Știri
Știri din categoria Apărare
Retragerea portavionului „Charles de Gaulle” din Orientul Mijlociu semnalează o recalibrare a prezenței militare franceze, pe fondul acordului dintre Iran și Statele Unite pentru încetarea ostilităților, însă Parisul păstrează în zonă capabilități-cheie pentru securizarea navigației în strâmtoarea Ormuz, potrivit news.ro.
Președintele Emmanuel Macron a anunțat că portavionul părăsește zona Orientului Mijlociu și se întoarce la baza sa din Toulon, invocând „evoluția favorabilă” reprezentată de acordul Teheran–Washington și „evoluția nevoilor”. Palatul Élysée a precizat că nava se află în prezent în Marea Mediterană.
Deși portavionul se retrage, Franța menține desfășurate mijloace de deminare și escorta acestora, „gata să intervină alături de parteneri”, conform mesajului lui Macron. În zonă rămân, între altele, două nave de dragare a minelor, care ar putea fi mobilizate într-o acțiune internațională de siguranță a navigației în strâmtoarea Ormuz, inițiativă propusă de Franța.
Macron a indicat și componența dispozitivului pregătit pentru această misiune:
„Însoţite de două fregate şi de un avion de patrulare maritimă, aceste mijloace sunt pregătite să contribuie, alături de partenerii noştri, la reluarea deplină a navigaţiei şi la garantarea securităţii traficului în strâmtoarea Ormuz.”
Strâmtoarea Ormuz este un punct critic pentru transporturile globale de petrol. În material se arată că Iranul a blocat traficul maritim în strâmtoare ca parte a răspunsului la atacurile Statelor Unite și ale Israelului de la sfârșitul lunii februarie, ceea ce a dus la creșterea prețurilor, tensiuni și crize punctuale de aprovizionare în mai multe țări.
În paralel, Macron a spus că Franța „rămâne pe deplin mobilizată” și își va adapta mijloacele în funcție de evoluția situației și de nevoile de securitate din regiune. În această săptămână, el s-a întâlnit cu sultanul Omanului, Haitham ben Tariq, iar cele două țări au convenit să desfășoare „operațiuni comune de deminare” în strâmtoarea Ormuz, potrivit unei declarații comune citate de sursă.
Negocierile dintre Washington și Teheran, menționate în articol, ar urma să dureze 60 de zile, termen care poate fi prelungit, cu obiectivul de a pune capăt definitiv războiului din Orientul Mijlociu.
Recomandate
Polonia își ajustează pregătirea de apărare pentru scenarii de escaladare în regiune , pe fondul avertismentelor primite de la aliați și al unor relatări despre posibile „provocări” rusești menite să testeze reacția NATO, potrivit HotNews . Premierul Donald Tusk a spus vineri că „lunile următoare ar putea fi cu adevărat critice” în ceea ce privește amenințarea din partea Rusiei și că Varșovia se pregătește pentru „diverse” situații, fără a detalia public planuri concrete. Declarațiile vin după informații apărute în presă, bazate pe date ale serviciilor de informații americane, conform cărora Moscova ar putea pregăti o acțiune armată în Polonia pentru a pune la încercare hotărârea Alianței Nord-Atlantice. „Nu vreau să sperii pe nimeni, dar lunile următoare ar putea fi cu adevărat critice, inclusiv din cauza naturii în schimbare a războiului.” Ce tip de risc indică relatările din presă Potrivit BBC, Tusk a reacționat la informații conform cărora Rusia ar plănui o „provocare” armată în Polonia. În același context, publicația poloneză Onet a relatat că surse apropiate președintelui Karol Nawrocki ar fi susținut că SUA au transmis Varșoviei avertismente privind un complot care ar viza un atac asupra țării. Conform unor presupuse planuri publicate și de The Telegraph, infrastructura poloneză ar putea fi țintită de rachete sau drone, iar un alt scenariu ar include trimiterea de soldați în Polonia. Miza unei astfel de acțiuni, conform relatărilor, ar fi creșterea presiunii asupra aliaților occidentali ai Ucrainei pentru a suspenda ajutorul acordat Kievului. Ce a confirmat Tusk și ce urmează la NATO Întrebat despre aceste informații, Tusk a confirmat existența avertismentelor și a spus că Polonia nu poate ignora riscurile. „Să nu ne temem; ne pregătim pentru diverse situații, dar nu le putem ignora… Suntem conștienți de amenințări, inclusiv datorită informațiilor primite de la aliații noștri.” Premierul polonez urmează să participe săptămâna viitoare, în Turcia, la un summit NATO. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat că reuniunea va arăta că europenii răspund apelurilor președintelui american Donald Trump de a crește cheltuielile pentru apărare și că este de așteptat un angajament pentru continuarea finanțării livrărilor de armament către Ucraina. În ultimele luni, lideri de la Varșovia au ridicat public nivelul de alertă: Tusk a spus în aprilie, într-un interviu pentru Financial Times, că Rusia ar putea ataca un stat NATO în „câteva luni”, iar la final de iunie vicepremierul Radek Sikorski a declarat pentru CBS News că nu exclude o operațiune rusească de tip „steag fals” în următorii doi ani. În paralel, statele baltice și-au exprimat anterior îngrijorarea privind vulnerabilitatea lor, iar presa letonă a relatat în iunie că serviciile de informații au avertizat despre posibile provocări militare în regiune sau în Polonia. [...]
