Știri
Știri din categoria Diverse

Maia Sandu susține că reacția eficientă la dronele rusești nu e diplomatică, ci prin creșterea sprijinului pentru Ucraina, pe fondul intensificării incidentelor de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova, potrivit Digi24.
Președinta Republicii Moldova a declarat, într-un interviu la emisiunea „La 360 de grade” de la Teleradio Moldova, că unele drone ajung „din întâmplare”, dar altele ar fi „trimise intenționat”, nu doar în spațiul aerian moldovean, ci și în cel al altor state din regiune, inclusiv România și Polonia. Maia Sandu a spus că, „judecând după traiectoria acelor drone”, se poate distinge între cele trimise deliberat și cele rătăcite, însă în ambele cazuri este vorba despre încălcări ale spațiului aerian și despre un pericol pentru populație. Declarațiile sunt citate de NewsMaker, potrivit News.ro.
Șefa statului a respins ideea că măsuri precum expulzarea ambasadorului agreat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, ar opri survolurile neautorizate. În aceeași logică, ea a afirmat că nici notele de protest nu schimbă politica Moscovei, iar „lucrurile care pot să aibă impact” țin de un sprijin mai mare pentru Ucraina, astfel încât aceasta „să reușească în acest război”.
În interviu, Maia Sandu a insistat că „măsurile drastice” sunt cele care pot opri războiul și că acestea se leagă de ajutorarea Ucrainei, nu de gesturi diplomatice care, în opinia sa, nu au produs efecte în ultimii ani.
Potrivit Ministerului Apărării de la Chișinău, o dronă a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova duminică, 16 august, în jurul orei 04:30, venind dinspre Ucraina. Aceasta ar fi zburat 18 minute deasupra țării și s-a îndreptat spre Galați, în România. Instituția a precizat că drona era de tip Shahed 136 (Geran 2) și că a fost doborâtă în jurul orei 05:00 în România de un avion al forțelor aeriene spaniole.
În plus, în raionul Ștefan Vodă, la circa 100 km de Chișinău, a fost raportat luni un incident în care „aparent” o dronă a explodat pe un câmp, la câteva zile după un eveniment similar în aceeași zonă.
Republica Moldova a înregistrat „zeci de incidente” cu drone intrate în spațiul aerian de la invazia Rusiei în Ucraina, în urmă cu mai bine de patru ani, iar astfel de evenimente s-au intensificat în ultima perioadă.
Recomandate

Pătrunderea unei drone rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova a declanșat măsuri de închidere temporară a traficului aerian pe un sector, un semnal de risc operațional la granița conflictului din Ucraina , după ce aparatul a deviat de la traiectorie și s-a prăbușit pe un câmp, unde a explodat, potrivit Digi24 . Incidentul a avut loc luni după-amiază, când o dronă lansată aparent de Rusia către o țintă din Ucraina a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova și a explodat după impactul cu solul. Nu au fost raportate victime, conform agențiilor dpa și Moldpres, citate de publicație. Închiderea temporară a spațiului aerian și intervenția autorităților Ministerul Apărării de la Chișinău a transmis că sistemele de supraveghere au detectat la ora 17:37 pătrunderea unui „obiect aerian” pe direcția Cuciurgan–Tiraspol, iar autoritățile au decis închiderea spațiului aerian pe sectorul Centru pentru 15 minute. „Sistemele de supraveghere ale spaţiului aerian din dotarea Armatei Naţionale au detectat, la ora 17:37, pătrunderea în spaţiul aerian al Republicii Moldova a unui obiect aerian, pe direcţia Cuciurgan-Tiraspol. Imediat au fost întreprinse măsuri pentru închiderea spaţiul aerian pe sectorul Centru, cu durata de 15 minute.” Explozia s-a produs în extravilanul localității Talmaza , la aproximativ trei kilometri de localitate, în raionul Ștefan Vodă. Impactul a provocat un incendiu de vegetație, iar zona a fost securizată; instituțiile abilitate au intervenit pentru stingerea incendiului și pentru stabilirea circumstanțelor. Ce se știe despre drona „Banderol” și de ce contează Potrivit presei ucrainene, citate de Digi24, ar fi fost vorba despre o dronă rusească „Banderol”, care a deviat în timp ce se apropia de orașul-port ucrainean Odesa și a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova. Publicația notează că „Banderol” este una dintre cele mai noi arme ale Rusiei, produsă începând cu anul trecut și descrisă ca fiind „mai mult o rachetă de croazieră decât o dronă”. Ar fi propulsată de un motor turbojet (fabricat în China) și ar atinge viteze de peste 500 km/h. Dincolo de faptul că nu au existat victime, episodul arată că autoritățile de la Chișinău pot ajunge să aplice, chiar și pe durate scurte, măsuri operaționale de restricționare a spațiului aerian în contextul atacurilor din proximitatea Odessei, cu potențiale efecte asupra traficului și gestionării riscurilor în regiune. [...]

