Știri
Știri din categoria Externe
Cooperarea România–Canada pe energia nucleară capătă greutate politică după întâlnirea dintre președintele Nicușor Dan și premierul canadian Mark Carney, desfășurată la Ankara, în marja summitului NATO, potrivit TVR Info.
Șeful statului a anunțat pe platforma X că discuțiile au vizat consolidarea relațiilor bilaterale și extinderea cooperării dintre România și Canada. În același context, cei doi lideri și-au adresat invitații reciproce de vizită: Nicușor Dan l-a invitat pe Mark Carney la București și a acceptat, la rândul său, invitația de a vizita Canada.
„Am avut astăzi o întâlnire excelentă la Ankara cu premierul Canadei, Mark Carney, căruia i-am adresat invitația de a vizita Bucureștiul. Totodată, am fost încântat să accept invitația sa de a vizita Canada.”
Nicușor Dan a subliniat că Canada este „unul dintre cei mai apropiați și de încredere parteneri” ai României, evidențiind în special cooperarea în domeniul energiei nucleare. Potrivit președintelui, colaborarea în acest sector este solidă și oferă „perspective importante de dezvoltare”.
În mesajul său, președintele a mai arătat că România vrea să valorifice experiența acumulată în utilizarea tehnologiei canadiene și să împărtășească această expertiză și altor state din regiune.
Întrevederea a avut loc în marja summitului NATO de la Ankara, unde liderii aliați discută despre securitatea euroatlantică, investițiile în apărare și sprijinul acordat Ucrainei. În acest cadru, Nicușor Dan a afirmat că România și Canada vor continua să dezvolte Parteneriatul Consolidat dintre cele două țări și să valorifice oportunitățile pe care acesta le oferă, inclusiv pentru întărirea Alianței transatlantice.
Recomandate
Coreea de Sud vizează extinderea cooperării economice cu România, inclusiv în energia nucleară , pe fondul proiectelor deja derulate în industria de apărare, potrivit G4Media , care citează informații consemnate de agenția sud-coreeană Yonhap și transmise de Agerpres. Întâlnirea dintre președintele sud-coreean Lee Jae Myung și președintele României, Nicușor Dan , a avut loc la Ankara, în marja summitului NATO, unde Lee a participat ca lider al unei țări partenere a alianței. De ce contează: semnal pentru proiecte cu impact industrial și energetic Lee a descris România drept „un partener important de cooperare” și a indicat că relația bilaterală se dezvoltă în comerț și în industria de apărare. În acest context, liderul sud-coreean a pus accent pe cooperarea în domeniul apărării, inclusiv prin dezvoltare și producție comune și posibilitatea extinderii către piețe terțe. Totodată, președintele sud-coreean a spus că Seulul urmărește să ducă parteneriatul „dincolo de industria de apărare”, menționând explicit alte sectoare, inclusiv energia nucleară, și l-a invitat pe Nicușor Dan să viziteze Coreea de Sud. Ce proiecte au fost menționate de partea română Nicușor Dan a indicat, la rândul său, două direcții concrete în care există deja implicare sud-coreeană: un proiect de apărare care implică grupul Hanwha; proiecte de modernizare a centralelor nucleare din România care implică companii sud-coreene. Președintele României a mai spus că cele două țări ar urma să aibă noi oportunități de extindere a cooperării economice și l-a invitat pe Lee Jae Myung să viziteze România. Prioritatea politică: implementarea Parteneriatului strategic După întâlnire, Nicușor Dan a transmis pe Facebook că cele două părți au convenit că prioritatea este aplicarea prevederilor „Declarației comune privind consolidarea Parteneriatului strategic”. „Am convenit că punerea în aplicare a prevederilor Declarației comune privind consolidarea Parteneriatului strategic reprezintă prioritatea noastră.” În mesaj, președintele a menționat că discuția a vizat dialogul bilateral și progresele din cooperarea sectorială, „în special” în energia nucleară civilă, industria de apărare și infrastructură. [...]
