Știri
Știri din categoria Diverse
Canada își diversifică parteneriatele economice și își temperează discursul public pe drepturile omului în relația cu Arabia Saudită, pe fondul tensiunilor cu Washingtonul și al dependenței de piața americană, potrivit Digi24.
Premierul canadian Mark Carney, aflat într-o vizită la Jeddah, a spus că Ottawa nu va „da lecții de la distanță” Riadului în privința drepturilor omului, argumentând că o astfel de abordare „este satisfăcătoare, dar este ineficientă”. În același timp, el a insistat că dialogul cu o țară nu înseamnă acord cu toate acțiunile acesteia.
Vizita se înscrie în strategia lui Carney de a construi parteneriate economice la nivel global, în condițiile în care Canada este „prea dependentă de un singur partener”, Statele Unite ale lui Donald Trump, cu care relațiile sunt tensionate. În acest context, Carney a amintit și deplasările sale anterioare din acest an în India și China, două economii majore cu care Canada a avut relații diplomatice dificile în ultimii ani.
În Arabia Saudită, Carney s-a întâlnit cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman și a semnat o serie de acorduri pentru consolidarea cooperării bilaterale, inclusiv în:
Separat, un acord-cadru care ar urma să permită companiilor canadiene să investească mai ușor în Arabia Saudită este așteptat să fie finalizat anul viitor, conform informațiilor din articol.
Deplasarea lui Carney este prima vizită a unui premier canadian în regat din ultimul sfert de secol și vine la câțiva ani după criza diplomatică din 2018, când Riadul a expulzat ambasadorul canadian, și-a rechemat propriul ambasador și a înghețat noi schimburi comerciale sau investiții cu Canada, după ce Ottawa criticase arestarea unor activiști saudiți pentru drepturile omului.
În noua abordare, mesajul transmis de Carney sugerează o prioritizare a obiectivelor economice și a accesului la parteneriate, într-un moment în care Canada caută alternative la relația dominantă cu SUA.
Recomandate
Acordul nuclear SUA–Arabia Saudită riscă să slăbească regimul de neproliferare și să încurajeze state din regiuni tensionate să-și „asigure opțiuni” pentru arme nucleare, pe fondul unei percepții în schimbare asupra energiei nucleare și al îndoielilor privind „umbrela” de securitate americană, potrivit unei analize Digi24 . În centrul îngrijorărilor este acordul anunțat pe 22 iulie, care lasă deschisă posibilitatea ca Arabia Saudită să îmbogățească, în timp, uraniu până la nivel de calitate militară. Contextul e relevant și pentru alte state: în ultimul deceniu, când Turcia și Egiptul au început să construiască centrale nucleare cu tehnologie rusă, SUA le-au cerut să se angajeze că nu vor îmbogăți niciodată uraniu pentru o armă nucleară, însă ambele au refuzat. Analiza este preluată din csmonitor.com . De ce contează: „asigurarea opțiunilor” într-o lume mai instabilă Experți citați în analiză spun că nu se așteaptă ca o țară să renunțe „imediat” la obligațiile internaționale și să se grăbească să obțină arma nucleară, ca reacție directă la acordul SUA–Arabia Saudită. Totuși, riscul ar fi ca tot mai multe state să ia măsuri de precauție și să facă pași considerați necesari în fața unor amenințări de securitate percepute ca fiind în creștere. „Nu cred că vom vedea vreo țară care să acționeze imediat [...] pentru a-și abandona obligațiile internaționale și a se grăbi să obțină bomba”, a declarat Kelsey Davenport, director pentru politica de neproliferare la Arms Control Association din Washington. În Orientul Mijlociu, dar și în nord-estul Asiei și în Europa, combinația dintre instabilitate și percepția unei retrageri a SUA ca garant de securitate ar alimenta întrebări despre durabilitatea „umbrelei nucleare” americane și despre necesitatea unor alternative, potrivit analiștilor citați. Energia nucleară civilă, din