Știri
Știri din categoria Diverse
Calendarul pentru desemnarea premierului mută presiunea pe buget și deficit, într-un moment în care partidele sunt împinse să iasă din blocajul politic pentru a forma o majoritate, potrivit Digi24.
Eugen Tomac, consilier al președintelui Nicușor Dan, a spus la Antena 3 CNN că „în această toamnă” ar urma să se formeze o majoritate parlamentară care să voteze un nou Guvern. În opinia sa, negocierile politice trebuie să ducă la o formulă de guvernare care să poată trece de votul Parlamentului.
Tomac a argumentat că „economia nu poate aștepta” prelungirea negocierilor și că este nevoie de „discuții serioase despre repornirea economiei”. În același timp, el a indicat explicit miza fiscal-bugetară: România ar avea nevoie de un guvern care să pregătească „un buget credibil” pentru atingerea „țintelor de deficit asumate” și să implementeze proiectele mari aflate în derulare.
Consilierul prezidențial a afirmat că, după negocierile pe care președintele le va convoca cu partidele, în luna septembrie șeful statului va desemna o persoană „pregătită să fie învestită” de o majoritate parlamentară.
„Sunt absolut convins că în luna septembrie, președintele, după negocierile pe care le va convoca cu partidele politice, va desemna persoana pregătită să fie învestită de către o majoritate parlamentară.”
Tomac a subliniat că formula finală depinde de rezultatul negocierilor dintre partide.
Întrebat despre alegeri anticipate, Tomac a spus că un astfel de scenariu ar menține „haos și tensiune politică” și ar trebui evitat, deși a admis că este o soluție „constituțională și democratică”.
Tomac nu a exclus o eventuală nouă nominalizare pentru funcția de prim-ministru, dar a evitat să spună dacă ar accepta. Mesajul său a fost că prioritatea este formarea unei majorități capabile să susțină învestirea Guvernului și un program de reforme, „indiferent de numele premierului”.
Recomandate
George Simion susține că se conturează o majoritate PSD–PNL pentru învestirea Guvernului , într-un scenariu pe care îl descrie drept un „blat” menit să ducă la „fărâmițarea” AUR, potrivit Digi24 . Liderul AUR afirmă că PSD ar urma să guverneze cu Luca Niculescu în frunte, iar PNL ar vota instalarea cabinetului. Într-un mesaj video, Simion spune că „de 2 luni se coace” acest plan și susține că PSD ar evita astfel să-și asume „în totalitate” consecințele guvernării, punând „în față” un premier desemnat pe care îl numește „marionetă”. El afirmă, totodată, că „mai avem o săptămână până la votarea Guvernului” și că AUR va încerca să împiedice instalarea acestuia. Ce acuză liderul AUR despre votul din Parlament Simion leagă scenariul de un vot favorabil din partea PNL, invocând presiuni asupra lui Ilie Bolojan. În declarația redată de Digi24 , liderul AUR afirmă că Bolojan ar fi fost „chemat la DNA” și „speriat”, motiv pentru care ar urma să voteze guvernul. Tot în același mesaj, Simion susține că, după arestarea lui Călin Georgescu, ar urma el, în cadrul unei acțiuni de „eliminare” treptată a unor actori politici și de slăbire a AUR. Aceste afirmații sunt prezentate ca acuzații politice, fără elemente de probă în materialul citat. Miza: formarea Guvernului și stabilitatea politică pe termen scurt Din perspectiva calendarului invocat de Simion, punctul imediat de interes este votul de învestitură, care ar urma să aibă loc în aproximativ o săptămână. Dacă se confirmă o susținere PSD–PNL pentru instalarea cabinetului, ar rezulta o formulă de guvernare cu impact direct asupra direcției politicilor publice și asupra stabilității parlamentare pe termen scurt. Simion îl descrie pe Luca Niculescu drept „omul din partea Parisului” și afirmă că România ar ajunge „în situația Greciei”, însă materialul Digi24 nu include date sau evaluări independente care să susțină aceste scenarii. [...]