China testează o rută comercială alternativă spre Europa prin Arctica , într-un demers care poate scurta semnificativ timpii de transport, dar care vine cu riscuri de mediu și cu o dependență operațională de Rusia pentru autorizații și escortă, potrivit Digi24 . O navă container chineză a plecat sâmbătă seara spre Europa pe Ruta Maritimă de Nord (de-a lungul coastei nordice a Rusiei), ocolind Orientul Mijlociu. Traseul este prezentat ca o „rută expres” prin Arctica și este descris ca fiind la jumătate din lungimea rutei prin Canalul Suez. Ce se schimbă pentru transportul China–Europa Compania Sea Legend a lansat în ultimele zile un serviciu periodic pe ruta arctică, după o călătorie-pilot în 2025. Potrivit publicației, călătoria directă Ningbo-Zhoushan – Felixstowe durează 18 zile, comparativ cu peste 40 de zile prin Canalul Suez. Experții citați în material spun că ruta ar fi potrivită pentru mărfuri sensibile la temperatură, inclusiv: vehicule electrice, baterii cu litiu, produse solare. Sea Legend susține că timpul mai scurt de navigație ar reduce aproximativ la jumătate emisiile pe segmentul China–Europa, însă experții avertizează că riscurile de mediu ale navigației în Arctica pot anula aceste economii. Dependența de Rusia: autorizații, escortă și risc de sancțiuni Ruta este navigabilă doar în lunile mai calde, dar perioada s-a extins pe fondul reducerii gheții marine estivale. În practică, operarea depinde de infrastructura și controlul Rusiei: Rosatom emite autorizațiile de navigație, supraveghează transporturile și furnizează spărgătoarele de gheață cu propulsie nucleară necesare pentru escortarea majorității navelor. Materialul notează și un risc operațional suplimentar: sancțiunile internaționale impuse Rusiei după invazia Ucrainei ar putea complica intervențiile de salvare dacă o navă are nevoie de asistență, potrivit unei analize Allianz Commercial privind siguranța și transportul maritim pentru 2026. Presiunea de mediu și reacția industriei Grupurile de mediu își exprimă îngrijorarea că intensificarea traficului ar accelera topirea Arcticii, deja afectată de încălzirea globală. În paralel, mai multe companii de transport maritim – inclusiv CMA-CGM, MSC și Hapag-Lloyd – au semnat un document al organizației americane Ocean Conservancy prin care se angajează să evite rutele de transbordare arctice, inclusiv Ruta Maritimă de Nord. Un raport din 2025 al Bellona Environmental Foundation avertizează că scurgerile de combustibil ar fi deosebit de periculoase în Arctica, inclusiv din cauza păcurii grele (HFO), combustibil interzis în Arctica din 2024. Raportul mai susține că Rusia ar fi nepregătită pentru o astfel de catastrofă, iar izolarea regiunii ar putea întârzia intervenția cu săptămâni. Ce urmează: fereastra până în octombrie și un test de piață Sea Legend va opera ruta până în octombrie, când topirea sezonieră a gheții face posibilă traversarea fără spărgător de gheață. Nava „Dubai Tower” urmează să ajungă la Felixstowe pe 7 septembrie, apoi la Hamburg și Gdynia în aceeași săptămână, conform unui calendar publicat de companie. În context, datele citate dintr-o analiză Allianz Commercial arată că în 2025 au tranzitat Ruta Maritimă de Nord 23 de nave container (record), față de 15 în 2024. Pentru China, miza imediată este să vadă dacă „Drumul Mătăsii de Gheață” poate deveni o rută comercială regulată și viabilă, într-o perioadă în care tensiunile din Orientul Mijlociu readuc în discuție vulnerabilitatea coridoarelor tradiționale de transport. [...]

