Știri
Știri din categoria Diverse
PNL spune că poate debloca rapid legislația restantă din PNRR, mizând pe o sesiune extraordinară a Parlamentului săptămâna viitoare, iar termenul invocat este „până la sfârșitul lunii”, potrivit Digi24. Mesajul vine de la Mircea Abrudean, președintele Senatului și vicepreședinte PNL, care condiționează închiderea jaloanelor restante de „voința politică” a partidelor.
Într-o postare pe Facebook, Abrudean afirmă că PNL este pregătit pentru convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare, săptămâna viitoare, pentru adoptarea legislației necesare îndeplinirii angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În logica declarației, urgența este legată de riscul pierderii fondurilor europene dacă reformele și actele normative aferente nu sunt adoptate la timp.
„Putem închide jaloanele restante din PNRR până la sfârșitul lunii, dacă există voința politică a tuturor celor care susțin public că nu vor să pierdem banii din PNRR.”
Abrudean susține că „miza este una majoră” și cere ca „responsabilitatea partidelor” să fie proporțională cu importanța reformelor. În același mesaj, el reia ideea că PNL este pregătit pentru sesiunea extraordinară, cu obiectivul explicit de a trece prin Parlament legislația restantă din PNRR.
Liderul liberal face trimitere și la viitoarea lege a salarizării, despre care spune că ar trebui să elimine inechitățile din sistemul public și să respecte principiul egalității de tratament.
„Legea salarizării trebuie să fie una corectă. Avem nevoie de o lege care să elimine inechitățile și să respecte principiul «la muncă egală, plată egală».”
Totodată, Abrudean avertizează împotriva promisiunilor electorale „fără acoperire” și a politicilor care nu pot fi finanțate, fără a oferi în material detalii despre conținutul concret al proiectului sau calendarul legislativ complet.
Recomandate
PNL a decis demiterea conducerilor din șase filiale cu rezultate slabe, o mișcare care poate schimba rapid controlul intern asupra organizațiilor locale înaintea ciclului electoral următor , potrivit Digi24 . Hotărârea a fost luată luni seară, în Biroul Politic Național (BPN) , la propunerea liderului PNL Ilie Bolojan, și vizează atât demiterea președinților, cât și dizolvarea birourilor politice județene/de sector. Decizia se aplică organizațiilor PNL Ialomița, PNL Galați, PNL Sector 2, PNL Sector 3, PNL Sector 4 și PNL Sector 5. În cazul PNL Galați, BPN a decis revocarea președintelui interimar, George Scarlat. Conform comunicatului PNL citat de Digi24, hotărârile au fost adoptate cu votul favorabil a două treimi din membrii BPN, în baza art. 74 lit. t) teza 1 din Statutul partidului, cu obiectivul declarat de „îmbunătățire a activității” acestor organizații. Miza operațională: reorganizare rapidă, dar cu tensiuni interne În interiorul partidului, schimbările au generat critici legate de procedură și de lipsa alegerilor interne. Adrian Veștea , lider PNL Brașov, a cerut organizarea de alegeri în filiale „și nu demiteri”, potrivit surselor participante la ședință citate de Digi24. „Cred că ar fi necesar să dăm drumul la procedura democratică de a organiza alegeri și de a nu face demiteri și de a modifica regulile în timpul jocului. (…) Altfel nu facem decât o vânătoare de vrăjitoare”, a susținut Veștea, potrivit surselor. Și Hubert Thuma, liderul PNL Ilfov, i-a reproșat lui Ilie Bolojan că alegerile interne „de jos în sus” promise „n-au mai venit”, iar partidul a mers pe „prelungiri de mandat”, conform acelorași surse. „În locul alegerilor am avut prelungiri de mandat, pentru că e mai ușor să lucrezi cu organizații conduse interimar decât cu cei care au luat voturi în organizații”, ar fi spus Thuma. Argumentul conducerii: rezultate sub media partidului și ținta 2028 Ilie Bolojan a justificat măsura prin performanțele electorale sub media partidului în anumite județe și prin nevoia de a evita consumul de energie în conflicte interne, potrivit relatării Digi24 bazate pe surse din ședință. „Sunt județe în România în care PNL (…) am obținut rezultate mult sub media partidului. (…) Dacă nu facem ce trebuie, capacitatea acestui partid de a obține rezultate mai bune în 2028 (…) nu avem șansa să obținem rezultate mai bune”, a spus Bolojan, conform surselor. În aceeași ședință, BPN a validat și propunerea privind componența Consiliului Director al Institutului de Studii Populare (ISP). Din structură ar urma să facă parte Ilie Bolojan, foștii președinți ai PNL Valeriu Stoica, Emil Boc și Theodor Stolojan, precum și Robert Sighiartău, Sebastian Burduja și Dragoș Pîslaru, potrivit comunicatului PNL citat de Digi24. În paralel, Digi24 notează că Monica Anisie, Andrei Baciu și Ionuț Stroe fac parte din „tabăra anti-Bolojan”, un indiciu că schimbările de la nivelul filialelor se suprapun peste o competiție internă mai largă pentru controlul partidului. [...]
