Știri
Știri din categoria Diverse
Dragoș Pîslaru acuză PSD că „torpilează” Guvernul și apoi îi reproșează blocajele, comparând situația cu „culmea nesimțirii” dintr-un banc, potrivit Digi24. Mesajul vine după moțiunea de cenzură, în contextul în care PSD a ajuns în opoziție, iar Ilie Bolojan este premier.
În intervenția de luni seară la B1 TV, Pîslaru – ministru interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene și, totodată, ministru interimar al Muncii – a susținut că partidele care au contribuit la blocarea guvernării încearcă acum să demonstreze că aceasta „nu funcționează” și că premierul „nu face, de fapt, lucruri bune pentru România”.
„E ca în bancul ăla cu, dacă vă aduceți aminte, culmea nesimțirii când eram copii: să împingi o bătrânică și să o întrebi de ce se grăbește. Exact asta se întâmplă în acest moment!”
Pîslaru a argumentat că, odată „torpilat” Guvernul prin moțiune, interesul politic al partidelor ajunse în opoziție ar fi să arate că executivul nu livrează rezultate, deși – în versiunea sa – tocmai acțiunile lor ar fi contribuit la blocaje. În același timp, el a criticat lipsa unei „soluții alternative” după demersul de demitere.
În același context, ministrul interimar a spus că legea salarizării va rămâne o provocare pentru orice guvern care va urma, descriind proiectul drept un „cartof fierbinte”. Pîslaru a susținut că ar fi „cel mai corect” ca legea să fie votată în actualul context, fără a detalia un calendar sau pași concreți în materialul citat.
Recomandate
Comisia Europeană condiționează legea salarizării de venituri suplimentare , inclusiv prin prelungirea CASS la pensiile peste 3.000 de lei, într-un semnal de presiune fiscală care poate întârzia reforma și poate afecta calendarul PNRR , potrivit Digi24 . Comisia cere Guvernului să adopte măsuri care să compenseze impactul financiar al noii legi a salarizării „peste scenariul de 8 miliarde de lei” discutat inițial. În plus, Bruxelles-ul indică o problemă de consistență între calculele de impact și textul proiectului, în special la salariile din sănătate, unde discrepanța este estimată la aproximativ 1 miliard de lei, conform materialului care citează News.ro, cu preluare din Cotidianul.ro. Miza fiscală: CASS la pensiile peste 3.000 de lei, și după 2027 Una dintre măsurile propuse vizează menținerea contribuției CASS (contribuția la asigurările sociale de sănătate) pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei și după 31 decembrie 2027, când această reținere ar urma să expire. În prezent, CASS se reține pentru partea din pensie care depășește pragul de 3.000 de lei, iar Comisia sugerează ca măsura să continue și după 1 ianuarie 2028, ca element de consolidare a veniturilor bugetare. Legea rămâne blocată, cu risc pe banii din PNRR Draftul legii salarizării a ajuns la Comisia Europeană săptămâna trecută, iar răspunsul a venit cu observații și cu solicitarea unui pachet de măsuri compensatorii care să fie adoptat odată cu legea, astfel încât Guvernul să aibă resurse pentru creșterile de venituri. În acest context, legea salarizării este „în continuare blocată”, iar România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) din PNRR, conform informațiilor din articol. Ce urmează: negocieri la Cotroceni și discuția despre rating În zilele următoare este prevăzută o nouă întâlnire la Cotroceni pentru a se încerca un consens asupra formei finale, care „ar putea ajunge în Parlament la vot”. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus la Digi24 că valoarea de referință din ultima variantă a fost redusă la cererea Ministerului de Finanțe pentru a crea „o zonă de tampon” și pentru a evita „o surpriză” care ar putea duce la un downgrade al ratingului de țară. El a mai afirmat că „nu scade niciun venit” și că există un mecanism de protecție a veniturilor. [...]
Ministerul Finanțelor va decide dacă prelungește CASS la pensiile peste 3.000 de lei, după ce măsura a redus deficitul CNAS , iar discuția are miză bugetară directă pentru finanțarea sănătății, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus că Ministerul Finanțelor va analiza „dacă și cum ar trebui să prelungească” perioada în care pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei plătesc contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS). În prezent, măsura este în vigoare până la 31 decembrie 2027. Pîslaru a legat discuția de efectul asupra bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), afirmând că deficitul a „scăzut simțitor” ca urmare a acestor măsuri. El a adăugat că, în lipsa lor, deficitul ar fi fost „semnificativ”, estimat „de circa 4 miliarde de lei”. Ce înseamnă, concret, CASS pentru pensiile peste prag În forma actuală, pensionarii care încasează pensii mai mari de 3.000 de lei plătesc CASS doar pentru partea din venit care depășește acest prag, nu pentru întreaga pensie. Miza de reglementare: decizia rămâne la București, nu la Bruxelles Ministrul a respins ideea că o eventuală prelungire ar fi „dictată” de Comisia Europeană, în contextul în care Comisia a propus, într-o corespondență tehnică cu autoritățile române, ca posibilă măsură „extinderea contribuției CASS asupra pensiilor”. „Dar în niciun caz nu ne spune Bruxelles-ul ce trebuie să facem noi cu bugetul Casei de Asigurări de Sănătate.” În același timp, Pîslaru a indicat că viitorul Guvern va trebui să evalueze situația financiară a sistemului de sănătate și sustenabilitatea bugetului de asigurări de sănătate, sugerând că decizia privind continuarea sau ajustarea măsurii va depinde de această analiză. [...]