Radu Miruță susține că 1.635 MW pe cărbune au fost scoși din sistem la CE Oltenia , iar disputa politică reaprinde tema capacităților de producție disponibile și a deciziilor de retragere a licențelor, conservare sau trecere în rezervă – cu efect direct asupra flexibilității sistemului energetic, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Apărării afirmă, într-o postare pe Facebook, că deciziile au fost luate în perioada în care PSD era la guvernare și îi indică drept responsabili pe fostul premier Marcel Ciolacu și pe fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan. În mesaj, Miruță acuză că nu ar fi existat demersuri pentru oprirea închiderilor și că, ulterior, PSD ar fi criticat situația creată. „1.635 MW de energie pe cărbune opriți la CE Oltenia pe vremea când decizia era la PSD: decizia premierului Marcel Ciolacu și a ministrului Energiei, Bogdan Ivan.” Cronologia invocată: retragere de licență, închidere, conservare, rezervă Miruță spune că, la 26 martie 2026, ministrul Energiei de la acel moment, Bogdan Ivan, ar fi solicitat Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) retragerea licenței de funcționare pentru grupul 4 de la Turceni (330 MW). În același mesaj, el enumeră și alte decizii care, cumulate, ar fi dus la oprirea, conservarea sau trecerea în rezervă a unor grupuri de la Complexul Energetic Oltenia : 1 iunie 2023: grupul 3 Rovinari (330 MW) – închis definitiv, împreună cu planul de închidere a carierei Tismana; grupul 7 Turceni (330 MW) – trecut în conservare, împreună cu planul de închidere a carierei Jilț Sud; 1 ianuarie 2024: grupul 7 Ișalnița (315 MW) – oprit și trecut în rezervă tehnică; grupul 4 Turceni (330 MW) – trecut în rezervă de capacitate. De ce contează pentru piață Dincolo de schimbul de acuzații, miza este una operațională: reducerea capacităților pe cărbune la Complexul Energetic Oltenia înseamnă mai puține opțiuni de producție disponibile în anumite momente, în funcție de statutul fiecărui grup (închis definitiv, în conservare sau în rezervă). În material nu sunt prezentate reacții ale celor vizați de acuzații și nici o evaluare independentă a impactului în sistem; informațiile sunt redate ca poziție a lui Radu Miruță. [...]

