energetic european în contextul tranziției către regenerabile. Conform estimărilor citate, UE ar avea nevoie de aproximativ 200 GW capacitate de stocare până în 2030, față de 55 GW cât se estimează că vor fi instalați la începutul lui 2026 – o creștere de aproape patru ori. „Realizarea acestui obiectiv va necesita dezvoltarea unor tehnologii diverse de stocare, capabile să răspundă diferitelor intervale, fie ca soluții independente, fie integrate cu sursele regenerabile de energie atunci când acestea sunt eficiente din punct de vedere economic.” Ce înseamnă pentru România: proiecte în creștere și o schemă de sprijin aprobată de Comisie La nivel local, publicația notează că România are trei dintre cele mai mari instalații de stocare operaționale și că, în aprilie 2026, capacitatea totală de stocare era de 1.100 MWh. Până la mijlocul lunii iunie, aceasta a crescut cu 500 MWh, la 1.630 MWh, cu o putere instalată de 878 MW. În paralel, Comisia Europeană a aprobat o schemă de sprijin pentru România de 150 de milioane de euro (aprox. 750 de milioane de lei), destinată dezvoltării capacităților de stocare. Măsura urmărește instalarea unor sisteme de stocare de cel puțin 2.174 MWh până la 31 decembrie 2030. Publicația menționează și o rezervă: un expert avertizează că bateriile de stocare ar putea scumpi electricitatea și mai mult, deși sectorul este într-un ritm susținut de dezvoltare. De ce contează: stocarea devine condiție pentru regenerabile și stabilizarea prețurilor Acordul este prezentat ca un element central în eforturile UE de a crește ponderea regenerabilelor și de a stabiliza prețurile la energie. În practică, stocarea înseamnă păstrarea energiei produse în exces (de exemplu, din solar și eolian) pentru momentele în care producția scade sau consumul crește, cu efect direct asupra continuității alimentării și asupra variațiilor de preț. [...]
Germania își pune un termen-limită pentru a decide reintroducerea serviciului militar obligatoriu , pe fondul eșecului recrutării voluntare de a aduce suficienți oameni în armată, potrivit Libertatea . Miza este una operațională: fără un flux constant de recruți, Berlinul riscă să nu-și poată susține planul de creștere a efectivelor și de modernizare a Bundeswehr într-un context de securitate deteriorat în Europa. Thomas Roewekamp , președintele Comisiei de Apărare din Bundestag, a declarat că decizia trebuie luată cel târziu până la 31 iulie 2027, iar discuția „foarte serioasă” despre capacitatea sistemului voluntar de a livra țintele de personal ar urma să aibă loc în prima jumătate a anului viitor, conform AFP, citată de publicație. De ce nu funcționează modelul voluntar Germania a introdus în noiembrie un nou model de serviciu militar voluntar, însoțit de obligativitatea înregistrării pentru bărbații de 18 ani. Totuși, între ianuarie și mai, programul a atras doar 530 de noi recruți, deși aproximativ 300.000 de tineri au fost contactați. În acest context, Roewekamp avertizează că, dacă obiectivele nu pot fi atinse prin voluntariat, Germania „va trebui să revină la recrutarea obligatorie”. Ținta de personal și presiunea pe capacitățile critice Berlinul și-a asumat creșterea efectivelor la cel puțin 260.000 de soldați până în 2035, de la aproximativ 185.000 în prezent. Oficialul german a indicat că îngrijorarea principală vizează mai ales creșterea numărului de militari profesioniști și contractuali, adică personalul necesar pentru operarea capabilităților cheie (aviație de luptă, tancuri, nave, sisteme antiaeriene Patriot). Dacă va fi introdus, serviciul obligatoriu nu ar urma să vizeze întreaga generație de aproximativ 350.000 de bărbați germani de 18 ani, ci doar numărul necesar anual pentru atingerea obiectivelor de recrutare ale Bundeswehr, potrivit declarațiilor citate. Context politic și social: proteste și argumentul „pregătirii” societății În ultimele luni au avut loc manifestații de amploare împotriva reintroducerii serviciului militar obligatoriu. Roewekamp spune că înțelege incertitudinea, dar susține că, după suspendarea serviciului obligatoriu în 2011, Germania nu a mai discutat cu generația tânără despre „război și pace” și despre necesitatea apărării. În același timp, oficialul reia avertismentul transmis frecvent de autoritățile de la Berlin: Rusia ar putea fi pregătită să atace o țară NATO până în 2029. Germania a suspendat armata obligatorie în 2011, după aproape șase decenii de aplicare. [...]