Tensiunile din PNL se mută în forurile de decizie , după ce contestatarii lui Ilie Bolojan au intrat pentru prima dată, în Biroul Politic Național , într-o discuție directă cu conducerea partidului, pe fondul disputei legate de modul în care au fost luate decizii politice majore și al litigiilor interne care au blocat congresul, potrivit Digi24 . Reuniunea BPN de luni seară a fost prima întrevedere în acest cadru după tentativa de formare a unui guvern condus de Adrian Veștea fără consultarea partidului și după decizia din instanță care a suspendat congresul PNL și noua conducere validată atunci. Contestatarii lui Bolojan au participat online la discuții. Platforma Conservatoare, noul vehicul al contestatarilor În interiorul PNL a fost lansată inițiativa unei „Platforme Conservatoare”, prezentată ca un spațiu de dezbatere internă și de reafirmare a identității liberal-conservatoare a partidului. Manifestul platformei susține că PNL se află „într-un moment de răscruce” și riscă „diluarea identității sale doctrinare”. Documentul mai afirmă că platforma ar urma să permită membrilor să susțină idei, inclusiv critice față de conducere, „fără teama stigmatizării sau a excluderii” și să readucă „cultura dialogului” în partid. Alin Tișe , președintele Consiliului Județean Cluj, a declarat că nu se simte reprezentat de „greii” partidului și a anunțat lansarea unei platforme liberal-conservatoare în interiorul PNL, în contextul în care mai mulți liberali au contestat Congresul PNL din iunie. Acuzații de „decizii în afara partidului” și invitație către Bolojan Deputatul PNL Alina Gorghiu a spus, pentru Digi24, că platforma „nu e împotriva cuiva, ci pentru ceva”, respectiv „un PNL în care să putem discuta liberi într-un format gen platformă liberal-conservatoare”. „Deciziile mari despre viitorul partidului nu s-au luat în partid. Polul de dreapta sau listele comune cu USR le-am aflat de la televizor.” Întrebată dacă Ilie Bolojan ar putea intra în platformă, Gorghiu a răspuns că este invitat, susținând că liderul PNL ar fi refuzat în ultimele luni comunicarea internă și că „totul s-a făcut în afara partidului, cu o mână de oameni”. În paralel, în articol sunt menționate și reacții dure din interior: Hubert Thuma îl acuză pe secretarul general Dan Motreanu că „reduce la zero democrația” din partid, iar Raluca Turcan îi îndeamnă pe cei etichetați drept „puciști” să își facă propriul partid. De ce contează și ce urmează Miza imediată este funcționarea internă a PNL într-un moment în care partidul are, simultan, o dispută politică privind deciziile strategice și un blocaj juridic legat de congres și conducere. Din informațiile prezentate, următoarele reuniuni ale conducerii vor arăta dacă Platforma Conservatoare rămâne un instrument de presiune internă sau se transformă într-o ruptură mai adâncă, inclusiv prin plecări sau reorganizări în partid. [...]