Investițiile străine directe au scăzut puternic în primele șase luni din 2026 , iar disputa politică pe tema cauzelor riscă să amplifice incertitudinea pentru mediul de afaceri, într-un moment în care România este indicată ca având una dintre cele mai slabe evoluții economice din UE, potrivit Știrile Pro TV . Președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, Sorin Grindeanu , a acuzat că investițiile străine directe (ISD) „s-au prăbușit cu 82%” în primele șase luni ale anului și a pus evoluția pe seama politicilor promovate de premierul demis Ilie Bolojan. Declarațiile au fost făcute la Parlament și sunt atribuite de publicație agenției Agerpres. În același context, Grindeanu a susținut că investițiile străine din perioada mandatului lui Bolojan sunt „de 5,5 ori mai mici” decât cele din 2025, indicând o scădere „de la 3,7 miliarde de euro la (…) vreo 670 de milioane de euro”. La un curs aproximativ de 5 lei/euro, asta înseamnă de la circa 18,5 miliarde de lei la aproximativ 3,35 miliarde de lei. Ce semnal economic transmite scăderea ISD ISD sunt, în general, un indicator urmărit de companii și finanțatori pentru că reflectă apetitul investitorilor de a plasa capital pe termen mai lung într-o economie (de regulă prin extinderi, achiziții, proiecte noi). În lectura liderului PSD, scăderea ar arăta că „investitorii străini nu au încredere” în politicile economice ale fostului premier și că România ar fi pierdut „peste 500 de milioane de euro” din investițiile străine numai în primele trei luni ale anului, cu riscul de a ajunge „la zero” dacă trendul continuă. Tot el a legat evoluția ISD de alți indicatori negativi, menționând „a doua cea mai mare cădere economică din Uniunea Europeană la șase luni” și o creștere a datoriei externe „cu peste 23 de miliarde de euro” în ultimul an (aprox. 115 miliarde de lei, la un curs de 5 lei/euro). Contextul politic care complică mesajul către investitori Materialul notează și elementul omis din intervenția lui Grindeanu: PSD a făcut parte din alianța guvernamentală și s-a retras abia pe 23 aprilie 2026, prin demisia în bloc a miniștrilor. Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, cu 281 de voturi, iar de atunci a rămas interimar. În paralel, articolul reamintește că, pe 5 mai 2025, Marcel Ciolacu și-a depus demisia din funcția de premier, iar ulterior au existat acuzații privind „gaura” bugetară, asociată cu deficitul public de 8,65% din PIB la final de 2024 (152,7 miliarde de lei) și deficitul calculat pe standardul european ESA de 9,3% din PIB. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din datele prezentate în material nu rezultă măsuri concrete anunțate pentru a inversa scăderea investițiilor, ci mai degrabă o escaladare a confruntării politice pe interpretarea indicatorilor. Pentru companii, miza imediată rămâne predictibilitatea: fără o stabilizare a guvernării și a direcției de politică economică, riscul este ca percepția de incertitudine să se traducă în amânarea deciziilor de investiții. [...]

România își leagă extinderea producției de drone de 2027 , un calendar care ar putea influența atât investițiile din industria de apărare, cât și capacitatea de a livra echipamente „made in Romania” în proiecte comune, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău (USR), spune că în anii următori capacitățile de producție de drone vor crește „accelerat”, indicând explicit orizontul anului 2027. Declarațiile au fost făcute luni seară, într-o intervenție la Euronews, unde Darău a vorbit despre momentul în care ar urma să înceapă producția de drone în România și despre rolul sectorului privat în inovarea din domeniul apărării. De ce contează: un termen care fixează așteptări pentru industrie și stat Din perspectiva economică și operațională, anul 2027 funcționează ca un reper pentru proiecte industriale care, în mod tipic, cer finanțare, transfer tehnologic și contracte pe termen mediu. Darău a legat acest orizont de SAFE , despre care a spus că include prevederi privind „interceptori” și „mecanisme”, iar „producția ar trebui să înceapă în 2027”. Ce spune ministrul despre producție și parteneriate Irineu Darău a indicat două direcții principale: Producție internă legată de SAFE , cu start estimat în 2027, în zona de interceptori și mecanisme asociate. Posibile parteneriate cu Ucraina , despre care a spus că depind de modul în care „se vor pune pe picioare” și „pot să înceapă cât mai repede”, fără a oferi un termen ferm. Rolul companiilor private și „industria bazată pe drone” Ministrul interimar a afirmat că există companii private care „încep să inoveze foarte mult” în industria de apărare și că unele au deja parteneri străini. În același timp, a susținut că România ar urma să ajungă „foarte curând” la o industrie de apărare „și bazată pe drone”, dar a precizat că nu poate garanta un termen „la nivel de lună”. „Nu pot să garantez la nivel de lună, eu sunt convins că... haideţi să spunem aşa ferm în orizontul anului 2027, capacităţile noastre de producţie acasă (...) vor creşte accelerat”, a declarat Irineu Darău. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, reperul de 2027 este formulat ca așteptare și țintă, nu ca angajament contractual cu detalii publice despre investiții, volume sau capacități. Rămâne neclar, pe baza declarațiilor citate, ce proiecte concrete intră sub umbrela SAFE, ce unități de producție ar fi implicate și în ce măsură parteneriatele externe (inclusiv cu Ucraina) pot accelera calendarul. [...]
