Știri
Știri din categoria Diverse
Kremlinul transmite că șansele unui progres diplomatic sunt „extrem de reduse”, în contextul vizitei la Moscova a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, potrivit Digi24. Mesajul indică menținerea unui blocaj de fond în negocierile privind războiul din Ucraina, cu efect direct asupra riscului geopolitic și, implicit, asupra așteptărilor din piețe legate de o eventuală detensionare.
Informația este atribuită de Digi24 unei relatări Bloomberg, preluată „conform Kyiv Post”, care citează surse apropiate conducerii ruse. Acestea susțin că vizitele anterioare ale negociatorilor americani nu au produs rezultate concrete și că Moscova nu se așteaptă ca, de această dată, emisarii să vină cu propuneri pe care Kremlinul să le considere acceptabile.
Potrivit surselor citate, Vladimir Putin ar rămâne dispus să discute despre încheierea războiului doar în condițiile stabilite de Rusia, iar Moscova „își înăsprește cererile”, pe fondul percepției că are un avantaj tactic pe câmpul de luptă.
O cerință descrisă drept esențială și nenegociabilă este transferul integral al regiunii Donețk sub controlul Rusiei, condiție respinsă constant de Ucraina. În acest context, nu este clar dacă Witkoff și Kushner vor aduce „concesii noi și concrete” care să deblocheze negocierile.
Perspectiva de la Moscova vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a confirmat că Witkoff și Kushner se deplasează atât în Rusia, cât și în Ucraina, cu „o propunere concretă” pentru încetarea războiului.
La o conferință de presă la Casa Albă, pe 4 septembrie, Trump a pus blocajul diplomatic pe seama animozității personale dintre Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, afirmând că cei doi „se urăsc cu adevărat unul pe celălalt”. Tot atunci, Trump a susținut — fără a prezenta dovezi independente, potrivit materialului — că cele două țări ar fi avut împreună 32.000 de victime în ultima săptămână.
Zelenski a declarat că echipa sa a primit itinerariul emisarilor de la biroul prezidențial al SUA și că întâlnirea este programată duminică, la Kiev, după discuțiile de la Moscova. Liderul ucrainean a mai spus că Ucraina se pregătește să asigure funcționarea normală a spațiului aerian pentru ca negociatorii să ajungă în siguranță.
Materialul notează că etapa de la Kiev rămâne sensibilă: deputatul ucrainean Oleksiy Honcharenko a afirmat anterior că o dronă rusă a lovit Aeroportul Zhulyany din Kiev, sugerând că ar fi fost un semnal de opoziție față de negocieri.
În plus, Moscova ar fi încercat să zădărnicească vizita la Kiev și ar fi refuzat să se angajeze să suspende atacurile aeriene asupra Ucrainei pe durata vizitei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat săptămâna trecută că negocierile de pace sunt într-o „pauză profundă”, deși Putin ar fi sugerat pe 2 septembrie că ar exista perspective pentru un acord, condiționat de cedarea întregii regiuni Donbas.
