Știri
Știri din categoria Diverse
Atacul public al șefului CJ Cluj asupra premierului interimar Ilie Bolojan adâncește fractura din PNL și complică negocierile pentru formarea Guvernului, într-un moment în care partidul este deja prins între presiunea de a susține o majoritate și tensiunile interne, potrivit Digi24.
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a publicat pe Facebook un „manifest” în care îl acuză pe Ilie Bolojan de „trădare” și de blocaj în formarea Guvernului. În același mesaj, Tișe critică și decizii din interiorul PNL legate de excluderea liberalilor care au susținut și votat Cabinetul Veștea.
În mesajul citat de Digi24, Tișe susține că Bolojan și-ar fi schimbat poziția privind susținerea Guvernului Tomac, după ce ar fi promis că PNL va sprijini această variantă.
„Ai trădat președintele României și ai sacrificat interesul țării. Ai promis că PNL va susține guvernul propus de domnul Tomac, apoi ai întors decizia, sperând că vei rămâne prim-ministru.”
Tișe afirmă, totodată, că premierul interimar ar ține România „blocată” pentru a-și păstra funcția și îl acuză că a marginalizat membri PNL, promovând „oameni fără susținere electorală și fără rezultate”.
„Acesta nu este un comportament liberal. Este comportamentul unui lider care confundă autoritatea cu controlul și loialitatea cu obediența.”
O parte importantă a criticilor vizează relația conducerii cu aleșii locali ai PNL și accesul la resurse pentru proiecte. Tișe avertizează că primarii și președinții de consilii județene ar fi „abandonați fără resursele necesare” pentru a-și finaliza proiectele, ceea ce ar slăbi partidul în perspectiva alegerilor din 2028.
În același mesaj, el afirmă că Bolojan ar fi refuzat timp de un an să susțină finanțarea Spitalului Regional de Urgență pentru Copii din Cluj, proiect pe care Tișe îl descrie drept unul dintre cele mai avansate din România (afirmație care, în textul sursei, nu este însoțită de detalii suplimentare sau documente).
Ieșirea lui Tișe mută conflictul din zona negocierilor discrete în spațiul public și crește presiunea asupra conducerii PNL, în condițiile în care acuzațiile ating simultan trei teme sensibile: loialitatea față de președinte, strategia de guvernare și controlul intern al partidului.
Tișe își încheie mesajul cerând, explicit, ca Bolojan să plece din funcție.
„O faci și astăzi în loc să demisionezi și să lași locul altei persoane.”
Recomandate
Parlamentul votează azi învestirea Guvernului Mureșan, iar respingerea ar prelungi blocajul decizional potrivit Digi24 , în condițiile în care PSD și AUR au anunțat că nu susțin cabinetul propus, iar existența unei majorități rămâne incertă. Votul este programat să aibă loc astăzi, începând cu ora 13:00, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. Înaintea votului, premierul desemnat Siegfried Mureșan va avea un discurs, cu un timp maxim de 30 de minute. Din punct de vedere procedural, dezbaterile sunt limitate la 40 de minute, cu timpi de intervenție alocați pe grupuri parlamentare. Repartizarea comunicată include, între altele: PSD (11 minute), AUR (8), PNL (7), USR (5), UDMR (3), plus intervenții mai scurte pentru alte grupuri și pentru neafiliați. Majoritatea este sub semnul întrebării Digi24 notează că Guvernul propus de Siegfried Mureșan este susținut de PNL, USR și UDMR, însă PSD și AUR nu îl vor vota. În acest context, rămâne de văzut dacă se strânge o majoritate pentru învestitură. Pe fondul incertitudinii, liderul UDMR, Kelemen Hunor, este citat cu o estimare pesimistă privind numărul de voturi, afirmând că nu vede voturi „dincolo de 170, 171”. Separat, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat la Digi24 că se așteaptă la o diferență de „peste 60 de voturi” față de pragul necesar de 233 de voturi. Mesaje politice înainte de vot și scenarii după Președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să pună capăt crizei politice, menționând totodată că nu ia în calcul declanșarea alegerilor anticipate , conform informațiilor prezentate de Digi24. În PNL, purtătorul de cuvânt Ionel Bogdan a declarat că partidul a propus „un Guvern competent” și că, dacă nu va fi învestit, liberalii „vor aștepta propunerea președintelui”. El a mai spus că nu există încă o decizie concretă în PNL privind o eventuală sesizare a Curții Constituționale, în scenariul în care președintele nu ar dizolva Parlamentul după un eșec al învestiturii. La rândul său, Siegfried Mureșan a transmis că va merge în Parlament pentru a-și susține propunerea, după ce președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, i-ar fi cerut „în repetate rânduri” să își depună mandatul de premier desemnat. În paralel, Digi24 consemnează că în PSD se fac deja calcule pentru o nouă majoritate, înainte ca votul de învestitură să înceapă. [...]