Ucraina a introdus un mecanism centralizat pentru recrutarea voluntarilor străini , transferând logistica și partea de documente către companii ucrainene licențiate, care trebuie să treacă un proces de verificare și să depună o garanție substanțială, potrivit Kyiv Post . Miza este reducerea riscurilor legale și de securitate și standardizarea unui flux de recrutare care, până acum, a funcționat parțial pe aranjamente informale. Noul cadru prevede că doar companiile înregistrate în Ucraina și acreditate de guvern pot lucra cu străinii și apatrizii care vor să se înroleze. Ministrul apărării, Mykhailo Fedorov , spune că firmele trebuie să îndeplinească criterii legale și de securitate, să nu aibă legături cu Rusia, să nu fie vizate de sancțiuni și să depună o garanție de 5 milioane hrivne (aprox. 560.000 lei) înainte de a opera în acest domeniu. Cum se schimbă operațional recrutarea După acreditare, companiile devin „interfața” pentru candidat, de la primul contact până la semnarea contractului cu forțele armate ucrainene. Procedura acoperă întregul traseu: documente, verificări, evaluare medicală, instruire de bază și integrarea în unități. Pachetul de sprijin pentru fiecare candidat este plafonat la 300.000 hrivne (aprox. 75.000 lei), sumă care include, conform materialului, transportul, asigurarea, cazarea și hrana și se plătește în tranșe, pe măsură ce etapele sunt finalizate. Răspundere și control: cine plătește dacă recrutarea eșuează Un element-cheie al noilor reguli este mutarea răspunderii către firmele de recrutare: acestea trebuie să garanteze legalitatea procedurilor și autenticitatea documentelor depuse în numele voluntarilor. În plus, dacă un candidat nu trece comisia medicală militară sau refuză să semneze contractul, compania este obligată să acopere costurile de întoarcere în țara din care a plecat, potrivit declarațiilor lui Fedorov citate în articol. De ce contează: semnal de reglementare înainte de summitul NATO Kyiv Post notează că reforma vine înaintea summitului NATO de la Ankara , programat pe 7-8 iulie, și transmite partenerilor că înrolarea străinilor este tratată ca o contribuție reglementată și administrată de stat, nu ca un canal informal. În același timp, autoritățile susțin că obiectivul este extinderea bazei de recruți motivați, cu verificări mai stricte și proceduri uniforme, pentru a limita abuzurile și riscurile de securitate. [...]
Criticile ucrainene la adresa Skynex ridică un risc operațional pentru achizițiile României , care a contractat sisteme similare Rheinmetall de peste 1,4 miliarde de euro, fără TVA, potrivit Adevărul . Un raport al militarilor ucraineni, publicat de Stern și preluat de site-ul de specialitate Militarnyi, descrie performanța sistemului antiaerian german Skynex într-un atac cu drone rusești Shahed asupra unei facilități industriale din vestul Ucrainei, în luna aprilie. Concluzia raportului este că sistemul „a demonstrat o slabă eficiență” în combaterea dronelor, deși ar fi avut „mai multe ocazii” de interceptare. Ce probleme tehnice reclamă raportul ucrainean Apărarea antiaeriană a facilității ar fi fost asigurată de două sisteme Skynex, care cumulau 8 unități artileristice cu tunuri de 35 mm, două stații radar și două posturi de comandă. În pofida acestui dispozitiv, dronele au lovit ținta, iar militarii ucraineni pun eșecul pe seama unor defecțiuni și rateuri ale sistemului de control și dirijare a focului. În raport se menționează că, în doar câteva minute, „3 din cele 8 unități antiaeriene au dat eroare”, din motive care ar fi inclus: defecțiuni la sistemul hidraulic; defecțiuni ale radarului de urmărire a țintelor; blocarea mecanismului de încărcare a muniției. În final, „doar 2 din cele 8 tunuri” ar fi putut menține urmărirea țintelor aeriene, iar concluzia ucrainenilor este că echipamentele „au demonstrat o performanță operațională slabă” și s-au comportat „extrem de ineficient”. Rheinmetall a refuzat să comenteze criticile, însă un purtător de cuvânt a susținut că sistemele companiei s-au dovedit până acum „extrem de eficiente și de încredere” în Ucraina. Miza pentru România: contracte de peste 1,4 miliarde de euro, fără TVA În paralel, România are în derulare achiziții de sisteme antiaeriene și muniție de la Rheinmetall, prin programul SAFE , cu o valoare totală care depășește 1,4 miliarde de euro (aprox. 