Știri
Știri din categoria Diverse
Lukașenko reafirmă că Belarus nu va trimite trupe în Ucraina, într-un mesaj menit să reducă presiunea internă și să gestioneze riscul de escaladare regională, potrivit Digi24.
Președintele Belarusului a făcut declarația la ceremonia de onorare a absolvenților instituțiilor de învățământ militar superior și a ofițerilor de rang înalt, insistând că militarii belaruși nu vor fi trimiși „în acest măcel” și că Minsk „susține soluționarea pașnică a problemelor”, citat de agenția BelTA.
În același discurs, Lukașenko a susținut că un „partid al războiului” internațional ar urmări prelungirea conflictului din Ucraina și a indicat Uniunea Europeană drept actor care „a adoptat în mod deschis o politică de militarizare”. El a vorbit despre cheltuieli de „miliarde” pentru armament ofensiv și despre o „isterie” legată de o pretinsă „amenințare din est”.
Totodată, liderul de la Minsk a afirmat că împotriva Belarusului s-ar desfășura un „război hibrid”, care ar include „dictat economic”, precum și presiuni politice și informaționale.
Articolul amintește că surse descrise drept „bine informate” de The Wall Street Journal au susținut anterior că Moscova ar fi început să facă presiuni asupra Minskului pentru a obține permisiunea de a folosi teritoriul belarus pentru lovituri asupra Ucrainei și pentru operațiuni hibride împotriva țărilor NATO. Potrivit acelorași surse, discuțiile ar fi fost conduse de ambasadorul Rusiei în Belarus, Boris Gryzlov.
În acest context, președintele Franței, Emmanuel Macron, l-ar fi sunat pe Lukașenko și l-ar fi avertizat să nu intre în război.
La finalul lunii iunie, Lukașenko a declarat, într-o întâlnire cu Gryzlov și cu guvernatorul regiunii Moscovei, Andrei Vorobiev, că Belarus nu intenționează să se alăture acțiunilor militare împotriva Ucrainei, recunoscând public că Rusia ar fi încercat să convingă Minsk să participe mai activ la conflict.
Separat, Digi24 notează că în iunie președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a cerut lui Lukașenko să demonteze retransmițătoarele rusești care ar ghida atacurile asupra orașelor ucrainene, amenințând că, în caz de refuz, Ucraina va acționa pe cont propriu. La câteva zile, Zelenski a anunțat că retransmițătoarele și-au încetat activitatea, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat cererea Kievului drept „o amenințare agresivă” și o ingerință în afacerile interne ale Belarusului.
Recomandate
O posibilă limitare a Starshield în Ucraina ridică riscuri operaționale pentru armata ucraineană , în condițiile în care comunicațiile prin satelit sunt esențiale pentru drone și coordonarea pe câmpul de luptă, potrivit Digi24 . Informația centrală, relatată de Wall Street Journal și preluată în articol, este că Elon Musk ar fi ordonat limitarea serviciilor rețelei de sateliți Starshield în Ucraina, prin reducerea vitezei conexiunilor pentru echipamentele ucrainene. Măsura ar fi făcut inutilizabile unele drone folosite de Kiev, potrivit publicației americane, care citează oficiali SUA sub protecția anonimatului și persoane familiarizate cu dosarul. Pe fondul acuzațiilor, Pentagonul neagă că ar fi cerut vreo modificare. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că nu a existat nicio directivă din partea Departamentului Apărării privind Starshield: „Nimic nu s-a schimbat din punctul nostru de vedere. Nu am dat nicio directivă, nimic asemănător.” Și președintele SUA, Donald Trump, a respins ideea că ar fi cerut restricționarea serviciilor, afirmând că nu a fost inițiativa lui și că „nu crede” că ar fi fost a lui Musk. De ce contează: dependența Ucrainei de comunicațiile prin satelit Potrivit articolului, Ucraina folosește Starshield – serviciu de comunicații prin satelit destinat în special aplicațiilor militare – pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă, pentru atacuri cu rază medie asupra teritoriilor ocupate de Rusia și pentru operarea dronelor de interceptare. În paralel, Kievul utilizează și rețeaua civilă Starlink, operată tot de SpaceX . Săptămâna trecută, Kievul a anunțat că întreaga sa capacitate de conectare la rețea a fost limitată, iar serviciile sunt descrise ca „esențiale” pentru apărarea împotriva invaziei ruse. Anunțul a venit la scurt timp după ce Trump a criticat Ucraina și i-a cerut să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia. Disputa privind controlul: Musk indică guvernul SUA În acest context, Musk a sugerat public că responsabilitatea pentru încetinirea serviciilor aparține guvernului american. El a scris pe platforma X că sistemele Starshield sunt „deținute și controlate” de guvernul SUA, iar orice limitare ar fi decisă de armata americană și, „în ultimă instanță”, de președintele american. Totuși, relatarea Wall Street Journal – menționată în articol – indică o intervenție directă a lui Musk, ceea ce ar contrazice această poziționare. Reuters notează, la rândul său, că informația intră în contradicție cu afirmațiile anterioare ale miliardarului. Ce urmează Materialul indică faptul că rămâne neclar cine a decis efectiv limitările, în condițiile în care Pentagonul neagă emiterea unei directive, iar Trump respinge responsabilitatea. În același timp, episodul adaugă presiune asupra unei probleme mai largi: controlul unei infrastructuri de comunicații de care depinde operațional armata ucraineană, într-un moment de tensiuni reînnoite între Washington și Kiev. [...]