Adoptarea Legii salarizării unitare ar putea ridica absorbția granturilor din PNRR la 97% , în condițiile în care România este „garantat” peste pragul de 90% la partea de bani nerambursabili, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , consemnate de Digi24 . Pîslaru și-a menținut public estimarea privind accesarea a peste 90% din sumele alocate sub formă de granturi (fonduri nerambursabile) din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . În același timp, el a legat o creștere suplimentară a absorbției de adoptarea în Parlament a Legii salarizării unitare a bugetarilor. Într-o intervenție la B1 TV, citată de News.ro, ministrul interimar a spus că, în forma actuală, România va depăși 90% absorbție pe componenta de granturi și a indicat că ținta de 97% ar fi fost posibilă dacă exista cadrul legislativ privind salarizarea unitară. „În acest moment eu vă spun, garantat, că trecem peste 90% absorbţie de granturi. Fără, că dacă aveam legea salarizării ajungeam la 97.” De ce contează: o lege poate influența direct procentul de bani nerambursabili atrași Mesajul central al lui Pîslaru este că diferența dintre „nouăzeci și un pic” și 97% la granturile din PNRR ar depinde de adoptarea legii salarizării unitare. În logica prezentată de ministru, această măsură ar fi un element care poate debloca sau securiza o parte mai mare din finanțarea nerambursabilă. Totodată, el a pus accent pe renegocierea PNRR, susținând că, în urma acestui proces, România ar urma să primească „peste 90%” din banii nerambursabili. Ce urmează: reperul invocat este cererea de plată 6 Pîslaru a indicat că validarea practică a estimării sale va putea fi verificată la momentul depunerii „cererii de plată 6”, fără a oferi în materialul citat un calendar sau detalii suplimentare despre conținutul acesteia. [...]
PSD cere demiterea unui consilier al guvernatorului BNR, escaladând conflictul politic pe tema riscurilor fiscale , după ce Eugen Rădulescu a acuzat partidul că a „îngropat finanțele publice” și a avertizat asupra degradării perspectivei României, potrivit Digi24 . Reacția vine de la liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, care îi cere guvernatorului BNR, Mugur Isărescu , „să-l demită rapid” pe consilierul Eugen Rădulescu. Zamfir îl atacă pe Rădulescu într-o postare pe Facebook, după ce acesta a folosit formulări dure despre direcția economiei și despre riscurile care ar urma să apară. Ce a spus Eugen Rădulescu și de ce a stârnit reacția PSD Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a criticat PSD și a avertizat că România s-ar îndrepta „încet, dar tot mai sigur” spre „dezastru”. În mesajul citat de Digi24, el susține că PNRR „se va încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe” și afirmă că PSD ar fi afectat finanțele publice prin politica din 2024 și prin opoziția față de reforme. Totodată, Rădulescu leagă riscurile de finanțare de posibilitatea ca agenția de rating S&P să coboare România în categoria țărilor „nerecomandate investițiilor” (adică sub pragul „investment grade”, folosit de investitori pentru a evalua riscul). În același context, el menționează nivelul datoriei publice și al deficitului și avertizează asupra unor efecte precum scăderi de venituri, șomaj și inflație ridicată, pe o perioadă lungă. Replica lui Daniel Zamfir: solicitare de demitere către Mugur Isărescu În postarea sa, Zamfir îl acuză pe Rădulescu de „obrăznicie” și îl critică pentru declarațiile despre degradarea nivelului de trai, inclusiv formularea privind „iarbă și scoarță de copac”. În acest context, liderul senatorilor PSD îi cere guvernatorului BNR să îl demită pe consilier. Miza: tensiune politică în jurul mesajelor BNR despre stabilitatea financiară Schimbul de acuzații mută în prim-plan o temă sensibilă pentru mediul economic: cât de mult pot influența percepția investitorilor și dezbaterea internă mesajele publice ale unor oficiali sau consilieri asociați cu banca centrală, mai ales când acestea ating subiecte precum deficitul, datoria publică și riscul de retrogradare a ratingului. Digi24 nu indică în material o reacție oficială a BNR sau a guvernatorului Mugur Isărescu la solicitarea de demitere. [...]