7,1 miliarde lei), fără TVA, conform datelor citate. Componentele menționate sunt: 7 sisteme artileristice Skynex dislocabile, cu capabilități C-RAM și C-UAS (antidronă), pentru misiuni specifice ale unităților care vor fi înzestrate cu acestea, conform MApN (detalii în materialul Adevărul ); contract Skynex de 476 milioane de euro (aprox. 2,4 miliarde lei), fără TVA; sisteme Skyranger 35 (varianta mobilă a Skynex) de 470 milioane de euro (aprox. 2,4 miliarde lei), fără TVA (context în materialul Adevărul ); 2 sisteme CIWS de tip Millennium pentru Forțele Navale, 36 milioane de euro (aprox. 180 milioane lei), fără TVA; muniție de 35 mm de 450 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei), pentru Gepard, Skynex, Skyranger și Millennium. În acest context, criticile venite din utilizarea în condiții reale de luptă indică un potențial risc de performanță și disponibilitate tehnică, relevant pentru planificarea operațională și pentru modul în care România își calibrează capabilitățile antidronă și de apărare apropiată odată cu intrarea acestor sisteme în dotare. [...]
Ucraina își repoziționează industria de apărare ca „motor” de producție pe termen lung , iar președintele Volodîmîr Zelenski le-a cerut ministerelor de Externe și Apărării să obțină finanțare internațională suplimentară pentru a susține ritmul, potrivit Kyiv Post . Mesajul vine după o ședință a Statului Major al Comandantului Suprem, în care tema centrală a fost extinderea producției interne de armament. Zelenski a spus că Ucraina a ajuns la o capacitate de producție care, „pe termen lung”, ar putea depăși Rusia la capitolul arme „tehnologice” (high-tech), cu participarea principalilor producători de armament ai țării. Discuțiile au vizat, între altele, drone, sisteme robotizate terestre, dezvoltarea de rachete și capabilități de război electronic (EW – utilizarea spectrului electromagnetic pentru a bruia, intercepta sau proteja comunicații și senzori). Miza: bani externi pentru a scala producția După întâlnire, Zelenski a cerut intensificarea demersurilor către partenerii internaționali pentru finanțare suplimentară destinată industriei de apărare ucrainene, afirmând că așteaptă „rezultate concrete și acorduri”. În logica prezentată de președinte, investițiile în producția de apărare a Ucrainei ar echivala cu investiții în „forțarea” Rusiei spre pace, iar cooperarea ar trebui văzută ca un rezultat comun. Accelerație pe rachete, apărare antiaeriană și război electronic Zelenski a anunțat și o revizuire a programului de rachete, inclusiv lucrări la rachete balistice produse intern și la sisteme de apărare antibalistică. Potrivit acestuia, au fost identificate măsuri pentru accelerarea producției, testării și introducerii în serviciu a noilor capabilități. În paralel, livrările de sisteme de apărare antiaeriană au rămas în prim-plan: Zelenski a spus că acestea vor fi „prioritatea-cheie” a diplomației ucrainene în zilele următoare. Presiune prin lovituri la distanță, cu efecte în interiorul Rusiei Președintele ucrainean a mai afirmat că loviturile la distanță ale Ucrainei arată că presiunea sporită asupra Rusiei îi afectează direct capacitatea de a purta războiul și că limitarea capabilităților militare ruse depinde de creșterea vizibilității consecințelor războiului pentru societatea rusă. În context, materialul notează extinderea loviturilor ucrainene în profunzimea teritoriului rus și menționează un atac asupra rafinăriei Ufa, la peste 1.300 km de linia frontului, precum și asupra unei facilități militar-industriale din regiunea Penza, care ar produce componente pentru rachete. Textul citează și o analiză Bloomberg, potrivit căreia această extindere ar marca o schimbare față de fazele anterioare ale războiului, când alertele erau în mare parte limitate la regiunile ruse de la granița cu Ucraina. [...]
