Știri
Știri din categoria Diverse
Atacurile repetate cu drone asupra rafinăriilor rusești cresc riscul de întreruperi și penurii de combustibil, după ce rafinăria Afipski a fost lovită pentru a cincea oară în 2026, iar rafinăria din Novoshakhtinsk ar fi fost vizată separat, potrivit Digi24.
Dronele ucrainene au lovit regiunea Krasnodar marți dimineața, 25 august, avariind o rafinărie de petrol, clădiri rezidențiale și o gară, conform oficialilor ruși. Guvernatorul regional Veniamin Kondratiev a spus că localitatea Afipski (districtul Severski) s-a numărat printre zonele lovite și a raportat incendii atât la o locuință, cât și în incinta rafinăriei.
„Cel puțin 10 locuințe private au fost avariate. Într-una dintre ele a izbucnit un incendiu. De asemenea, a izbucnit un incendiu în incinta unei rafinării de petrol. Pompierii și serviciile de urgență lucrează în prezent la fața locului.”
Ulterior, Kondratiev a precizat că resturi de drone au căzut pe terenul gării Afipskaia. Atacul a provocat moartea a două persoane și rănirea altor două, potrivit guvernatorului.
Rafinăria Afipski este descrisă ca una dintre cele mai mari din sudul Rusiei, cu o capacitate anuală de prelucrare de aproximativ 7,2 milioane de tone metrice. Produce benzină, motorină, distilați din condensat de gaz, reziduuri de țiței greu și sulf.
Conform rapoartelor disponibile citate în articol, rafinăria din Afipski a mai fost ținta unor atacuri cu drone de patru ori în acest an (21 ianuarie, 14 martie, 11 iunie și 14 iulie), incidente care au provocat incendii, inclusiv în parcul de rezervoare.
Separat, dronele ucrainene ar fi lansat un atac de amploare asupra regiunii Rostov în cursul nopții. Canalul ucrainean de monitorizare Supernova+ a indicat rafinăria din Novoshakhtinsk printre ținte.
Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a confirmat atacuri cu drone asupra localităților Novoshakhtinsk, Gukovo și Kamensk-Șahtinski, raportând pagube la patru locuințe private din Novoshakhtinsk și un incendiu forestier, dar fără victime.
Potrivit publicației „The Moscow Times”, citată de Digi24, dronele ucrainene au atacat instalații industriale rusești de peste 70 de ori de la începutul lui 2026, ceea ce ar fi scos din funcțiune zeci de întreprinderi.
Aceeași sursă a relatat că, de la începutul lunii august, cinci rafinării și-au încetat complet activitatea: Permnefteorgsintez, Orsknefteorgsintez, Zapsibneftekhim, Saratov și Volgograd. Întreruperile ar fi contribuit la scăderea rafinării petrolului în Rusia până la aproximativ 3,6 milioane de barili pe zi (cel mai scăzut nivel din mai 2002), înainte de o revenire la aproximativ 4 milioane de barili pe zi în august.
În plus, aceste întreruperi sunt asociate cu penurii de combustibil în anumite zone, unele regiuni raportând disponibilitate limitată pentru tipuri populare de benzină.
Recomandate
România și Bulgaria discută măsuri pentru siguranța navigației în Marea Neagră , după atacurile cu drone care au vizat nave comerciale în largul coastei bulgare, potrivit Digi24 . Conform Administrației Prezidențiale, președintele Nicușor Dan urmează să aibă miercuri, la telefon, o discuție cu omologul bulgar, Iliana Iotova , pe tema atacurilor asupra navelor din Marea Neagră și a „măsurilor necesare” pentru asigurarea siguranței navigației maritime. Convorbirea este programată la ora 15:00. Discuția vine după un incident raportat marți: nava de mărfuri generale „Chelsea 3”, care naviga sub pavilion maltez, a fost lovită de o dronă aeriană în Marea Neagră, la aproximativ 15 mile marine (circa 28 km) de orașul bulgar Byala. Informația a fost transmisă de biroul de presă al Administrației Regionale din Varna, citat de BTA. Tot marți, premierul bulgar Rumen Radev a declarat că două nave au fost lovite de drone în largul coastei bulgare, iar una dintre ele s-a scufundat. El a calificat incidentele drept „inacceptabile” și a spus că intenționează să o convoace pe ambasadoarea Rusiei. La nivel european, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a condamnat atacurile, descriindu-le drept „un nou front de escaladare în războiul Rusiei din Ucraina”. În paralel, premierul bulgar a avut o discuție și cu Ilie Bolojan pe aceeași temă, pe fondul îngrijorărilor legate de securitatea rutelor comerciale din Marea Neagră. [...]