O nouă platformă internă din PNL cere „democrație internă” și avertizează asupra riscului de diluare doctrinară , potrivit Digi24 . Miza practică este una de guvernanță politică: documentul pune presiune pe conducerea partidului să gestioneze criticile și pluralismul fără a aluneca spre conflicte interne care pot afecta capacitatea PNL de a susține un guvern stabil și priorități precum „redresarea economică”. Platforma Conservatoare din interiorul PNL și-a publicat manifestul pe pagina oficială de Facebook și se definește ca „for de dezbatere politică și doctrinară”, nu ca facțiune și nu ca structură paralelă de conducere. În text se invocă explicit faptul că statutul PNL nu permite facțiuni interne, motiv pentru care inițiatorii susțin că propun un cadru de „dezbatere și reflecție”. Ce reclamă Platforma: risc de „îndepărtare” de tradiția liberal-conservatoare Manifestul susține că PNL ar traversa „un moment de răscruce”, cu un „risc real” de îndepărtare de tradiția liberal-conservatoare și de „diluare” a identității doctrinare. Documentul critică o cultură internă descrisă ca fiind bazată pe „conformism”, „intoleranță față de opiniile diferite” și „marginalizarea vocilor critice”, cu efecte atât asupra vieții interne, cât și asupra capacității partidului de a reprezenta electoratul de dreapta. Un punct central este promisiunea unui spațiu în care membrii să poată susține inclusiv idei critice față de conducere „fără teama stigmatizării sau a excluderii”. Ce propune: reguli de funcționare și priorități politice Manifestul leagă explicit pluralismul intern de capacitatea partidului de a lua decizii în momente de criză și de a susține guvernarea. Documentul afirmă că „formarea unui guvern stabil”, „apărarea orientării euroatlantice” și „redresarea economică” ar trebui să prevaleze asupra calculelor de partid sau a ambițiilor personale. „Formarea unui guvern stabil, apărarea orientării euroatlantice şi redresarea economică trebuie să prevaleze asupra calculelor de partid sau a ambiţiilor personale” Platforma mai spune că vizează reconectarea PNL la valori precum libertatea, meritocrația, responsabilitatea, patriotismul democratic, economia de piață și respectul pentru identitatea națională, invocând și „cultura dialogului” asociată unor foști lideri ai partidului. Contextul intern invocat: decizii după Congresul din 2025 În manifest este menționat Congresul din 2025 și documentul „Modernizare cu rădăcini”, dar se afirmă că „numeroase decizii ulterioare” ar fi marcat o desprindere de „rădăcinile doctrinare”. Printre exemplele enumerate în text se află promovarea unor persoane „din zona neoprogresistă”, marginalizarea unor membri cu experiență și cultivarea unei „imagini de inferioritate” față de alte formațiuni politice. Documentul insistă că inițiativa „nu s-a născut din opoziție” și că nu urmărește „o ruptură”, ci „o întoarcere la principii”, concluzionând că PNL „nu are nevoie de o nouă identitate”, ci „de curajul de a rămâne el însuși”.” [...]
PNL contestă legalitatea „comisiei de criză” și avertizează asupra unui blocaj instituțional prelungit , după ce PSD a propus ca Parlamentul să preia inițiativa legislativă în contextul unui guvern fără puteri depline, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan , susține că PSD urmărește „controlul Guvernului” și că, „în disperare de cauză”, inventează mecanisme care nu există în procedura parlamentară. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că în Parlament există doar comisii permanente, comisii speciale și comisii de anchetă, iar propunerea lui Sorin Grindeanu ar fi „o nouă invenție marca PSD, menită să prelungească blocajul” și să câștige „timp politic”. Miza: cine conduce decizia executivă în perioade de criză Ionel Bogdan spune că inițiativa „ridică serioase probleme de constituționalitate ”, argumentând că Parlamentul nu se poate substitui Guvernului și nu poate prelua atribuțiile Executivului pentru „a administra crize guvernamentale”. În același mesaj, liberalul invocă experiența unei coaliții anterioare în care PSD „lua decizii și apoi nu le respecta”, susținând că nu există elemente care să ofere încredere că partidul ar acționa „cu bună-credință” în acest caz. „În procedura parlamentară nu există nicio «comisie de criză».” Contextul propunerii PSD Reacția PNL vine după ce Sorin Grindeanu a cerut înființarea unei „comisii de criză” la nivelul Parlamentului , care să elaboreze proiecte „pentru deblocarea României”. Liderul PSD susține că, în acest moment, țara este „neguvernată”, iar instituțiile statului sunt „paralizate” din cauză că nu există un Guvern cu puteri depline. Din informațiile disponibile în articol, disputa se concentrează pe limitele constituționale dintre Parlament și Guvern și pe riscul ca un astfel de mecanism să devină un instrument de prelungire a impasului politic, nu o soluție de funcționare rapidă a statului. [...]