BNR avertizează că inflația reintră pe creștere până la finalul lui 2026 , după scăderea din vară, pe fondul scumpirii energiei și carburanților și al presiunilor din piețele internaționale, potrivit Libertatea . Mesajul vine în contextul în care rata anuală a inflației coborâse la 6,17% în august, dar banca centrală spune că tendința se inversează. Semnalul BNR contează direct pentru costurile din economie: energia și combustibilii se transmit rapid în prețurile de transport și producție, iar scumpirile la materii prime pot împinge în sus prețurile alimentelor. Evaluarea a fost formulată după ședința Consiliului de Administrație al BNR din 8 octombrie 2026. Ce împinge inflația în sus BNR indică o combinație de factori interni și externi care alimentează noul val de scumpiri: Piața energiei și a carburanților: creșterea cotațiilor internaționale la petrol și scumpirea combustibililor, cu efect direct în costurile de transport și producție. Materii prime și secetă: tensiunile din Orientul Mijlociu și seceta severă din acest an, care au majorat prețurile materiilor prime agroalimentare. Cursul de schimb: evoluția leului față de principalele monede, cu impact asupra bunurilor din import. În același timp, banca centrală notează că, pe termen mai lung, ar putea apărea presiuni dezinflaționiste (adică factori care trag inflația în jos), în special prin temperarea cererii agregate, pe fondul corecției bugetare începută în 2025 și continuată în 2026. Riscuri: deficitul bugetar și crizele externe BNR atrage atenția că incertitudinile fac dificilă prognoza pe termen lung. Pe plan intern, rămân sensibile atât situația politică, cât și măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar, în linie cu Planul bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană . Pe plan extern, banca centrală indică drept riscuri majore conflictul extins din Orientul Mijlociu și criza energetică, cu efecte asupra puterii de cumpărare, încrederii consumatorilor, profitabilității companiilor și costurilor de finanțare. În acest context, BNR subliniază importanța absorbției fondurilor europene, care ar putea contrabalansa efectele consolidării bugetare și ale tensiunilor geopolitice, susținând reformele și tranziția energetică. Context: scăderea din vară și decizia de dobândă Prognoza privind scumpirile din a doua parte a anului vine după o perioadă de temperare: inflația anuală a coborât la 8,16% în iulie 2026 și la 6,17% în august , de la 10,42% în iunie . BNR explică această „acalmie” prin disiparea efectelor eliminării plafonării la energia electrică și ale ajustărilor de TVA și accize din vara anului trecut. Tot în ședința din 8 octombrie 2026, BNR a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an . [...]
Criticile lui Ludovic Orban la adresa desemnării lui Luca Niculescu indică un risc de guvernare fără sprijin politic asumat , cu potențiale blocaje în adoptarea și implementarea măsurilor, potrivit Digi24 . Fostul premier a spus, în direct la Digi24, că nominalizarea nu ar fi „potrivită” și l-a descris pe Niculescu drept „premierul nimănui”. Orban a argumentat că, „în orice democrație”, premierul și Guvernul ar trebui să țină cont de votul popular și să se sprijine pe partide care își asumă guvernarea pe baza unui program, inclusiv în formule de coaliție. În această logică, el susține că desemnarea ar viza o persoană „care nu reprezintă pe nimeni” și care nu ar avea „un sprijin clar, asumat, transparent”. Ce consecințe vede Orban: învestire posibilă, susținere fragilă Fostul premier afirmă că, chiar dacă Luca Niculescu ar obține voturile necesare pentru învestire, Executivul ar rămâne fără o bază politică solidă în Parlament și fără „răspundere” politică reală. „Luca Niculescu chiar dacă primește voturile de învestire, nici el și nici miniștrii lui nu o să aibă vreo răspundere și niciun partid nu va susține actul de guvernare.” În scenariul descris de Orban, PSD ar urma să se poziționeze în opoziție imediat după învestire și să se „desolidarizeze” de măsurile Guvernului, ceea ce ar reduce capacitatea Executivului de a pune în practică programul de guvernare. Contextul politic invocat: ruptura coaliției și acuzații la adresa PSD și AUR Orban leagă dificultatea formării și funcționării guvernării de decizia PSD de a „face praf coaliția de guvernare”, într-un „moment de cumpănă” pentru România, susținând că, în aceste condiții, guvernarea devine „foarte dificilă”. În același timp, el a lansat o comparație între PSD și AUR, afirmând că ar fi „pe aceeași gândire politică”, și a invocat episodul unei moțiuni de cenzură depuse împreună de cele două partide. Acuzația privind relația Nicușor Dan – Grindeanu Orban a mai spus că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să îl desemneze „din prima” pe Sorin Grindeanu și a susținut că ar exista o înțelegere între cei doi, motiv pentru care Grindeanu ar fi fost „protejat” de o desemnare care l-ar fi expus unui eșec politic. Potrivit lui Orban, o eventuală guvernare PSD cu Grindeanu premier sau un eșec al acestuia în formarea majorității ar fi „dăunat grav” atât României, cât și PSD-ului. [...]