Întâlnirea Nicușor Dan–Radev–Rutte mută securitatea Mării Negre pe agenda NATO , pe fondul incidentelor recente cu drone și al alertelor din proximitatea Sulina , potrivit Digi24 . Președintele României, Nicușor Dan, și premierul bulgar Rumen Radev au programată joi, la ora 14:30 (ora României), o întâlnire trilaterală cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Conform anunțului citat de Digi24, discuțiile vizează situația de securitate din regiunea Mării Negre, în contextul incidentelor provocate de drone. Pe agenda discuțiilor se află și incidentele care au vizat nave din perimetrul Mării Negre, considerate un motiv de îngrijorare privind deteriorarea mediului de securitate din zonă. Context: alerte în apropiere de Sulina și intervenție de căutare-salvare În același context, este menționată o alertă declanșată joi în Marea Neagră, după ce o navă aflată la 14 mile marine de Sulina (aprox. 26 km) a cerut ajutor marinarilor români. Potrivit primelor informații prezentate, la bord erau 12 marinari, dintre care opt sunt dați dispăruți, iar salvatorii români au intervenit cu o navă și un elicopter. Deocamdată, nu este clar dacă nava a fost lovită de o dronă. În cursul nopții, avioane de luptă au fost ridicate după ce radarele militare au detectat drone în apropiere de Sulina și în zona Insulei Șerpilor, mai notează Digi24. De ce contează Întâlnirea cu șeful NATO indică o încercare de coordonare politică la nivel aliat pe tema riscurilor de securitate din Marea Neagră, într-un moment în care incidentele raportate în zonă ridică presiune pe capacitatea de supraveghere și reacție a statelor riverane. Detalii despre eventuale decizii sau măsuri concrete nu sunt menționate în informațiile disponibile. [...]
România se apropie de un guvern cu puteri depline, ceea ce poate debloca decizii bugetare și administrative amânate , în condițiile în care președintele Nicușor Dan spune că „ne îndreptăm către votarea de către Parlament a unui guvern”, potrivit Digi24 . Declarația vizează cabinetul condus de premierul desemnat Luca Niculescu și vine pe fondul discuțiilor politice din ultimele zile. Nicușor Dan a făcut afirmațiile joi, la Bruxelles, înainte de Consiliul European. Întrebat despre întâlnirea de miercuri seară cu premierul Ilie Bolojan și despre șansele ca de săptămâna viitoare să existe un guvern „cu puteri depline”, președintele s-a declarat optimist și a descris discuția ca fiind una „cordială” și „relaxată”, în care subiectele au fost „atinse”, dar nu „negociate” sau „tranzacționate”. „Eu cred că demersurile partidelor sunt extrem de serioase. Adică e prima oară când vorbim de acorduri politice cu primul ministru desemnat. Deci eu cred că ne îndreptăm către votarea de către Parlament a unui guvern.” Calendarul parlamentar: depunere, audieri, vot Conform informațiilor prezentate, premierul desemnat Luca Niculescu ar urma să depună joi, la Parlament, programul de guvernare și lista cu membrii viitorului Guvern. În continuare, calendarul indicat este: luni : audierile miniștrilor propuși în comisiile de specialitate; marți : votul în plenul Parlamentului. După depunerea listei și a programului, conducerea Parlamentului urmează să stabilească oficial calendarul audierilor și ședința reunită pentru vot. De ce contează: stabilitate decizională și predictibilitate Miza imediată este trecerea de la un executiv interimar la unul validat de Parlament, cu capacitate deplină de decizie. În practică, un guvern votat poate accelera adoptarea și implementarea unor măsuri administrative și bugetare care, în perioade de tranziție politică, tind să fie întârziate sau limitate procedural. În acest moment, însă, materialul citat nu oferă detalii despre conținutul programului de guvernare sau despre componența finală a cabinetului. [...]