Germania își accelerează creșterea bugetului de apărare pentru a atinge mai devreme ținta NATO , pe fondul presiunilor politice venite dinspre Washington și al tensiunilor transatlantice care riscă să influențeze postura de securitate a Europei, relatează Al Jazeera . Cancelarul Friedrich Merz a apărat nivelul cheltuielilor militare ale Germaniei după ce președintele SUA, Donald Trump, a reluat criticile la adresa aliaților NATO, numind distribuția efortului financiar „ridicolă” și „unilaterală” în postări pe Truth Social. Reacția lui Merz vine înaintea reuniunii liderilor NATO programate săptămâna viitoare la Ankara . Întrebat despre comentariile lui Trump, Merz a spus că Germania își va dubla bugetul de apărare în următorii patru ani și a prezentat demersul drept „cel mai mare efort” făcut până acum pentru întărirea capacităților de apărare. „Acesta este cel mai mare efort pe care l-am făcut vreodată pentru a ne consolida capacitățile de apărare. Din acest punct de vedere, nu avem niciun motiv să ne ferim de nimeni.” Merz a adăugat că Germania își asumă această poziționare și prin prisma rolului său în Uniunea Europeană. Ținta de 3,5% din PIB și calendarul anunțat de Berlin În contextul în care, la solicitarea SUA, liderii NATO au convenit o țintă de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare de bază (precum armament și trupe) până în 2035, Merz a susținut că Germania va ajunge mai repede la acest prag. Potrivit declarațiilor sale, Berlinul ar urma să atingă ținta de 3,5% „deja în 2029”, înaintea termenului agreat. De ce contează: presiunea SUA și riscul de fricțiuni operaționale în NATO Schimbul de replici are loc pe fondul unei relații SUA–Europa descrise ca tensionate în actualul mandat al lui Trump, început în ianuarie 2025. Al Jazeera notează că, deși în primul mandat (2017–2021) mai mulți lideri europeni au fost mai degrabă distanți față de Trump, de această dată există încercări de a adopta o abordare mai conciliantă. În paralel, relațiile s-au deteriorat din mai multe motive menționate în material, inclusiv: promisiunile lui Trump privind preluarea controlului asupra Groenlandei (teritoriu autonom al Danemarcei, stat membru NATO); divergențele legate de războiul SUA–Israel cu Iranul, declanșat de Trump fără consultarea aliaților europeni, pe fondul consecințelor în regiune, inclusiv închiderea Strâmtorii Hormuz; criticile repetate ale lui Trump la adresa europenilor pentru neimplicarea în efortul de război. În acest context, Al Jazeera mai consemnează că Merz l-a iritat pe Trump în aprilie, când a spus că SUA ar fi fost „umilită” de Iran, iar Trump a răspuns afirmând că SUA ar retrage 5.000 de militari staționați în Germania. [...]
Canada vrea să strângă până la 100 de miliarde de lire pentru o „bancă” a apărării , într-o inițiativă care ar putea influența modul în care statele aliate își finanțează investițiile militare și care intră în competiție directă cu instrumente europene precum SAFE , potrivit HotNews . Canada intenționează să anunțe la Summitul NATO de săptămâna viitoare din Turcia numele celor aproximativ 10 națiuni fondatoare ale Băncii de Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), a declarat pentru Reuters Isabelle Hudon, principala negociatoare a Canadei pentru lansarea proiectului și CEO al Băncii de Dezvoltare a Afacerilor din Canada. Ținta de finanțare a inițiativei este atragerea unor fonduri de până la 100 de miliarde de lire sterline (133 de miliarde de dolari, aprox. 612 miliarde lei), cu scopul de a consolida apărarea națiunilor aliate. Ce se știe despre „lista fondatoare” și ce rămâne incert Hudon a spus că lista inițială ar urma să includă, probabil, doar țări europene, alături de Canada, dar a refuzat să ofere nume. În același timp, a avertizat că anunțul nu este garantat și depinde de negocierile finale cu aliații, inclusiv pe tema angajamentelor de capital. Negociatoarea a indicat și o posibilă extindere în afara Europei: DSRB a avut discuții „productive” cu Coreea de Sud, iar șansele ca statul asiatic să se alăture sunt „50-50”, eventual într-o etapă ulterioară. Miza pentru Europa: competiție cu SAFE și posibile fricțiuni de coordonare Proiectul poate întâmpina obstacole în Europa, unde concurează cu inițiative de apărare deja în derulare, inclusiv programul de achiziții militare SAFE al Uniunii Europene. În acest context, DSRB riscă să adauge încă un canal de finanțare într-un peisaj deja aglomerat, cu potențial de suprapuneri între priorități și reguli. Până acum, singura țară care s-a alăturat public Canadei este Luxemburgul, care va găzdui sediul european al băncii. Hudon a mai precizat că, în afară de Canada, nicio altă țară din G7 nu este „aproape” să se înscrie deocamdată. Context: o inițiativă mai veche, relansată politic de Ottawa DSRB a fost propusă inițial în 2014 de un grup de foști consilieri de securitate din NATO, foști militari de rang înalt și bancheri. În prezent, premierul Mark Carney promovează proiectul ca parte a apelului său pentru o alianță a „puterilor mijlocii”, pe fondul a ceea ce el descrie drept fracturarea ordinii mondiale tradiționale conduse de SUA. [...]