Escaladarea retoricii lui Donald Trump față de Volodimir Zelenski riscă să complice coordonarea sprijinului militar pentru Ucraina , într-un moment în care Kievul reclamă întârzieri la livrări și probleme de acces la servicii critice, potrivit Știrile Pro TV . În paralel cu declarațiile lui Trump, emisarul american Steve Witkoff s-a întâlnit la Oslo cu liderul ucrainean, pe fondul intensificării atacurilor rusești. Înaintea reuniunii de la Oslo, secretarul de stat Marco Rubio a respins drept „scandaloase” și „revoltătoare” acuzațiile potrivit cărora ucrainenii ar muri pentru că Washingtonul ar refuza să transmită Kievului informații de alertă timpurie atunci când Rusia lansează atacuri. Prim-ministrul Norvegiei a spus că Zelenski a cerut Norvegiei și Finlandei să organizeze întâlnirea cu reprezentanții SUA și ai aliaților europeni – Franța, Germania, Polonia și Marea Britanie – „într-un moment critic pentru Ucraina”. La discuții a participat Witkoff, iar celălalt emisar, Jared Kushner, „care ar fi bolnav”, s-a alăturat prin videoconferință. Mesajul lui Trump: „E timpul ca altcineva să poarte negocieri” Trump a reacționat la o afirmație atribuită lui Zelenski, potrivit căreia președintele american ar fi „de partea greșită a istoriei”, și a lansat un atac direct la adresa liderului ucrainean. „Zelenski nu știe ce vorbește! Acest om ar fi trebuit să încheie războiul cu mult timp în urmă și, dacă m-ar fi ascultat, ar fi reușit să obțină un acord mult mai bun și ar fi salvat un milion de oameni dintre cetățenii săi. Să fiu sincer, cred că este timpul ca altcineva să poarte negocieri în numele Ucrainei.” Întrebat despre o posibilă întâlnire trilaterală cu Vladimir Putin și Xi Jinping pentru a discuta despre Ucraina, Trump a spus că nu a convenit, dar că ar participa, adăugând că „Rusia s-a comportat destul de bine” în privința Ucrainei și că „nu prea au făcut mare lucru”. Atacuri pe teren și presiune pe apărarea antiaeriană La câteva ore după ce Trump a sugerat că Rusia ar da dovadă de reținere, o dronă rusească a ucis șase persoane, inclusiv doi copii, într-un parc din regiunea Harkov, iar alți copii au fost răniți. Atacurile au continuat la Kiev, în regiunea Sumî și la Odesa. În acest context, Ucraina se confruntă, potrivit materialului, cu o „lipsă critică” de interceptoare pentru apărarea antiaeriană, ceea ce o face vulnerabilă la atacuri cu rachete. Livrări întârziate, dispute pe informații și semnale de alarmă privind Starlink/ Starshield Zelenski a afirmat că Pentagonul întârzie livrarea rachetelor pentru care partenerii europeni „au plătit deja” printr-un program numit „Lista prioritizată a necesităților Ucrainei” și că un nou pachet ar aștepta semnătura lui Pete Hegseth. Totodată, potrivit Kievului, Washingtonul ar fi limitat furnizarea de informații care permit avertizarea timpurie asupra atacurilor rusești; martori citați spun că sirenele de alarmă ar suna abia după lovituri. Rubio a negat că ar fi existat o astfel de schimbare și a spus că Trump nu a ordonat modificări. Trump a declarat că SUA continuă să transmită informații secrete Ucrainei și a susținut că Washingtonul oferă „sute de miliarde de dolari” Kievului. Separat, Zelenski a spus că persistă probleme legate de accesul „fără restricții” la Starlink și, în special, la varianta militară Starshield, pe care o descrie drept crucială pentru apărare și operațiuni ofensive. Trump a afirmat că nu știe cine ar fi ordonat o eventuală încetinire sau întrerupere, dar că ar vrea să afle. [...]