Ministerul anunță o schimbare de reglementare în lupta cu pesta porcină africană , după ce Parlamentul a votat modificarea Legii nr. 122/2023, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Din informațiile disponibile în input, instituția „salută” votul din Parlament privind modificarea cadrului legal pentru combaterea pestei porcine africane, ceea ce indică o actualizare a regulilor aplicabile intervenției și controlului bolii. Ce se știe și ce nu se poate confirma din sursa disponibilă aici În acest moment, textul integral al comunicatului nu a putut fi accesat (eroare tehnică la încărcarea paginii), astfel că nu pot fi verificate din sursă detalii esențiale precum: ce anume se modifică în Legea nr. 122/2023; ce obligații noi apar pentru ferme, gospodării sau operatori din lanțul de producție; termene de aplicare, sancțiuni sau proceduri operaționale; eventuale efecte economice estimate (costuri, despăgubiri, impact asupra producției). Până la clarificarea acestor elemente, informația confirmată rămâne votul din Parlament și poziția publică a ministerului de susținere a modificării legislative. [...]
România vrea un comandament militar comun NATO la Marea Neagră, cu rotație și găzduire din 2028 , iar inițiativa este legată direct de riscurile tot mai frecvente pentru securitate și pentru activitatea economică din zonă, potrivit Libertatea . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a transmis miercuri seară că incidentele recente din Marea Neagră „ne obligă să acționăm, nu să așteptăm” și a susținut înființarea unui comandament militar comun al statelor NATO riverane. El spune că a discutat telefonic cu ministrul Apărării din Bulgaria și i-a propus semnarea unei scrisori comune către conducerea NATO, pentru a susține poziția celor două țări privind crearea acestei structuri. Ce propune România: rotație între statele riverane și calendar din 2028 Miruță afirmă că noul comandament ar urma să funcționeze cu rotație atât a locației, cât și a conducerii, între toate țările NATO riverane Mării Negre. În acest cadru, România își exprimă disponibilitatea de a prelua conducerea și de a găzdui comandamentul pe litoralul românesc începând din 2028. Până atunci, potrivit declarațiilor sale, România ar accepta ca structura să își desfășoare activitatea pe litoralul turcesc al Mării Negre, cu participarea ofițerilor români și bulgari. De ce contează: securitate și „interese economice” într-o zonă cu incidente repetate Ministrul interimar leagă demersul de o serie de incidente recente — drone, nave scufundate și mine marine — și susține că acestea nu mai pot fi tratate ca probleme naționale izolate. În mesajul citat, Miruță spune că România este determinată să își protejeze „interesele de securitate și economice” în Marea Neagră, cu respectarea dreptului internațional, și că atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii ucrainene au generat riscuri colaterale pentru autoritățile și populațiile din țările din regiune. Contextul invocat include atacuri cu drone asupra navelor comerciale în largul coastei Bulgariei: pe 13 octombrie, două nave de marfă au fost lovite, iar una dintre ele, HS Dignity (pavilion Guineea-Bissau), s-a scufundat, 11 marinari fiind dați dispăruți; Sofia a convocat ulterior ambasadorul Rusiei. Publicația amintește și că alte două nave de marfă au fost lovite în aceleași ape pe 6 octombrie, iar în apele teritoriale românești au existat mai multe incidente în contextul războiului din Ucraina. Ce urmează Din informațiile disponibile, următorul pas ar fi semnarea și transmiterea către conducerea NATO a scrisorii comune propuse Bulgariei, pentru susținerea formală a înființării comandamentului. Publicația nu oferă un calendar pentru o decizie la nivelul NATO și nici detalii despre formatul exact al structurii, dincolo de principiul rotației și ținta de găzduire în România din 2028. [...]