nou în prim-plan, cu efecte secundare de securitate Analiza plasează acordul într-un trend mai larg: cererea energetică în creștere și presiunea schimbărilor climatice împing tot mai multe țări să includă energia nucleară în mixul energetic. În paralel, îngrijorările privind securitatea energetică s-au accentuat după întreruperi ale fluxurilor de energie asociate războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, mai recent, conflictului dintre SUA și Israel cu Iranul, ceea ce ar fi reaprins interesul pentru nuclear – inclusiv, „ca măsură de siguranță”, pentru opțiuni militare. Un exemplu menționat este Coreea de Sud, pentru care președintele Donald Trump ar fi acceptat anul trecut ridicarea moratoriului impus de SUA privind producția propriului combustibil nuclear, aparent pentru producția de energie electrică. În acest context, acordul cu Arabia Saudită ar putea deschide calea către producția de combustibil de uraniu în doi ani și ar include o derogare de la inspecții internaționale intruzive, potrivit analizei. Punctul de reglementare: aprobarea Congresului și condiția „normalizării” cu Israelul O parte dintre experți avertizează că acordul trebuie aprobat de Camera Reprezentanților și de Senat și că s-ar putea să nu fie încă într-o formă definitivă. În plus, Trump ar insista că înțelegerea va avansa doar dacă Arabia Saudită își normalizează relațiile cu Israelul, condiție descrisă în analiză drept o potențială „pilulă otrăvită” pentru Riad. În același timp, alți experți avertizează că semnalul transmis într-o regiune aflată în război poate fi destabilizator, mai ales dacă vecinii nu au încredere în restricțiile pe care acordul pretinde că le include. Ce urmează: diplomație și credibilitate, nu doar clauze pe hârtie Analiza notează că acordul ar însemna, în esență, vânzarea către Riad a centralelor nucleare Westinghouse și operarea acestora, iar SUA ar avea sarcina de a-și consolida diplomația regională pentru a descuraja proliferarea. Miza, potrivit experților citați, este ca administrația americană să convingă actorii regionali că înțelegerea nu reprezintă un „semnal de undă verde” pentru o cursă a îmbogățirii uraniului – altfel, chiar și fără o încălcare imediată a tratatelor, logica „asigurării opțiunilor” ar putea eroda treptat regimul internațional de neproliferare. [...]
Galaxy Z Fold 8 atrage un alt tip de cumpărător decât pliabilele Samsung de până acum , un semnal cu potențial impact comercial pentru segmentul premium, potrivit Android Headlines . Informația centrală din material este că noul model schimbă „într-un mod mare” profilul demografic al celor care cumpără telefoane pliabile Samsung, ceea ce sugerează o lărgire a bazei de clienți dincolo de publicul tradițional al seriei Fold. De ce contează pentru business Dacă un produs premium reușește să iasă din tiparul de adopție (de regulă, dominat de entuziaști și utilizatori timpurii), efectul poate fi dublu: crește piața adresabilă și reduce dependența de un nucleu relativ îngust de cumpărători recurenți. În cazul pliabilelor, unde prețurile sunt în mod obișnuit ridicate, o schimbare de profil al cumpărătorilor poate indica fie o percepție mai bună a valorii, fie o maturizare a categoriei. Ce se știe și ce nu se știe din sursă Articolul indică schimbarea demografică, dar în fragmentul furnizat nu apar cifre, procente, intervale de vârstă sau piețe specifice care să cuantifice fenomenul. În lipsa acestor detalii, concluzia rămâne una de tendință, nu o măsurare completă a cererii. La ce să ne așteptăm în continuare Relevanța practică a acestei schimbări va depinde de confirmarea prin date publice (vânzări, structură de clienți, evoluția prețurilor și a ofertelor operatorilor) și de modul în care Samsung va ajusta poziționarea comercială a seriei Fold pentru a consolida noul profil de cumpărător. [...]