Uniunea Europeană își recalibrează politica pentru Arctica ca măsură de securitate economică , pe fondul intensificării prezenței militare rusești și al deschiderii de noi rute maritime și accesului la materii prime critice, potrivit Digi24 . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a anunțat adoptarea unei noi Strategii europene pentru Arctica, care combină obiective de securitate, climă și prosperitate. Strategia este prezentată ca un cadru de cooperare politică pentru parteneri „care împărtășesc aceeași viziune” și are în centru oamenii, securitatea, clima și prosperitatea. Comisia Europeană indică patru priorități: consolidarea securității și a rezilienței, răspunsul la schimbările climatice, prosperitatea și oportunitățile pentru oamenii și comunitățile din regiunea arctică. „Trebuie să acționăm și să ne modificăm poziția strategică.” De ce contează economic: materii prime critice și rute maritime În noua abordare, Arctica este legată explicit de „securitatea economică” a Uniunii, pe măsură ce regiunea devine mai accesibilă și crește relevanța ei pentru comerțul internațional. Bruxelles-ul mizează pe două direcții principale: acces la materii prime critice, necesare tranzițiilor verde și digitală; oportunități de dezvoltare a unor noi rute maritime și a infrastructurii de conectivitate. Ursula von der Leyen a susținut că obiectivul este transformarea acestor oportunități în prosperitate pentru comunitățile arctice, concomitent cu întărirea rezilienței economice a Europei. Componenta de securitate: Rusia și riscurile pentru stabilitatea regională Un motiv central pentru actualizarea strategiei este deteriorarea mediului de securitate. Șefa Comisiei Europene a avertizat că Rusia își consolidează prezența militară în Arctica și folosește acțiuni hibride împotriva statelor vecine, cu efecte care depășesc regiunea și ating UE „în ansamblu”. În acest context, von der Leyen a invocat riscuri pentru suveranitate, integritate teritorială și pentru normele internaționale care au contribuit la menținerea stabilității în Arctica. Clima, un factor care amplifică miza economică și operațională Strategia păstrează schimbările climatice ca element central. Potrivit Ursulei von der Leyen, Arctica se încălzește de aproape patru ori mai repede decât media globală, iar efectele se propagă și în Europa, inclusiv prin fenomene meteorologice mai extreme și mai persistente, cu impact asupra ecosistemelor, agriculturii și resurselor de apă. Cine este direct vizat în UE și ce urmează Comisia Europeană arată că trei state membre ale UE fac parte din regiunea arctică și că peste 500.000 de cetățeni europeni locuiesc acolo, ceea ce susține argumentul că evoluțiile din zonă afectează direct securitatea, clima și prosperitatea Europei. În plan extern, UE își propune o cooperare mai strânsă cu aliații din Arctica, inclusiv Canada, pentru menținerea stabilității și securității în regiune, în paralel cu obiectivele de dezvoltare economică și protecție a mediului. Detaliile de implementare și calendarul măsurilor nu sunt precizate în materialul citat. [...]
