Știri
Știri din categoria Diverse
Lukașenko reafirmă că Belarus nu va trimite trupe în Ucraina, într-un mesaj menit să reducă presiunea internă și să gestioneze riscul de escaladare regională, potrivit Digi24.
Președintele Belarusului a făcut declarația la ceremonia de onorare a absolvenților instituțiilor de învățământ militar superior și a ofițerilor de rang înalt, insistând că militarii belaruși nu vor fi trimiși „în acest măcel” și că Minsk „susține soluționarea pașnică a problemelor”, citat de agenția BelTA.
În același discurs, Lukașenko a susținut că un „partid al războiului” internațional ar urmări prelungirea conflictului din Ucraina și a indicat Uniunea Europeană drept actor care „a adoptat în mod deschis o politică de militarizare”. El a vorbit despre cheltuieli de „miliarde” pentru armament ofensiv și despre o „isterie” legată de o pretinsă „amenințare din est”.
Totodată, liderul de la Minsk a afirmat că împotriva Belarusului s-ar desfășura un „război hibrid”, care ar include „dictat economic”, precum și presiuni politice și informaționale.
Articolul amintește că surse descrise drept „bine informate” de The Wall Street Journal au susținut anterior că Moscova ar fi început să facă presiuni asupra Minskului pentru a obține permisiunea de a folosi teritoriul belarus pentru lovituri asupra Ucrainei și pentru operațiuni hibride împotriva țărilor NATO. Potrivit acelorași surse, discuțiile ar fi fost conduse de ambasadorul Rusiei în Belarus, Boris Gryzlov.
În acest context, președintele Franței, Emmanuel Macron, l-ar fi sunat pe Lukașenko și l-ar fi avertizat să nu intre în război.
La finalul lunii iunie, Lukașenko a declarat, într-o întâlnire cu Gryzlov și cu guvernatorul regiunii Moscovei, Andrei Vorobiev, că Belarus nu intenționează să se alăture acțiunilor militare împotriva Ucrainei, recunoscând public că Rusia ar fi încercat să convingă Minsk să participe mai activ la conflict.
Separat, Digi24 notează că în iunie președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a cerut lui Lukașenko să demonteze retransmițătoarele rusești care ar ghida atacurile asupra orașelor ucrainene, amenințând că, în caz de refuz, Ucraina va acționa pe cont propriu. La câteva zile, Zelenski a anunțat că retransmițătoarele și-au încetat activitatea, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat cererea Kievului drept „o amenințare agresivă” și o ingerință în afacerile interne ale Belarusului.
Recomandate
Ucraina cere accelerarea livrărilor Patriot pe fondul riscului de escaladare aeriană , după ce președintele Volodimir Zelenski a avertizat, potrivit Digi24 , că Rusia pregătește un „nou atac de amploare” și a cerut populației să urmărească alertele de raid aerian. În discursul său de seară, Zelenski a spus că serviciile de informații ucrainene indică planuri ale Moscovei pentru un nou val de atacuri, la doar câteva zile după cel mai amplu atac aerian asupra Kievului de la începutul invaziei pe scară largă. Potrivit informațiilor citate, acel atac s-a soldat cu moartea a cel puțin 31 de persoane și rănirea a peste 100. „Informațiile indică din nou faptul că rușii pregătesc un nou atac de amploare.” Zelenski a legat momentul de calendarul politic internațional, afirmând că ar fi „tipic pentru Putin” ca un astfel de atac să fie pregătit „imediat după Ziua Independenței Statelor Unite și înainte de summitul NATO de la Ankara”. Presiune pe aliați pentru rachete Patriot Miza imediată, din perspectiva Kievului, este întărirea apărării aeriene. Zelenski a reiterat apelul pentru rachete suplimentare pentru sistemele Patriot (sisteme de apărare antiaeriană folosite pentru interceptarea rachetelor și a altor amenințări), avertizând că întârzierile în livrări au consecințe directe. „Orice întârziere în livrarea rachetelor pentru apărarea noastră aeriană — rachetele pentru sistemul Patriot — înseamnă pierderea de vieți omenești și încurajează Rusia să continue războiul.” El a susținut că există suficiente mijloace de apărare aeriană la nivel global, însă problema ține de decizii politice și de transferul efectiv al rachetelor din stocuri către unitățile ucrainene. Context: semnale de continuare a campaniei ruse și discuții la NATO În același context, Digi24 notează că președintele rus Vladimir Putin s-a angajat să continue campania de atacuri cu rachete și drone la scară largă asupra orașelor ucrainene. Totodată, un înalt oficial american a declarat că președintele SUA, Donald Trump, urmează să se întâlnească cu Zelenski în timpul vizitei în Turcia din această săptămână, în marja summitului NATO, pentru un nou efort de a avansa discuțiile privind încheierea războiului. Informațiile despre avertismentul lui Zelenski sunt relatate de Kyiv Independent , citat de Digi24. [...]