Donald Trump condiționează o nouă reducere a trupelor SUA din Europa de un acord privind anexarea Groenlandei , ceea ce amplifică incertitudinea operațională pentru aliații NATO și pentru planificarea de apărare pe continent, potrivit Antena 3 . Declarația vine după ce Pentagonul a anunțat în luna mai retragerea a 5.000 de soldați americani din Germania. În Germania se află 35.000 de militari americani în serviciu activ, mai mulți decât în orice altă țară europeană. Întrebat dacă va mai retrage trupe americane din Europa, Trump a spus că nu a luat „încă o decizie finală” și că „multe vor depinde de Groenlanda”. El a făcut afirmațiile la bordul Air Force One , după participarea la summitul NATO de la Ankara , unde i-a criticat din nou pe aliați pentru că nu ar cheltui suficient pentru apărare. Ce înseamnă condiționarea pentru NATO: incertitudine în planificare Mesajul lui Trump leagă direct postura militară americană din Europa de un dosar politic separat – anexarea Groenlandei – ceea ce poate complica previzibilitatea angajamentelor SUA în cadrul alianței. Președintele american a insistat că decizia privind trupele de pe continent „va depinde mult de încheierea unui acord foarte bun” și a lăsat deschisă posibilitatea unei noi retrageri: „Poate că o voi face”. Groenlanda, din nou în centrul disputei cu Danemarca La sosirea la summitul NATO de la Ankara, Trump a declarat că Groenlanda, teritoriu autonom din Regatul Danemarcei, „ar trebui să fie controlată de Statele Unite”. Un oficial american de rang înalt a susținut anterior că, din perspectiva Washingtonului, preluarea Groenlandei ar fi singura modalitate de a gestiona riscurile de securitate pe termen lung din jurul insulei. Șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, a respins ferm cererea. Potrivit materialului, amenințările anterioare ale lui Trump privind preluarea Groenlandei au afectat relația dintre Copenhaga și Washington și au alimentat îndoieli legate de viitorul alianței, în condițiile în care atât SUA, cât și Danemarca sunt membri NATO. Trump a justificat tema Groenlandei prin riscurile pe care le-ar reprezenta Rusia și China și a menționat că insula ar fi relevantă pentru interesele de securitate ale SUA. Ulterior, el a retras amenințarea de a recurge la mijloace militare și a renunțat și la ideea de a pedepsi Germania și alte țări europene cu noi tarife comerciale dacă nu acceptă preluarea insulei. Ce urmează În acest moment, Trump nu indică o decizie finală privind noi retrageri de trupe, dar condiționarea de „un acord foarte bun” pentru Groenlanda sugerează că subiectul ar putea rămâne un instrument de presiune în relația SUA–aliații europeni, inclusiv în discuțiile despre cheltuielile de apărare. [...]
Nicuşor Dan spune că relația cu SUA se joacă în „diplomația economică”, nu doar în vizite oficiale , indicând că, dincolo de valoarea simbolică a unei deplasări la nivel înalt, există „zeci, sute de întâlniri” pe paliere tehnice și că „de luni de zile, sunt progrese”, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută miercuri, la Ankara , unde președintele a descris relația bilaterală ca un proces continuu de negociere și promovare a intereselor, în care contactele tehnice au o pondere mai mare decât momentele de protocol. Ce interese invocă România în relația bilaterală Nicuşor Dan a enumerat două direcții pe care le consideră prioritare în raport cu Statele Unite: păstrarea sau extinderea prezenței militare; extinderea prezenței economice. De ce contează pentru mediul de afaceri Mesajul președintelui mută accentul de pe „vizita” ca eveniment singular pe munca de fond care poate produce rezultate economice: întâlniri repetate, discuții sectoriale și negocieri tehnice. În lipsa unor detalii suplimentare în declarație, nu este clar ce proiecte sau domenii concrete intră în „progresele” invocate și nici care este calendarul lor. [...]