China testează o direcție mai „grea” pentru roboții umanoizi industriali , printr-un model care mizează pe hidraulică pentru forță și pe acționări electrice pentru control fin, potrivit Interesting Engineering . Neo1, dezvoltat de NeodraDynamics , este prezentat ca un robot „de clasă 13 picioare” (aprox. 4 metri), gândit pentru sarcini unde roboții electrici convenționali ajung mai repede la limită. Robotul a fost prezentat împreună cu JD Industrial la China International Industry Fair (CIIF) 2026 , iar ținta declarată este munca în medii cu încărcături mari, materiale periculoase sau condiții extreme — adică exact zonele unde automatizarea este frânată de riscuri și de costul opririlor. Ce aduce Neo1 în termeni operaționali: forță mare, dar și precizie Neo1 folosește 41 de grade active de libertate (numărul de mișcări independente pe care le poate face corpul), dintre care 39 de articulații sunt acționate de actuatoare hidraulice digitale miniaturale dezvoltate de NeodraDynamics. Restul de două articulații rotative, la nivelul antebrațelor, sunt acționate electric. Compania susține că: fiecare actuator hidraulic cântărește aproximativ 2,2 livre (aprox. 1 kg) și poate genera „împingere continuă” măsurată în tone (fără a preciza valoarea exactă); sarcina utilă combinată pe ambele brațe ajunge la 1.102 livre (aprox. 500 kg); precizia repetabilă de poziționare este de ±0,0002 inci (aprox. ±0,005 mm), o specificație care, dacă se confirmă în practică, ar permite operațiuni de asamblare cu toleranțe strânse chiar și sub sarcină. Publicația notează însă că aceste specificații nu sunt însoțite de o verificare independentă și că valoarea industrială reală va depinde de comportamentul în utilizare susținută, nu în demonstrații controlate. De ce hidraulica poate schimba ecuația în industrie Majoritatea roboților umanoizi folosesc motoare electrice, care oferă control precis, dar pot avea dificultăți când e nevoie de forță mare în pachete compacte. Hidraulica, în schimb, poate livra forță ridicată, însă vine cu provocări de inginerie: managementul presiunii fluidului, etanșare, disiparea căldurii și complexitate de control. În cazul Neo1, abordarea este una hibridă: forța hidraulică este combinată cu control servo electric, pentru a încerca un compromis între capacitate de ridicare și precizie. Unde ar putea fi folosit și ce rămâne neconfirmat NeodraDynamics indică mai multe scenarii de utilizare, dincolo de fabrica clasică: asamblare de componente grele și manipulare de marfă în porturi industriale; operațiuni în medii unde șocurile, contaminarea sau condițiile extreme afectează sistemele robotice convenționale; aplicații în nuclear (module hidraulice „rezistente la radiații” pentru manipularea combustibilului și mentenanță), cu mențiunea că ar fi necesare validări specifice fiecărei instalații; inginerie subacvatică și mentenanță la presiuni mari; minerit și zone de dezastru (demolări, îndepărtare de moloz, sarcini periculoase). Materialul subliniază că acestea sunt capabilități intenționate , nu implementări confirmate. Lipsesc date despre anduranță, fiabilitate și performanță în regim industrial continuu — criterii care, în practică, decid dacă un astfel de robot poate reduce costuri operaționale sau rămâne o demonstrație tehnologică. Context: o miză pe „umanoidul utilitar”, nu pe cel de demonstrație NeodraDynamics spune că a fost fondată de experți cu background la Universitatea Tsinghua și că dezvoltă atât componente hidraulice digitale, cât și platforme robotice complete. Fondatorul Yang Tao afirmă că obiectivul nu este copierea anatomiei umane, ci depășirea limitelor fizice ale oamenilor în operațiuni care nu pot fi făcute în siguranță. Pentru industrie, miza imediată este dacă această combinație de hidraulică și electric poate duce la roboți umanoizi care chiar preiau sarcini grele în medii dure, cu un nivel de precizie suficient pentru asamblare — și cu o fiabilitate care să justifice investiția. [...]