Schimbarea de limbaj a Kremlinului riscă să întărească narațiunea de „economie de război” și să justifice noi măsuri interne , după ce purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov , a vorbit despre un „război real” în Ucraina, potrivit Bild . Peskov a făcut declarația într-un interviu acordat lui Pavel Zarubin pentru agenția de știri de stat Vesti, după ce, timp de peste patru ani, Kremlinul a evitat termenul „război” și a folosit aproape exclusiv formula „operațiune militară specială”. În Rusia, utilizarea cuvântului „război” în legătură cu Ucraina a fost, în mod oficial, interzisă și putea atrage pedepse cu închisoarea pentru cetățeni, notează publicația. „Este război – un război real.” De ce contează: semnal politic pentru o mobilizare mai largă În logica internă a regimului, trecerea de la „operațiune” la „război” poate funcționa ca o recalibrare a mesajului public: conflictul este prezentat ca fiind mai amplu și mai greu de „izolat” de viața de zi cu zi, ceea ce poate pregăti terenul pentru decizii mai dure și pentru acceptarea unor costuri economice mai mari. În același timp, Peskov a pus explicit responsabilitatea pe sprijinul occidental pentru Kiev, susținând că, deși „totul a început ca o operațiune militară specială”, acum „merge mai departe ca război” deoarece mai multe capitale occidentale „stau în spatele Kievului”. El a mai afirmat că statele occidentale ar ajuta la identificarea țintelor „prin sateliți” și la ghidarea armelor străine către ținte rusești „folosind întreaga lor infrastructură”. Context operațional: atacurile Ucrainei lovesc infrastructura energetică a Rusiei Bild leagă schimbarea de limbaj și de efectele tot mai vizibile ale războiului în interiorul Rusiei, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra instalațiilor de petrol și gaze. Publicația susține că aceste lovituri ating „inima economiei de război” a Rusiei și fac mai dificilă menținerea unei retorici care minimizează conflictul. Concret, articolul menționează: penurie de combustibil la benzinării și cozi de kilometri; întreruperi de curent tot mai frecvente; presiune accentuată asupra Crimeei , pe fondul atacurilor asupra bazelor militare, rafinăriilor și podurilor; dificultăți de aprovizionare pe frontul din Donbas, aflat „practic sub foc constant”. Escaladare reciprocă: cifrele invocate de Zelenski În paralel, Rusia continuă atacurile zilnice asupra Ucrainei, iar Bild citează o evaluare atribuită președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski: în decurs de o săptămână, Rusia ar fi folosit aproximativ 2.200 de drone de atac, peste 1.730 de bombe ghidate și 106 rachete de diferite tipuri împotriva Ucrainei. Tot potrivit aceleiași relatări, în aceeași perioadă ar fi fost uciși peste 70 de oameni, iar sute ar fi fost răniți. Publicația enumeră zone aflate aproape zilnic sub atac, între care Sumî, Zaporijjea, Herson, Harkiv și Dnipro, precum și comunități de la graniță și din proximitatea frontului. Ce urmează Dacă termenul „război” intră în vocabularul oficial al Kremlinului, miza nu este doar semantică: poate fi un pas spre normalizarea publică a unei stări de conflict prelungit, cu efecte directe asupra economiei și asupra vieții cotidiene din Rusia, pe măsură ce atacurile asupra infrastructurii și presiunea logistică se intensifică. [...]