Uniunea Europeană pregătește o strategie mai dură pentru Arctica , cu măsuri de supraveghere maritimă și protecție a infrastructurii critice, pe fondul temerilor că Rusia și China ar putea transforma noua rută de navigație din Nord într-un „punct de strangulare” pentru comerțul global, potrivit Digi24 . Strategia actualizată urmează să fie prezentată marți și mută accentul UE de la mediu către securitate și control operațional al riscurilor. Planul, descris de șefa diplomației UE, Kaja Kallas , într-un interviu pentru The Times , vizează contracararea eforturilor sino-ruse de a domina Cercul Polar Arctic, în contextul în care retragerea gheții marine face tot mai utilizabilă Ruta Mării Nordului (NSR) de-a lungul teritoriului Rusiei, ca alternativă la traseele tradiționale. Ce include strategia UE: supraveghere, mobilitate militară și protecția cablurilor Potrivit informațiilor prezentate, strategia va include: un centru de supraveghere pentru urmărirea activităților maritime suspecte; sprijin pentru porturi și aeroporturi „de nivel militar”, pentru desfășurarea rapidă a trupelor; un centru pentru monitorizarea și repararea cablurilor submarine de date în caz de sabotaj; un „centru de securitate maritimă”, într-o locație încă nedivulgată, care ar urma să supravegheze „flota ascunsă” a Rusiei și activitățile submarinelor sale. Miza operațională este dublă: pe de o parte, controlul riscurilor de securitate pe o rută comercială emergentă; pe de altă parte, reducerea vulnerabilităților legate de conectivitate (cabluri submarine) într-o zonă în care sabotajul este tratat explicit ca scenariu. De ce contează Ruta Mării Nordului pentru comerț și securitate În material se arată că NSR începe deja să fie folosită de nave comerciale din China și din alte state din Pacific către Europa, iar în lunile de vară călătoriile ar fi „cu cel puțin o treime mai rapide” decât ruta consacrată prin Marea Roșie și Marea Mediterană. În acest context, Kallas susține că UE trebuie să colaboreze cu Statele Unite și Canada pentru a împiedica transformarea rutei într-un punct strategic de blocaj. „Cu astfel de părți interesate, putem împiedica [rivalii noștri] să creeze un nou punct de blocaj [și] să ne asigurăm că această rută rămâne deschisă pentru toată lumea.” Buget și capabilități: spărgătoare de gheață și tehnologii militare pentru Arctica Față de strategia din 2021, axată în principal pe mediu, versiunea actualizată este descrisă ca o declarație de intenție „mult mai marcată” geopolitic. Documentul ar urma să includă: angajamentul de a consolida flota europeană de spărgătoare de gheață; alocarea a 260 de milioane de euro (aprox. 1,3 miliarde lei) pentru tehnologii militare adaptate condițiilor arctice, precum aeronave pentru vreme extremă și senzori cu rază lungă de acțiune. În paralel, capitalele europene sunt îngrijorate că Rusia și China își extind puterea maritimă, inclusiv prin avantajul lor în numărul de spărgătoare de gheață și prin folosirea cercetării polare ca instrument de recunoaștere. Posibilă nuanțare a poziției UE privind forajul în Arctica Kallas „a părut să sugereze” că UE ar putea să-și modereze opoziția față de forajul pentru combustibili fosili în Arctica, pe fondul prețurilor ridicate la petrol și gaze și al riscurilor geopolitice care afectează rutele energetice. „De aceea, desigur, toate țările analizează cu atenție și noile resurse, din care să poată obține această energie. Dar este un echilibru dificil de atins în ceea ce privește protejarea mediului.” Materialul notează și presiunea exercitată asupra Norvegiei (care nu este membră UE, dar este legată economic de piața europeană) în privința exploatării unor rezerve suplimentare. Dependența UE de parteneri și ecoul tensiunilor din jurul Groenlandei UE are o prezență teritorială limitată în Extremul Nord, la zonele nordice ale Finlandei și Suediei, ceea ce o face dependentă de parteneri. În articol sunt menționate recalibrări în relațiile cu: Canada, care negociază un statut de „membru asociat” al UE; Islanda, care a votat împotriva negocierilor de aderare, dar vrea relații economice mai profunde; Norvegia, interesată de o aliniere mai strânsă; Marea Britanie, care oferă o bază pentru misiuni de supraveghere aeriană a Arcticii la RAF Lossiemouth. În același timp, textul amintește că relația transatlantică a fost afectată de disputa legată de Groenlanda, tensiuni care, deși „dezamorsate” printr-un acord, ar fi lăsat urme de durată asupra încrederii dintre aliați. Ce urmează, conform informațiilor din articol: prezentarea, marți, a strategiei actualizate a UE pentru Arctica, care va seta cadrul pentru investiții și coordonare în zona de securitate maritimă, infrastructură critică și capabilități adaptate condițiilor arctice. [...]