Apple schimbă modul în care utilizatorii din România și UE își dau consimțământul pentru urmărirea în aplicații , după un acord cu autoritatea de concurență din Germania, într-un dosar cu implicații directe și pentru investigația Consiliului Concurenței de la București, potrivit Libertatea . Miza este funcția App Tracking Transparency (ATT) , introdusă de Apple pentru ca utilizatorii iOS să poată bloca sau permite colectarea datelor personale de către aplicații și firme de publicitate digitală, în scop de targetare. În timp ce organizațiile și autoritățile de protecție a datelor au salutat ATT ca instrument de confidențialitate, industria de publicitate digitală și brokerii de date au acuzat Apple că folosește aceste reguli pentru a-și crea un avantaj competitiv în publicitatea din App Store. Apple respinge acuzațiile și susține că regulile se aplică egal tuturor dezvoltatorilor și că nu afișează notificarea ATT pentru propriile aplicații deoarece nu urmărește utilizatorii pe aplicații sau site-uri terțe. Compania invocă și principiile GDPR, cadrul european privind protecția datelor. „La Apple, credem că protecția vieții private este un drept fundamental al omului și am introdus App Tracking Transparency pentru a le oferi utilizatorilor o modalitate simplă de a controla dacă aplicațiile au permisiunea de a le urmări activitatea pe aplicațiile și site-urile altor companii. Considerăm că aceste angajamente ne asigură că putem continua să oferim acest instrument important de confidențialitate în Europa și să îi menținem pe utilizatori, nu companiile de tehnologie publicitară și brokerii de date, în controlul propriilor date”. Ce se schimbă în notificările ATT pe iPhone, în UE (inclusiv România) Pentru a răspunde îngrijorărilor de concurență ridicate de Bundeskartellamt (FCO) și de alte autorități europene, inclusiv Consiliul Concurenței , Apple va introduce „voluntar” ajustări vizuale și de conținut în toate statele membre UE. Principalele modificări descrise în articol: Butoanele din notificarea ATT vor fi simplificate la „Permite” (Allow) și „Respinge” (Reject), în loc de „Permite” și „Solicită aplicației să nu urmărească”. Termenul „urmărire” („track”) va fi eliminat din formulările principale ale notificării. Aspectul vizual se schimbă: culoarea din partea de sus trece din portocaliu în albastru, iar ecranul devine o pagină completă. Dezvoltatorii primesc mai multă flexibilitate de formatare (text îngroșat, cursiv, liste) și pot adăuga o pagină suplimentară cu informații legate de GDPR direct din interfața notificării. Recererea permisiunii : dezvoltatorii vor putea solicita din nou acordul utilizatorilor după un an de la prima decizie, indiferent dacă răspunsul inițial a fost „da” sau „nu”. Implicații pentru România: Consiliul Concurenței poate prelua „modelul german” Decizia la nivel european influențează investigația Consiliului Concurenței din România. Potrivit declarațiilor lui Bogdan Chirițoiu, președintele interimar al instituției, pentru publicația de specialitate Global Competition Review (GCR), autoritatea română este în discuții cu Apple. În articol se arată că instituția analiza opțiunea unei amenzi pentru un posibil abuz de poziție dominantă , dar și posibilitatea de a accepta remedii similare cu cele stabilite de autoritatea germană. [...]