Diferența dintre cifrele anunțate de Kremlin și evaluările independente ridică miza războiului informațional și complică lectura reală a situației de pe front, inclusiv pentru actorii externi implicați în negocieri, potrivit Digi24 , care citează o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Putin a susținut că, de la începutul anului, Rusia ar fi capturat în Ucraina peste 3.000 km² și 133 de localități. Șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov , a declarat la rândul său că în iunie au fost capturate 636 km² și 29 de localități. ISW contrazice aceste afirmații și estimează că trupele ruse au capturat sau au pătruns pe un teritoriu de 621,7 km² de la începutul anului — aproape de cinci ori mai puțin decât cifra avansată de Putin. La capitolul localități, institutul a numărat 64, „cu puțin peste două ori mai puține” decât susține liderul de la Kremlin. În cazul raportării pentru luna iunie, discrepanța este și mai mare: potrivit ISW, „pierderile reale” ale ucrainenilor (definite aici inclusiv ca pătrunderea unor grupuri izolate) ar fi de 30,42 km² și 20 de localități, ceea ce ar însemna că Gherasimov a exagerat indicatorul teritorial de 21 de ori. De ce contează: presiune pe percepție, nu doar pe front Analiza ISW indică faptul că Moscova ar fi încercat, pe 3 și 4 iulie, să amplifice în spațiul public discuțiile despre capturarea unor localități mici, pentru a „satura spațiul informațional și a îngreuna infirmarea acestor declarații”. Institutul leagă aceste exagerări de un „război verbal” menit să proiecteze ideea că victoria Rusiei ar fi inevitabilă, iar apărarea ucraineană s-ar apropia de colaps. În același registru, ISW notează că Putin și comandanții săi ar fi folosit o întâlnire din 3 iulie pentru a afirma „în mod fals” că au capturat localitatea Konstantinovka și că ar fi început străpungerea cordonului defensiv ucrainean în regiunea Donețk. Costul operațional invocat de ISW și implicațiile lui ISW estimează că, în iunie, trupele ruse ar fi pierdut în medie 1.298 de soldați pentru fiecare kilometru pătrat de teritoriu ocupat sau în care au pătruns. Pe baza acestui ritm, institutul face un calcul potrivit căruia, pentru cucerirea celor 5.065,17 km² rămași din regiunea Donețk, Rusia ar pierde 6.574.590 de militari. Context diplomatic: SUA între mediere și sprijin militar Materialul notează că Putin și Donald Trump au avut o convorbire telefonică pe 4 iulie. Potrivit consilierului lui Putin, Iurii Ușakov, partea americană ar fi propus discuția, iar Trump și-ar fi confirmat disponibilitatea de a contribui la încetarea rapidă a ostilităților; emisarii Steve Whitcoff și Jared Kushner ar urma să continue eforturile de mediere și ar putea veni la Moscova „la un moment oportun”. În paralel, Washingtonul continuă sprijinul militar pentru Kiev. Financial Times citează oficiali ucraineni care afirmă că armata ucraineană ar beneficia de sprijin al serviciilor de informații americane pentru stabilirea rutelor dronelor, inclusiv pentru evitarea apărării antiaeriene ruse și pentru alegerea altitudinii și a momentului atacurilor. În acest context, vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a declarat într-un interviu pentru The Times că Rusia și-ar fi epuizat aproape posibilitățile de a continua ofensiva și că plătește „un preț foarte mare pentru fiecare kilometru pătrat” câștigat. [...]