Alertarea RO-Alert și ridicarea de la sol a patru avioane de luptă arată cum se activează, în practică, mecanismul de reacție rapidă la graniță , pe fondul atacurilor cu drone din Ucraina, potrivit Libertatea . Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale (MApN) a detectat luni, 20 iulie, în jurul orei 18.50, un grup de ținte aeriene la aproximativ 23 de kilometri nord-vest de localitatea Vâlcove, în contextul unui atac cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România. În urma notificării către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea la ora 19.06, conform comunicatului MApN citat de publicație. Reacția operațională: aeronave ridicate de la sol din două baze În același context, au fost ridicate de la sol aeronave aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană (misiune de supraveghere și intervenție pentru protejarea spațiului aerian): două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, dislocate în Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu ”, care au decolat la ora 19.09; două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, din Baza 86 Aeriană Borcea, care au decolat la ora 20.13. MApN a precizat că nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național și nici cazuri de impact cu solul ale unor vehicule aeriene. Starea de alertă aeriană a încetat la ora 22.25. Context: un episod similar, cu o zi înainte Publicația mai arată că duminică, 19 iulie 2026, la ora 13.19, radarul MApN a detectat un alt grup de ținte aeriene la aproximativ 15 kilometri est de Vâlcove, Ucraina, situație în care a fost emis un mesaj RO-Alert pentru nordul județului Tulcea la ora 13.57. Potrivit MApN, alerta aeriană a încetat la ora 14.34, fără raportări de pătrunderi neautorizate sau impact la sol. [...]
Accesul României în programul Visa Waiver rămâne blocat de o decizie politică la Washington , deși criteriile tehnice au fost atinse anterior, potrivit Digi24 , care redă declarațiile Oanei Țoiu , ministra interimară de Externe. Țoiu a spus că Visa Waiver „este o prioritate” în relația bilaterală cu SUA, însă momentul acceptării României depinde de „discuția politică”, de scăderea din nou a ratei de refuz a vizelor sub pragul necesar și de „paradigma” administrației președintelui Donald Trump privind călătoriile și deschiderea granițelor. Pragul tehnic și rolul mediului de afaceri Ministra a afirmat că România reușise să atingă pragul de sub 3% al refuzurilor de viză, condiție necesară pentru intrarea în program, și a menționat contribuția mediului de afaceri la acest rezultat, într-un „efort interinstituțional major”. Totodată, ea a indicat că dosarul este gestionat în prezent la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, în condițiile în care procesul a fost suspendat și ulterior oprit în contextul schimbărilor politice din perioada alegerilor. De ce a crescut din nou rata de refuz Țoiu a explicat că, după perioada în care România îndeplinise criteriul de 3%, „numărul de refuzuri este mai mare”, inclusiv pentru că mulți dintre cei care au obținut vize atunci nu le-au reînnoit ulterior, nefiind necesar. În paralel, autoritățile ar lucra atât pe componenta de informații privind trecerea frontierei, cât și pe palierul politic, astfel încât, atunci când criteriul tehnic va fi îndeplinit din nou, să existe și cadrul politic pentru avansarea deciziei. Context: includere oficială, apoi reanalizare România a fost inclusă oficial în Programul Visa Waiver al SUA în ianuarie 2025. În mai 2025, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA (DHS) a decis să reanalizeze includerea României, după ce, în martie, administrația Trump suspendase decizia de includere. Inițial, România urma să intre în program în martie, ceea ce ar fi permis călătorii în SUA fără obținerea prealabilă a vizei. [...]