Samsung plănuiește să reducă producția de smartphone-uri Galaxy cu 30% în ultimele trei luni din 2026 , pe fondul unei situații în care compania ajunge să piardă bani cu fiecare telefon vândut, potrivit Libertatea . Miza este una operațională și financiară: ajustarea rapidă a volumelor pentru a limita pierderile într-un trimestru care, de regulă, este important pentru vânzări. Decizia vine după ce divizia Mobile eXperience (responsabilă de seria Galaxy) a înregistrat, în trimestrul al doilea din 2026, prima pierdere trimestrială din istoria sa, deși Samsung a recâștigat poziția de lider global la smartphone-uri în fața Apple. Informația privind pierderea este atribuită de Libertatea publicației PhoneArena. Costul memoriei RAM, factorul care apasă marjele Potrivit articolului, principala cauză a degradării profitabilității este creșterea puternică a prețurilor la modulele de memorie RAM folosite în telefoane. În 2026, scumpirile ar fi fost de 70%–100% față de începutul anului, iar pentru LPDDR5X (un tip de memorie RAM utilizat pe scară largă în smartphone-uri) sunt menționate majorări succesive: aproximativ 60% în primul trimestru și încă 89% în trimestrul al doilea. Exemplul dat în material: un modul de 12 GB LPDDR5X RAM, care costa între 25 și 70 de dolari la începutul anului, ar fi ajuns la 146 de dolari în trimestrul al doilea, cu prognoze de 180–206 dolari spre final de an (aprox. 820–940 lei, la un curs estimativ). „Samsung vs. Samsung”: cum se transmite scumpirea în interiorul grupului Un element particular subliniat este că Samsung produce și propriile memorii RAM, prin divizia Device Solutions (DS). Totuși, creșterea prețurilor ar afecta în continuare divizia de telefoane deoarece, potrivit articolului, diviziile funcționează ca centre de profit separate: DS ar vinde către Mobile eXperience la „cel mai mare preț posibil”, chiar dacă sunt în același conglomerat. De ce se scumpește RAM-ul: cererea pentru centrele de date cu inteligență artificială Articolul leagă scumpirea RAM de boom-ul centrelor de date pentru inteligența artificială, care cresc cererea pentru cipuri de memorie HBM (High Bandwidth Memory – memorie cu lățime mare de bandă, folosită pentru transfer rapid de date). Producătorii de memorie, inclusiv Samsung, SK hynix și Micron, ar fi prioritizat fabricarea de HBM, unde marjele sunt mai mari, ceea ce ar fi redus producția de RAM „tradițional”. Ce ar putea urma: presiune pe prețuri și configurații, pe termen lung Materialul notează că deficitul de RAM are efecte directe în piața de smartphone-uri: prețuri mai mari și, în unele cazuri, modele livrate cu mai puțină memorie. În plus, specialiști citați în articol estimează că deficitul ar putea persista până în 2028, iar unii analiști indică posibilitatea extinderii până în 2030, urmând ca noi capacități de producție să echilibreze treptat cererea și oferta. [...]
Circulația pe încă 13 km din A0 Nord între Glina și Afumați ar urma să se deschidă până la finalul lunii , ceea ce ar debloca o legătură rutieră mai rapidă pe marginea Bucureștiului și ar pregăti conectarea continuă dintre autostrăzile A3 și A2, potrivit Digi24 . Lucrările pe Lotul 3 al A0 Nord (Afumați – Pantelimon) au ajuns la un stadiu fizic de 98,3%, iar directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, spune că, dacă ritmul actual se menține, circulația va fi deschisă până la finalul acestei luni. Ce se întâmplă pe șantier și cine execută lucrările Pe șantier lucrează 123 de utilaje și peste 200 de muncitori și operatori, mobilizați de constructorul chinez China Civil Engineering Construction Corporation , a cărui mobilizare „a crescut față de vară”, conform declarațiilor lui Cristian Pistol. În această etapă sunt în derulare lucrări la structuri, așternerea asfaltului, amenajarea spațiilor de servicii și instalarea sistemelor ITS (sisteme inteligente de transport, pentru management și siguranță rutieră). Miza operațională: legătură continuă A3–A2 prin semi-inelul nordic Cristian Pistol afirmă că finalizarea Lotului 3 ar permite deschiderea circulației și pe Lotul 4 (Pantelimon – Glina), care „a fost deja recepționat”. În acest scenariu, semi-inelul nordic al Centurii Capitalei ar asigura conexiunea continuă între A3 (București – Ploiești) și A2 (București – Constanța). Finanțare și valoarea contractului Contractul are o valoare de 397,99 milioane de lei (fără TVA) și este finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027. [...]
Leul s-a întărit vineri față de euro și dolar , iar mișcarea vine după o perioadă de volatilitate în care moneda europeană a atins noi maxime, potrivit Libertatea , care citează cursul anunțat de Banca Națională a României (BNR). La cursul oficial de vineri, 9 octombrie 2026, euro a fost cotat la 5,3414 lei, în scădere față de joi, când era 5,3470 lei. Diferența este de 0,0056 lei. Și dolarul american a coborât, fiind cotat la 4,7612 lei, față de 4,7814 lei în ziua precedentă. În același timp, lira sterlină a fost cotată la 6,3029 lei, de la 6,3058 lei joi. Aurul urcă, în timp ce principalele valute scad În contrast cu scăderea euro și a dolarului, prețul aurului a crescut. BNR a cotat vineri gramul de aur la 640,8929 lei, față de 633,4893 lei în ziua anterioară, adică o creștere de 7,4036 lei. Context: maxime recente la euro și presiuni pe fond politic Evoluția de vineri vine după ce, pe 6 octombrie, euro a atins un nou record pe piața valutară din România, fiind cotat de BNR la 5,3527 lei. Publicația amintește și depășirea pragului de 5,3 lei pe 2 octombrie (5,3447 lei), precum și un record istoric consemnat pe 23 septembrie (5,2788 lei). În același context, Libertatea notează că mediul economic a rămas tensionat după criza politică generată de demiterea Guvernului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură , care a crescut presiunile asupra leului. Separat, pe 8 octombrie, BNR a anunțat că inflația ar urma să crească din nou până la sfârșitul anului, după ce a scăzut la 6,17% în august. [...]