Abolirea pedepsei cu moartea în Liban schimbă cadrul legal al sancțiunilor penale și elimină posibilitatea instanțelor de a mai pronunța condamnări la moarte, potrivit Wall-Street , care citează EFE. Parlamentul libanez a aprobat marți un proiect de lege privind abolirea pedepsei capitale, Libanul devenind astfel prima țară din Orientul Mijlociu care face acest pas după mai bine de 20 de ani în care, în practică, nu a mai aplicat execuții. Ultima execuție din Liban a avut loc în 2004, iar țara menținea până acum un moratoriu de facto. Ce prevede legea și ce se schimbă în instanțe Pedeapsa cu moartea a fost eliminată prin amendamente care stabilesc pedepse alternative, potrivit Agenției Naționale de Știri Libaneze (NNA) . Concret: pentru infracțiunile comise înainte de intrarea în vigoare a legii: închisoare pe viață; pentru infracțiunile comise după intrarea în vigoare: închisoare pe viață agravată. Efectul direct este că instanțele libaneze nu mai au baza legală pentru a pronunța sentințe de condamnare la moarte. Context politic: proiect blocat, apoi reintrodus ca prioritate Adoptarea proiectului fusese împiedicată anterior de retragerea blocului parlamentar al Forțelor Libaneze în timpul sesiunii din 16 iulie. Ulterior, proiectul a fost reintrodus ca punct prioritar pe ordinea de zi și a fost aprobat după adoptarea amendamentelor. Mesajul Ministerului Justiției: „privarea de libertate nu este clemență” Ministrul justiției, Adel Nassar, a spus presei locale că, prin această decizie, Libanul „își revendică rolul de pionier în regiune ca apărător al drepturilor omului” și că statul a ales „să combată crima” fără a recurge la pedeapsa capitală. „Privarea de libertate nu este clemență.” Oficialul a insistat că abolirea pedepsei cu moartea nu trebuie interpretată ca o relaxare a tratamentului penal pentru infracțiuni grave. [...]
Fereastra 11–14 august aduce cele mai mari șanse de observare a Perseidelor , iar diferența o face, în practică, poluarea luminoasă: departe de orașe se pot vedea de câteva ori mai mulți meteori decât din zonele intens iluminate, potrivit Digi24 . În 2026, condițiile sunt considerate favorabile și pentru că luminozitatea redusă a Lunii nu ar urma să diminueze vizibilitatea fenomenului. Curentul de meteori Perseide atinge maximul de activitate în noaptea de 12 spre 13 august 2026. Vârful este estimat pentru 13 august, în jurul orei 06:00, însă acesta are loc după răsărit, ceea ce înseamnă că nu poate fi urmărit chiar la momentul de intensitate maximă. Unde contează cel mai mult locul ales Pentru o vizibilitate bună, recomandarea este un loc cu cer senin și cât mai întunecat, ferit de iluminatul public. În acest context, cele mai potrivite sunt: zonele rurale; regiunile montane; locurile aflate la marginea marilor orașe, dar în afara „domului” de lumină. Diferența de rezultat poate fi semnificativă: în condiții ideale, cu cer curat și fără lumină artificială, pot fi observați până la 100 de meteori pe oră, în timp ce din marile orașe numărul scade, de regulă, la 10–20 pe oră. Când sunt cele mai bune ore de observare Perseidele sunt active între 17 iulie și 26 august, dar intervalul 11–14 august oferă cele mai mari șanse de a vedea multe „stele căzătoare”, dacă cerul este senin și poluarea luminoasă este redusă. Cele mai bune condiții sunt după miezul nopții și până în zorii zilei, când constelația Perseu urcă suficient deasupra orizontului, iar numărul meteorilor vizibili poate crește. Ce sunt, de fapt, Perseidele și de ce apar anual Deși sunt numite popular „ploaie de stele”, Perseidele sunt un curent de meteori: Pământul traversează anual o regiune bogată în particule de praf cosmic, iar acestea intră în atmosferă cu viteze foarte mari și produc dâre luminoase pentru fracțiuni de secundă. Curentul este asociat cu cometa 109P/Swift–Tuttle, ale cărei fragmente de praf, acumulate de-a lungul timpului pe orbită, ajung să fie intersectate de Pământ în fiecare august. [...]