Donald Trump a relansat public acuzația că Iranul ar urmări asasinarea sa , într-un moment în care tensiunile din regiune se traduc deja în riscuri pentru transportul maritim și, implicit, pentru piețele energetice, potrivit Antena 3 . Declarațiile au fost făcute la conferința de presă de la finalul summitului NATO . Trump a spus că este „ținta numărul unu” a iranienilor și că regimul de la Teheran ar vrea să-l asasineze, reluând ideea că Israelul și SUA au eliminat „majoritatea conducerii de rang înalt” a Iranului în primele zile ale războiului și întrebându-se dacă ar putea avea aceeași soartă. „Și știți ce, poate că nici eu n-o să mai fiu, pentru că sunt ținta lor numărul unu.” Într-o altă declarație, președintele SUA a folosit un limbaj dur la adresa iranienilor, susținând că acesta ar fi motivul pentru care ar fi vizat. „Sunt ținta numărul unu pentru că sunt niște gunoaie. Așa se comportă ei și așa s-au comportat vreme de 47 de ani. Eu fac ce e bine pentru țară.” De ce contează: riscul de escaladare rămâne legat de Strâmtoarea Ormuz Dincolo de componenta politică, miza practică este că Trump a legat evaluările despre conducerea de la Teheran de evoluțiile recente din teren. El a făcut comentarii contradictorii despre cât de „rațională” ar fi actuala conducere iraniană, după ce anterior o descrisese drept „un pic dusă cu pluta”, în timp ce a spus că echipa sa de negociere „discută cu oameni extraordinari” de partea iraniană. În același context, Trump a indicat că se referă la atacurile Iranului asupra transportului maritim din Strâmtoarea Ormuz, atacuri care, potrivit articolului, au dus la reluarea bombardamentelor aeriene americane și la noi amenințări privind o posibilă escaladare a războiului. Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol, iar orice deteriorare a securității maritime poate amplifica volatilitatea prețurilor la energie și costurile de transport. Context: amenințări mai vechi și măsuri de securitate în jurul lui Trump Potrivit informațiilor prezentate, liderii iranieni ar fi avut planuri de asasinare a lui Trump și a altor foști membri de rang înalt ai primei sale administrații încă de la sfârșitul lui 2019, după ce Trump a ordonat uciderea generalului Qassem Soleimani într-un atac cu dronă. În campania prezidențială din 2024, Trump ar fi mers la evenimente cu un avion privat nemarcat, aparținând lui Steve Witkoff, în loc să folosească Boeingul 757 inscripționat cu numele său („Trump Force One”), pe fondul temerilor Secret Service și ale serviciilor de informații că Iranul ar avea agenți pe teritoriul SUA cu acces la rachete sol-aer portabile. Articolul mai notează că foști consilieri ai lui Trump, inclusiv John Bolton și Mike Pompeo, au beneficiat ani la rând de protecția Secret Service din cauza amenințărilor legate de implicarea lor în uciderea lui Soleimani, însă Trump ar fi ordonat retragerea protecției lor după revenirea la putere, pe fondul criticilor venite din partea acestora. [...]
Cadoul cu armă și muniție reală ridică probleme de conformitate legală pentru liderii NATO , după ce președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan , le-a oferit la summitul de la Ankara revolvere personalizate, potrivit Mediafax , care citează Financial Times. Publicația menționează că darurile au fost însoțite de muniție reală, un detaliu neobișnuit pentru un eveniment diplomatic de acest nivel și cu potențial de a genera complicații la transport și la intrarea în alte jurisdicții. Un exemplu concret vine de la premierul britanic Keir Starmer , care a declarat ulterior că nu a putut aduce arma înapoi în Marea Britanie, deoarece acest lucru ar fi fost ilegal potrivit legislației britanice. În lipsa altor detalii în material despre modul în care au fost gestionate cadourile de ceilalți lideri, cazul evidențiază riscurile operaționale și de conformitate (respectarea regulilor) pe care le pot crea gesturile simbolice atunci când intră în zona reglementărilor privind armele și muniția. [...]