Modificările la legea ANI au ajuns la votul decisiv din Senat, cu o miză de 770 milioane euro din PNRR , după ce Camera Deputaților a adoptat proiectul, iar Dominic Fritz acuză majoritatea PSD, PNL și UDMR că a păstrat o prevedere „cu dedicație politică”, potrivit Libertatea . Proiectul a trecut în Camera Deputaților cu sprijinul PSD, PNL și UDMR, în timp ce USR a votat împotrivă. Inițiativa schimbă modul de publicare a declarațiilor de avere și interese: în locul datelor detaliate (adrese, suprafețe, sume exacte), ar urma să existe o „fișă publică” bazată pe praguri valorice. În reacția sa, liderul USR și primarul Timișoarei susține că legea păstrează așa-numitul „amendament anti-Timișoara”, care introduce sancțiunea încetării mandatului în 30 de zile pentru fapte de incompatibilitate sau conflict de interese stabilite de instanță. Fritz afirmă că prevederea ar fi fost construită special împotriva sa. „Pentru cei care votează încălcarea statului de drept de fricǎ să nu piardă bani din PNRR: sunt sigur că nu va accepta Comisia Europeană să premieze o astfel de monstruozitate abuzivă cu banii contribuabililor europeni. Cine vrea să salveze banii trebuie să voteze o lege curată. Încă e timp”, a transmis Dominic Fritz. Miza PNRR și termenul-limită Dezbaterea are și o componentă financiară: adoptarea unei forme „funcționale” a legii ANI este prezentată ca un jalon în PNRR, de care depinde virarea unei tranșe de aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei). Termenul pentru remedierea problemelor semnalate de Curtea Constituțională expiră la finalul lunii, conform sursei. Ce urmează în Parlament După votul din Camera Deputaților, proiectul pleacă la Senat, care este for decizional. Senatorii ar urma să voteze miercuri forma finală, pe fondul avertismentelor opoziției privind posibile obiecții ale Comisiei Europene. În același context, Libertatea notează că parcursul legii a fost influențat de decizii ale Curții Constituționale, inclusiv eliminarea unui amendament propus de AUR privind obligarea depunerii declarațiilor și de către persoanele aflate în concubinaj, pe motiv de încălcare a cerințelor de calitate a legii și a dreptului la viață privată. [...]
Votul din Camera Deputaților pe modificările la legea ANI reaprinde riscul de blocaj în PNRR , după ce Dominic Fritz (USR) a acuzat că forma adoptată menține un „amendament anti-Timișoara” și ar încălca statul de drept, potrivit Digi24 . Președintele USR și primarul Timișoarei susține că proiectul a trecut cu voturile PSD, PNL și UDMR, în timp ce USR a votat împotrivă. Următorul pas este votul din Senat, care este for decizional și ar urma să se pronunțe în zilele următoare. Ce s-a votat și de ce contează pentru PNRR Camera Deputaților a adoptat proiectul cu 183 de voturi „pentru”, 84 „împotrivă” și trei abțineri. Modificările au fost prezentate ca necesare pentru punerea legislației în acord cu o decizie a Curții Constituționale privind regimul declarațiilor de avere și de interese. Miza politică și de reglementare este legată de modul în care România își aliniază regulile de integritate și transparență la cerințele europene, în contextul în care fondurile din PNRR sunt condiționate de îndeplinirea unor jaloane (ținte și reforme asumate). Ce prevede noua formă a legii Conform formei adoptate de deputați, proiectul introduce: o „fișă publică privind interesele financiare”, generată de Agenția Națională de Integritate (ANI) prin platforma e-DAI; fișa va include doar informațiile din anexa legii și nu va reproduce integral sau parțial declarația de avere ori declarația de interese; obligația pentru ANI de a publica documentele în cel mult 60 de zile de la depunerea declarațiilor. Totodată, proiectul elimină obligația soților și partenerilor persoanelor aflate în anumite funcții publice de a depune declarații de avere și de interese, prevedere care fusese declarată neconstituțională de CCR. Poziția lui Fritz și următorul test: Senatul Dominic Fritz afirmă că legea ar trebui votată din nou, invocând faptul că CCR a declarat neconstituțional un amendament pe care îl numește „anti-Mirabela”. El a indicat că votul din Senat, așteptat „miercuri”, va fi decisiv pentru forma finală. În mesajul său, liderul USR leagă direct disputa de argumentul PNRR și respinge ideea că o lege controversată ar putea fi „acceptată” doar pentru a evita pierderea banilor europeni. „Pentru cei care votează încălcarea statului de drept de fricǎ să nu piardă bani din PNRR: sunt sigur că nu va accepta Comisia Europeană să premieze o astfel de monstruozitate abuzivă cu banii contribuabililor europeni” Fritz cere modificarea proiectului înainte de votul final din Senat. „Cine vrea să salveze banii trebuie să voteze o lege curată. Încă e timp” În acest moment, nu reiese din material o poziție oficială a Comisiei Europene pe acest caz; cert este că Senatul urmează să decidă forma finală a modificărilor la legea ANI. [...]