SUA își condiționează angajamentul în Indo-Pacific de creșterea cheltuielilor de apărare ale aliaților , într-un mesaj care mută presiunea operațională și bugetară spre partenerii regionali, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Elbridge Colby , subsecretarul Apărării pentru politici, a spus la Manila că Washingtonul „nu se retrage în niciun caz din Asia” și că, dimpotrivă, „își consolidează prezența” pentru a menține un echilibru de putere favorabil în regiunea Indo-Pacific. În același timp, oficialul a cerut o „repartizare mai echitabilă a sarcinilor” și un model de „parteneriat, nu dependență”. „America nu se retrage în niciun caz din Asia. Nu plecăm; dimpotrivă, ne consolidăm prezența pentru a asigura un echilibru de putere favorabil acolo unde contează cel mai mult.” Ce înseamnă „parteneri, nu protectorate” în termeni de apărare Mesajul central al lui Colby este că strategia SUA în Indo-Pacific nu poate fi susținută doar de forțele americane, iar aliații ar trebui să investească mai mult în propria securitate. El a insistat că solicitarea de a „intensifica eforturile” nu echivalează cu abandonarea partenerilor. „Când le cerem aliaților și partenerilor noștri să-și intensifice eforturile, să investească mai mult în propria apărare și să-și asume responsabilitatea pentru propria securitate suverană, nu le dăm de înțeles că îi abandonăm. Căutăm parteneri, nu protectorate.” Accent pe descurajare în „Primul Lanț Insular” Colby a descris necesitatea unei „descurajări prin blocare de-a lungul Primului Lanț Insular”, zonă definită ca întinzându-se de la Japonia până la Taiwan, Filipine și Borneo. În logica prezentată, întărirea posturii militare americane ar trebui dublată de capacități mai mari ale statelor aliate, pentru ca descurajarea să fie credibilă. Contextul turneului în Asia de Sud-Est Filipinele, „cel mai vechi aliat al Statelor Unite din Asia prin tratat”, sunt prima oprire a unui turneu care include și Indonezia, Thailanda și Cambodgia. Mesajul vine pe fondul îngrijorărilor privind fiabilitatea Washingtonului, pe care oficialul a încercat să le contracareze prin reafirmarea interesului strategic pentru regiune. [...]
Nivelul foarte scăzut al Dunării a ajuns să fie tratat ca un risc pentru alimentarea cu energie , iar Comisia Europeană convoacă astăzi, online, Grupul de coordonare pentru energie electrică, în condițiile în care mai multe țări vor să ceară sprijin, potrivit Digi24 . Miza pentru România este direct operațională: scenariul opririi reactorului 2 de la Cernavodă „nu mai este exclus”, după ce planul cu barjele scufundate în Dunăre nu a avut efectul așteptat de autorități. Capacitatea vizată este de 700 de megawați-oră, care ar produce aproximativ 10% din necesarul de consum la orele serii, potrivit jurnalistului Digi24. Ce se discută la Bruxelles și de ce contează În acest context, reprezentanții Ministerului Energiei participă la ședința de la nivel european și ar urma să ridice problema, în condițiile în care România nu este singura țară aflată într-o criză energetică. Rămâne de văzut dacă Bruxelles-ul va veni cu un sprijin concret. Datele din teren: Dunărea la Cernavodă și restricțiile de apă Digi24 notează că nivelul Dunării a scăzut din nou luni la Cernavodă, unde sunt deja în vigoare primele restricții privind folosirea apei. Fluviul a ajuns la -2,27 metri, iar până la trecerea la următorul nivel de restricții mai sunt 25 de centimetri. Context hidrologic: rezervele din lacurile de acumulare În paralel, gradul de umplere al celor 39 de principale lacuri de acumulare monitorizate de Administrația Națională „Apele Române ” și Hidroelectrica a ajuns la 70,63%, pe fondul secetei hidrologice. Potrivit datelor publicate de Apele Române, în lacuri se află aproximativ 3,07 miliarde de metri cubi de apă, volum care asigură necesarul de apă brută pentru beneficiarii alimentați din surse de suprafață în sistem centralizat. „Administrația Națională «Apele Române» monitorizează permanent evoluția resurselor de apă, în contextul secetei hidrologice care afectează în continuare mai multe zone ale țării”, a transmis instituția. Următorul reper este ședința de astăzi a grupului de coordonare al Comisiei Europene, de unde ar putea rezulta măsuri de sprijin sau coordonare regională, în funcție de evoluția nivelului Dunării și de riscurile pentru producția de energie. [...]