Traian Băsescu susține că planul PNL de a forța anticipatele prin CCR nu are bază constituțională , deoarece dizolvarea Parlamentului este o prerogativă care aparține exclusiv președintelui, potrivit Stirile Pro TV . Miza practică este una de reglementare: dacă interpretarea fostului șef al statului se confirmă, demersul liberalilor ar rămâne fără efect juridic, iar presiunea politică s-ar muta integral la Cotroceni. Într-o intervenție la B1TV, preluată de news.ro, Băsescu a argumentat că judecătorii Curții Constituționale nu pot „substitui” decizia președintelui în privința dizolvării legislativului. „Nu pot să obţină nimic prin Curtea Constituţională pentru că, în Constituţie, dizolvarea Parlamentului este un atribut unic al preşedintelui. Nu poate fi substituit de nimic altceva, nici de judecătorii Curţii Constituţionale.” Fostul președinte a mai spus că, din punct de vedere logic, anticipatele nu pot fi obținute direct printr-o sesizare la CCR, pentru că pasul prealabil este dizolvarea Parlamentului, iar aceasta poate fi decisă doar de șeful statului. „Ei spun «mergem la Curte să facem alegeri anticipate». Nu! Mergeţi la Curte să dizolvaţi Parlamentul. Cum îl dizolvaţi? Că numai preşedintele poate să-l dizolve.” Context: Guvernul Mureșan și scenariul blocajului Dincolo de disputa juridică, Băsescu s-a declarat foarte sceptic în privința șanselor de învestire a cabinetului propus de Siegfried Mureșan, pe care le-a estimat la „doar 1%”, conform aceleiași surse. Totuși, el nu a exclus ca eșecul acestei tentative să accelereze negocierile pentru o nouă majoritate parlamentară. „Poate după această tentativă se va găsi o soluţie definitivă.” În același timp, Băsescu a indicat că, dacă impasul politic persistă și nu se conturează o majoritate funcțională, alegerile anticipate pot deveni inevitabile, chiar dacă nu le susține „fără rezerve”. Poziția PNL: sesizare la CCR dacă președintele refuză anticipatele PNL își menține strategia de presiune, iar vicepreședintele partidului, Alexandru Muraru, a confirmat că liberalii au pregătită o sesizare la CCR în scenariul în care Guvernul Mureșan este respins, iar președintele Nicușor Dan refuză convocarea alegerilor anticipate. Argumentul invocat de liberali este că, atunci când Parlamentul nu reușește să genereze un executiv funcțional, „soluția democratică” ar fi revenirea la vot, nu prelungirea negocierilor pentru formule politice succesive. [...]
Liderul AUR încearcă să reducă miza politică a relatării WSJ despre o presupusă implicare a SUA în căderea guvernului Bolojan , susținând că ambasadoarea americană în Grecia „nu putea prezice viitorul”, potrivit Digi24 . George Simion a spus la Digi24 că, dacă diplomata ar fi făcut afirmații în luna martie, nu avea cum să știe „ce se întâmplă în luna mai” și a sugerat că aceasta nu ar fi acordat „atât de mare importanță” ideii de a dezminți informațiile apărute. Ce a relatat The Wall Street Journal și ce contestă partea americană Declarația liderului AUR vine după ce The Wall Street Journal, citând o sursă prezentă la discuții, a scris că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , ar fi sugerat la o cină la Atena că Washingtonul ar fi fost implicat în demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan și că SUA „pot face acest lucru oricărei țări”. Potrivit relatării citate de Digi24, episodul ar fi avut loc în martie, în cadrul unei cine la Atena, unde Guilfoyle ar fi intrat într-o dispută cu ministrul Energiei din Grecia, Stavros Papastavrou, în fața altor invitați. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea conversației făcută de publicația americană. Reacții în România Materialul WSJ a generat reacții și pe plan intern, inclusiv din partea liderului PSD Sorin Grindeanu și a ambasadorului SUA în România, Darryl Nirenberg, mai notează Digi24. [...]