Ucraina condiționează o pauză de atacuri asupra rafinăriilor rusești de livrări rapide de interceptoare Patriot , pe fondul epuizării stocurilor și al întârzierilor de aprobare din SUA, potrivit Digi24 . Propunerea lui Volodimir Zelenski mizează pe un „troc” cu impact operațional imediat: reducerea presiunii asupra industriei petroliere ruse, în schimbul întăririi apărării aeriene ucrainene într-o perioadă de intensificare a atacurilor. Zelenski a avertizat că Ucraina rămâne fără rachete interceptoare Patriot din lotul furnizat de Statele Unite și a descris ultimul atac nocturn ca incluzând 16 rachete balistice și șase rachete de croazieră. În acest context, liderul de la Kiev spune că ar accepta oprirea, pentru 30 de zile, a loviturilor asupra rafinăriilor rusești, dacă SUA ar furniza în același interval interceptoare Patriot pentru protejarea spațiului aerian ucrainean. „Am putea opri atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia timp de 30 de zile, iar în schimb ne-am aștepta ca SUA să ne ajute să ne protejăm spațiul aerian în aceleași 30 de zile (...) prin furnizarea de rachete interceptoare Patriot.” Potrivit lui Zelenski, Washingtonul nu a transmis până acum un semnal că ar fi dispus să accepte această variantă. De ce contează: apărarea aeriană, blocajele de aprobare și riscul pentru infrastructura critică Miza imediată este capacitatea Ucrainei de a respinge rachetele balistice, într-un moment în care atacurile rusești asupra orașelor și infrastructurii energetice se intensifică, înainte de iarnă. Zelenski susține că Pentagonul întârzie livrarea unor rachete deja achiziționate de state europene prin programul PURL (Lista de cerințe prioritare ale Ucrainei) și că un nou pachet ar aștepta aprobarea secretarului american al Apărării, Pete Hegseth. În paralel, aliați europeni care ar vrea să transfere interceptoare din propriile stocuri ar aștepta, la rândul lor, autorizarea SUA. „Rachetele sunt pregătite și ar putea fi deja în Ucraina. Dar, din păcate, aprobarea încă nu a fost acordată.” În același registru, The Washington Post (citat de Digi24) a relatat că administrația Trump nu a autorizat mai multe transferuri planificate de interceptoare Patriot, de fabricație americană, din țări aliate către Ucraina. Context: încercări anterioare de armistițiu energetic și acuzații de decizii politice Zelenski afirmă că Ucraina a propus anterior un armistițiu reciproc privind infrastructura energetică: Kievul ar fi oprit atacurile asupra rafinăriilor rusești dacă Moscova ar fi încetat bombardamentele asupra infrastructurii electrice ucrainene. Potrivit lui, Vladimir Putin ar fi respins propunerea. Liderul ucrainean a mai spus că Ucraina a oprit pentru câteva zile atacurile asupra instalațiilor petroliere rusești, la solicitarea președintelui american Donald Trump, însă Rusia ar fi continuat loviturile asupra infrastructurii energetice ucrainene în acea perioadă. Separat, Zelenski a sugerat că întârzierile și unele restricții neexplicate ar indica o decizie politică de încetinire a sprijinului american, invocând limitări ale serviciilor prin satelit Starlink și Starshield și lipsa unor avertizări timpurii privind lansări de rachete balistice. Administrația Trump a negat că ar fi suspendat schimbul de informații cu Ucraina. Ce urmează Zelenski spune că a discutat situația cu reprezentanții lui Donald Trump duminică, 18 octombrie, și că speră să se întâlnească în zilele următoare, în Norvegia, cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. În lipsa unei decizii rapide privind interceptoarele Patriot, riscul operațional rămâne creșterea vulnerabilității orașelor și a infrastructurii critice ucrainene la atacuri, în timp ce Kievul încearcă să obțină sprijin printr-o formulă de compromis limitată în timp. [...]
Traian Băsescu susține că o opoziție PNL–USR ar limita creșterea AUR sub 30% la viitoarele alegeri parlamentare , pe fondul repoziționării forțelor anti-guvernamentale, potrivit Digi24 . Fostul președinte afirmă că PNL și USR ar fi „capabile” să devină o opoziție puternică la guvernul format majoritar din PSD. În această logică, AUR ar avea „o problemă”, pentru că nu ar mai rămâne principala opțiune de protest și, în consecință, nu ar depăși pragul de 30% la parlamentare. În intervenția de marți seară la B1 TV , Traian Băsescu a argumentat că, odată intrate în opoziție, USR și PNL pot găsi mesajele politice care să le facă „credibile și relevante” ca forțe care se opun puterii. El a adăugat că menținerea colaborării dintre cele două partide ar afecta direct poziționarea AUR, care „până nu demult a fost principala forță de opoziție din România”. „Electoratul va găsi alternativa la Guvern. Până acum alternativa era AUR, dar în momentul de faţă liberalii şi USR pot să facă o structură politică aptă să fie o opoziţie credibilă şi atunci se va împlini ceea ce eu am spus acum vreo două luni: AUR nu va trece de 30 de procente la alegeri.” Ce implică pentru dinamica politică până în 2028 Băsescu a mai spus că, în opinia sa, nu se mai pune problema alegerilor anticipate și că actualul guvern va rămâne în funcție până la alegerile din 2028. În acest scenariu, miza se mută pe capacitatea opoziției de a construi o alternativă coerentă pe termen lung, într-un context în care competiția pentru electoratul anti-guvernare ar putea deveni mai strânsă. [...]