Liderii europeni pregătesc contracte de înarmare de zeci de miliarde de dolari , într-un efort de a transforma creșterea bugetelor de apărare în capacități militare concrete și de a reduce tensiunile cu administrația Trump, la summitul NATO de la Ankara (7–8 iulie), potrivit Știrile Pro TV , care citează Reuters. Reuniunea are loc pe fondul unei repoziționări a Washingtonului față de Alianță, în condițiile în care SUA își reduc angajamentele, iar europenii încearcă să demonstreze că își intensifică eforturile pentru apărarea continentului. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a indicat că summitul ar urma să confirme respectarea angajamentelor de creștere a cheltuielilor de apărare și să fie însoțit de semnarea unor contracte de armament „în valoare de zeci de miliarde de dolari”. De la bugete la producție și capabilități Miza operațională a summitului este trecerea de la alocări bugetare la rezultate măsurabile: producție industrială de apărare și echipamente disponibile pentru forțe. Rutte a spus că discuțiile se vor concentra pe „transformarea cheltuielilor suplimentare în capacități operaționale” și pe „extinderea semnificativă a industriilor noastre de apărare”. În același timp, liderii sunt așteptați să își reafirme angajamentul de a continua finanțarea armamentului pentru Ucraina, în contextul războiului declanșat de Rusia. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat la un dineu oferit de președintele Turciei, Tayyip Erdogan, și la discuții bilaterale cu Donald Trump. Cifrele care apasă pe decizie Articolul notează că membrii NATO au cheltuit anul trecut 570 de miliarde de dolari pentru apărare. Rutte a mai declarat luna trecută că membrii europeni ai NATO și Canada au cheltuit în 2025 cu 90 de miliarde de dolari mai mult decât în anul precedent, ajungând la un total de peste 570 de miliarde de dolari. Contextul este și unul de ținte mai ridicate: la summitul de la Haga, liderii NATO au convenit să aloce 3,5% din PIB pentru elemente esențiale de apărare (armament și trupe) până în 2035, față de obiectivul anterior de 2%. Separat, au convenit să investească încă 1,5% din PIB în investiții mai ample legate de apărare, inclusiv întărirea securității cibernetice. Riscul politic: tensiuni transatlantice și „alianța zgâriată” Oficiali europeni citați în material spun că speră ca relațiile lui Trump cu Erdogan și Rutte să ajute la evitarea incidentelor, dar admit că nu există certitudini, pe fondul resentimentelor legate de războiul din Iran și al criticilor repetate ale președintelui SUA la adresa NATO. Într-o postare pe Truth Social, Trump s-a plâns că SUA cheltuiesc bani pentru a proteja membri NATO „fără a obține vreun beneficiu din aceasta”, iar articolul arată că Trump a sugerat că acest lucru ar putea însemna că SUA nu trebuie să își onoreze angajamentul de a ajuta un aliat atacat (articolul 5). În plus, în ultimele 12 luni, Alianța a fost pusă sub presiune de mai multe decizii și semnale de la Washington: amenințarea privind Groenlanda, războiul împotriva Iranului fără consultarea aliaților europeni, anunțul retragerii trupelor din Europa și reducerea unor forțe alocate planurilor de apărare NATO (inclusiv un portavion, avioane de realimentare, avioane de vânătoare și drone), precum și o revizuire de șase luni a prezenței militare americane pe continent. „Alianța este vie și activă, dar puțin zgâriată”, a declarat un diplomat european, sub protecția anonimatului. Un alt diplomat NATO, citat în articol, a spus că, dacă apar tensiuni, Rutte ar putea juca rolul de mediator, numindu-l în glumă „consilierul matrimonial suprem”. Ce urmează Summitul de la Ankara va testa dacă europenii pot livra rapid pe două fronturi: contracte și producție pentru industria de apărare, respectiv o formulă politică de „reechilibrare” a responsabilităților în NATO care să mențină SUA angajate în arhitectura de securitate a Europei. Materialul indică însă că evoluțiile din Iran, aflate sub un armistițiu fragil, pot umbri agenda și pot reaprinde disputele transatlantice. [...]