PSD anunță că votează împotriva Guvernului propus de Siegfried Mureșan, prelungind incertitudinea politică , într-un moment în care miza este formarea rapidă a unei majorități capabile să deblocheze deciziile economice și administrative, potrivit Wall-Street . Mesajul a fost transmis de Sorin Grindeanu , președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, în plenul reunit al Parlamentului. Grindeanu a susținut că „de 150 de zile țara este complet blocată” și a acuzat PNL și USR că ar fi prioritizat „privilegiile” în detrimentul economiei și al „vieții oamenilor”. În aceeași intervenție, liderul PSD a caracterizat executivul propus drept „un guvern Bolojan reșapat” și a criticat programul de guvernare, despre care a afirmat că ar fi „scris cu inteligență artificială”. De ce contează: riscul de prelungire a blocajului decizional Dincolo de disputa politică, respingerea unei formule guvernamentale menține presiunea pe funcționarea instituțiilor și pe capacitatea statului de a lua decizii într-un calendar deja întârziat. Grindeanu a afirmat că guvernul propus „nu a avut niciodată șansa să facă o majoritate” și l-a descris drept „guvern marionetă”. Totodată, liderul PSD a declarat că partidul nu a fost impresionat de „amenințările” lui Mureșan și că social-democrații vor vota doar un guvern „care ține cu România”. Acuzații legate de fonduri europene și energie În discurs, Grindeanu a acuzat USR și pe Mureșan că ar fi semnat „scrisori pentru suspendarea fondurilor europene pentru România” și a legat PNRR de închiderea centralelor pe cărbune, susținând că astfel România ar fi ajuns să plătească „cel mai mare preț la energie din Europa”. De asemenea, a invocat blocarea finalizării unor hidrocentrale și un vot „împotriva fermierilor români” în Parlamentul European. Ce urmează Senatul și Camera Deputaților s-au reunit în ședință comună pentru învestirea Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Materialul nu oferă detalii despre pașii instituționali următori după vot sau despre un calendar alternativ de formare a unui nou executiv. [...]
Eșecul la vot al lui Mureșan prelungește incertitudinea politică și mută decizia la Cotroceni , în condițiile în care „următorii pași” depind de președinte, potrivit Antena 3 . Din informațiile disponibile în materialul video, Mureșan a declarat, după ce a picat la vot, că așteaptă „următorii pași ai președintelui”. Sursa nu oferă, în textul extras, detalii despre contextul votului, funcția vizată, scorul sau calendarul procedural, astfel că nu pot fi precizate consecințele concrete sau pașii instituționali care urmează. Ce înseamnă, practic, pentru decizia politică Mesajul indică faptul că inițiativa se mută către președinte, care ar urma să decidă continuarea procesului (de exemplu, printr-o nouă propunere sau o altă etapă procedurală), însă materialul nu include informații verificabile despre opțiunile aflate pe masă. În lipsa unor date suplimentare în sursă, rămâne neclar dacă votul a fost unul parlamentar, intern de partid sau dintr-un alt cadru instituțional, ceea ce limitează evaluarea impactului imediat asupra guvernării sau a agendei legislative. [...]
Cererea USR de anticipate ridică miza crizei politice și prelungește incertitudinea pentru economie , după ce Guvernul Mureșan a fost respins în Parlament, potrivit Digi24 . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că „a venit momentul să ne întoarcem la votul oamenilor” și leagă criza de efecte directe asupra prețurilor și mediului de afaceri. Într-o postare pe Facebook, Fritz afirmă că „criza politică creată de PSD și AUR afectează prețurile, afacerile românești și încrederea oamenilor în viitor” și cere declanșarea alegerilor anticipate. Liderul USR mai spune că formațiunea „va refuza să gireze un nou guvern PSD, indiferent de ambalajul în care ni-l vor livra”. Ce spune Fritz despre blocaj și despre o posibilă majoritate Fritz acuză PSD și AUR că au respins Guvernul Mureșan și susține că cele două partide ar intenționa să guverneze împreună. Totodată, el afirmă că, după „două încercări de învestire respinse și luni întregi de criză”, președintele „are acum instrumentul constituțional pentru dizolvarea Parlamentului ”, în logica declanșării anticipatelor. De ce contează: incertitudine prelungită și presiune pe decizie Mesajul USR mută presiunea dinspre negocieri pentru o nouă formulă guvernamentală către scenariul dizolvării Parlamentului, ceea ce ar însemna o perioadă mai lungă de instabilitate politică. În argumentația sa, Fritz pune accent pe impactul economic al crizei, invocând efecte asupra prețurilor, afacerilor și încrederii în viitor. În același context, Fritz i-a transmis un mesaj lui Siegfried Mureșan după respingerea guvernului propus de acesta, felicitându-l pentru „curajul, demnitatea și patriotismul” din perioada recentă și denunțând atacuri „xenofobe”. Ce urmează, potrivit declarațiilor din articol Din informațiile prezentate, USR își fixează public poziția: susține alegeri anticipate și exclude sprijinirea unui nou guvern PSD. Articolul nu oferă un calendar sau o decizie instituțională deja luată privind dizolvarea Parlamentului, ci redă poziția politică exprimată de liderul USR după votul din Parlament. [...]