Oscilațiile de mesaj ale lui Donald Trump la summitul NATO complică predictibilitatea deciziilor de apărare , într-un moment în care Alianța a anunțat angajamente financiare și contracte militare de amploare, potrivit Mediafax , care citează o analiză POLITICO despre reuniunea din 7-8 iulie, de la Ankara. În public, Trump a criticat pe alocuri aliații și a enumerat nemulțumiri care au alimentat temeri în rândul partenerilor. În spatele ușilor închise, însă, tonul s-a schimbat, notează POLITICO, citând patru surse cu detalii despre discuțiile private. Președintele american a fost descris ca „mult mai pozitiv” miercuri, într-un discurs de circa 30 de minute în care ar fi evitat să reia teme controversate, precum dorința de a anexa Groenlanda sau atacurile la adresa Spaniei. Potrivit acelorași surse, participanții nu au înțeles exact ce a determinat schimbarea de atitudine. Mesajul despre SUA în NATO și vânzările de arme Schimbarea de ton confirmă, în linia relatărilor Reuters menționate în material, că Trump le-ar fi spus partenerilor din NATO că vrea ca SUA să rămână în alianță și că Washingtonul este pregătit să continue să vândă arme aliaților „indiferent de modul în care acestea vor fi utilizate”. În același timp, retorica de la Ankara contrastează cu pozițiile din ultimele luni, când Trump a amenințat în repetate rânduri cu retragerea SUA din NATO, ceea ce a amplificat incertitudinea privind continuitatea angajamentelor americane. Reacția aliaților: eforturi de „calmare” și laude publice Materialul arată că această imprevizibilitate i-a determinat pe liderii europeni să fie mai atenți la gestionarea relației cu președintele SUA. În acest context, aliații s-au străduit să-l laude în timpul summitului, iar șeful NATO, Mark Rutte, a apreciat pentru POLITICO că eforturile lui Trump de a crește cheltuielile pentru apărare sunt „o veste excelentă” pentru aliați. Trump a mulțumit explicit liderilor din Polonia, Germania, țările baltice și Norvegia pentru contribuțiile lor la alianță și a lăudat armata americană. Înaintea întâlnirii cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, el a spus: „Tocmai am avut reuniunea NATO și a fost o reuniune excelentă” Contextul financiar și industrial: angajamente și contracte anunțate la Ankara Pe fondul acestor mesaje fluctuante, Consiliul Nord-Atlantic a comunicat deciziile statelor NATO în declarația finală a summitului , care include: angajamentul de a aloca 70 de miliarde de euro Ucrainei în 2026; încheierea unor noi contracte militare de 50 de miliarde de lire sterline (aprox. 295 miliarde lei) la summitul de la Ankara; evaluarea că Rusia „reprezintă o amenințare pe termen lung” pentru comunitatea euro-atlantică; absența unei mențiuni privind angajamentul de a accepta Ucraina în alianță. Textul integral al declarației finale este disponibil aici . În plan politic, Trump și-a nuanțat și poziția privind refuzul aliaților de a sprijini războiul SUA cu Iranul, afirmând la finalul summitului că aliații „au avut doar un moment mai prost” când au refuzat să participe la eforturile de război ale SUA și Israelului împotriva Iranului. De ce contează Pentru aliați, inclusiv pentru statele de pe flancul estic, miza nu este doar retorica, ci predictibilitatea deciziilor care influențează bugete de apărare, achiziții militare și sprijinul pentru Ucraina . Mesajele schimbătoare ale liderului de la Casa Albă pot complica planificarea și negocierile, chiar și atunci când rezultatul formal al summitului include angajamente financiare și contracte semnificative. [...]