Ucraina arată în teren cum folosește Skynex pentru interceptări , într-un semnal despre trecerea de la promisiuni de livrare la integrare operațională a apărării antiaeriene, potrivit Digi24 . Un videoclip publicat de personal militar ucrainean surprinde utilizarea sistemului german Skynex, produs de Rheinmetall , pentru doborârea unei rachete de croazieră ruse. În material, Andrii, comandantul unei baterii echipate cu Skynex, spune că forțele ucrainene de apărare au fost printre primele care au primit acest sistem. Racheta de croazieră ar fi fost interceptată în timpul unuia dintre atacurile Rusiei asupra Ucrainei, conform Ukrainska Pravda . Ce arată videoclipul despre funcționarea sistemului Militarul descrie modul de lucru al Skynex: sistemul măsoară distanța, altitudinea și viteza țintei, iar proiectilul este programat în momentul în care părăsește țeava, printr-un programator amplasat în compensatorul frânei de gură. Tot el afirmă că sistemul urmărește automat ținta, calculează punctul de interceptare, iar proiectilul detonează în imediata apropiere a țintei. Rezultate raportate și ce include Skynex Comandamentul Aerian Vest, citat în articol, susține că sistemul Skynex prezentat în videoclip a doborât 34 de drone de atac de tip Shahed și două rachete de croazieră Kh-101. Skynex este descris ca un sistem de artilerie antiaeriană cu rază scurtă de acțiune, destinat combaterii dronelor și interceptării rachetelor, muniției de artilerie și de mortier. În configurația prezentată, sistemul include: sistemul de gestionare a luptei Oerlikon Skymaster; dispozitivul tactic de achiziție a datelor radar Oerlikon X-TAR3D; până la patru tunuri antiaeriene Oerlikon Revolver Gun Mk3 (Ucraina folosește modele cu patru tunuri). În noiembrie 2025, forțele de apărare ale Ucrainei aveau în dotare patru unități Skynex, mai notează articolul. [...]
Convorbirea Putin–Trump mută presiunea pe summitul NATO de la Ankara , într-un moment în care Rusia își intensifică ofensiva în estul Ucrainei, potrivit Știrile Pro TV . Mesajele transmise de Moscova către Washington vizează direct rolul Europei și al Kievului și pot influența discuțiile despre sprijinul militar și politic pentru Ucraina. Consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a declarat, într-un briefing, că Vladimir Putin i-ar fi spus lui Donald Trump că „Europa și Kievul mizează pe prelungirea conflictului și chiar pe escaladarea acestuia”, inclusiv prin „acte de terorism împotriva populației civile”, afirmații atribuite de sursă agenției ruse TASS. Tot Ușakov susține că Putin ar fi acuzat Kievul și capitalele europene că pornesc de la „o percepție falsă asupra situației de pe linia frontului”. Ce a comunicat Moscova despre discuție Potrivit Ministerului rus de Externe, citat de CNN în materialul preluat de Știrile Pro TV, convorbirea telefonică a durat aproape 90 de minute și a fost a patra discuție dintre cei doi lideri în acest an. Ministerul a descris dialogul drept „de lucru și extrem de constructiv” și a transmis că Trump „și-a reafirmat disponibilitatea de a facilita încetarea cât mai rapidă a ostilităților”. În același timp, partea rusă a reiterat că preferă „o soluționare politică și diplomatică” și a susținut că pe câmpul de luptă forțele ruse „avansează cu încredere”. Ministerul rus mai afirmă că Putin l-a felicitat pe Trump și „întregul popor american” cu ocazia împlinirii a 250 de ani de la Declarația de Independență a SUA. De ce contează momentul: înainte de summitul NATO Discuția are loc înaintea summitului NATO de la Ankara, considerat „crucial”, care începe marți și la care Trump intenționează să participe. Contextul este amplificat de intensificarea ofensivei ruse pentru ocuparea unei părți mai mari din regiunea Donețk, obiectiv indicat ca prioritar pentru Kremlin. Pentru aliați, sincronizarea convorbirii adaugă presiune asupra agendei summitului: poziționarea SUA, coeziunea europeană și calibrul sprijinului pentru Ucraina pot fi influențate de semnalele politice transmise public după discuția dintre cei doi lideri. Reacția Kievului: „determinarea americană va fi crucială” Și Kievul a anunțat o discuție telefonică între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Donald Trump. Zelenski a descris conversația drept „foarte fructuoasă” și a spus că au discutat despre situația de pe front. „Există o perspectivă reală de a pune capăt acestui război, iar determinarea americană va fi crucială.” Materialul nu oferă detalii suplimentare despre eventuale angajamente concrete rezultate din aceste convorbiri, astfel că rămâne neclar ce pași ar urma să fie propuși la summitul NATO sau în format bilateral SUA–Rusia/SUA–Ucraina. [...]