Recomandate
Turneul emisarilor lui Donald Trump la Moscova și Kiev repune pe agendă negocierile de pace, într-un moment în care atacurile cu drone și sancțiunile continuă să lovească direct economia și infrastructura din regiune , potrivit Digi24 . Steve Witkoff și Jared Kushner au ajuns la Moscova pentru discuții despre Ucraina, urmând să fie primiți de Vladimir Putin, iar duminică, 6 septembrie, sunt așteptați la Kiev de Volodimir Zelenski. Miza imediată este relansarea discuțiilor privind o propunere de pace, în condițiile în care, după ultimele negocieri din februarie, ambele părți și-au intensificat atacurile aeriene de lungă distanță, iar conflictul naval s-a accentuat. Pe teren, liniile frontului au rămas în mare parte neschimbate, cu avansuri treptate ale Rusiei în încercarea de a cuceri integral Donbasul, notează materialul. Componenta economică: combustibil, retail și efecte în lanț În plan economic, Digi24 consemnează că atacurile cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor rusești au dus la o vară marcată de penurie de combustibil și de creșterea prețurilor pentru șoferii ruși. În paralel, aproximativ 30 de atacuri asupra unor depozite uriașe aparținând în mare parte companiei Wildberries, descrisă ca cel mai mare retailer online din Rusia, au afectat economia de consum. Aceste episoade arată că, dincolo de front, războiul continuă să producă șocuri operaționale în lanțuri de aprovizionare și distribuție, cu efecte directe asupra prețurilor și disponibilității bunurilor. Cine îi întâmpină la Moscova și ce rol are în dosarul sancțiunilor Potrivit Reuters, citată de Digi24, trimisul prezidențial rus Kirill Dmitriev urmează să se întâlnească la sosire cu cei doi reprezentanți speciali ai SUA. Dmitriev a participat la întâlnirile anterioare cu Vladimir Putin și, conform aceleiași surse, a avut un rol important în negocierea derogărilor de la sancțiunile americane pentru petrolul rusesc în acest an. Pe fond, Kremlinul a reiterat că poziția expusă de Putin într-un discurs de acum doi ani – ca Ucraina să cedeze întreg teritoriul celor patru regiuni revendicate de Rusia și să renunțe la planul de aderare la NATO – este „de neclintit”, mai arată materialul. Securitatea vizitei la Kiev, sub presiunea atacurilor Înaintea opririi de la Kiev, Zelenski a acuzat Rusia că a atacat aeroporturi din Ucraina, în Kiev și în orașul apropiat Borîspil, și a legat aceste lovituri de discuțiile privind posibilitatea ca partea americană să folosească un avion pentru deplasarea în Ucraina. Spațiul aerian ucrainean este închis de la invazia din februarie 2022. Separat, Digi24 mai notează că un atac cu drone rusești a vizat vineri sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din Kiev, a zecea zi consecutivă de atacuri intense asupra capitalei, iar Zelenski a promis ripostă. Ce urmează Conform informațiilor prezentate, Witkoff și Kushner au programate întâlniri la nivel înalt la Moscova, inclusiv cu Vladimir Putin, iar apoi discuții la Kiev cu Volodimir Zelenski. Detaliile concrete ale „celei mai noi propuneri de pace” nu sunt prezentate în materialul Digi24, astfel că impactul potențial asupra sancțiunilor, fluxurilor de energie și riscurilor logistice rămâne, deocamdată, dificil de evaluat. [...]
O nouă încercare de negociere anunțată de Donald Trump menține incertitudinea asupra direcției războiului și a riscurilor geopolitice din regiune , după ce președintele SUA a sugerat că Washingtonul ar avea „o propunere concretă” pentru încetarea conflictului, fără să ofere însă detalii, potrivit Digi24 . Trump a declarat, în Biroul Oval, că i-a trimis în străinătate pe trimisul special Steve Witkoff și pe Jared Kushner pentru a încerca să obțină un acord de pace între Rusia și Ucraina, informație relatată de Reuters. Președintele american a spus că SUA „au o idee pentru pace”, dar nu a precizat conținutul propunerii și nici dacă cei doi se vor deplasa în Ucraina, în Rusia sau în ambele țări. „Avem o idee pentru pace. I-am trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner, doi negociatori de excepție. Au făcut o treabă excelentă, iar noi i-am trimis acolo pentru a vedea dacă putem sau nu să ajungem la un acord. Și s-ar putea să avem șanse mari să reușim.” Itinerariu încă neclar și semnale contradictorii Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că Witkoff și Kushner ar urma să zboare spre Ucraina duminică, după o vizită la Moscova. Totuși, Reuters notează că planurile de călătorie s-au modificat în ultimele zile, iar etapa de la Kiev nu era „pe deplin sigură”, potrivit uneia dintre sursele agenției. În paralel, situația de securitate rămâne volatilă: o dronă rusă a lovit vineri sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din Kiev, una dintre cele mai importante ținte atacate de la începutul războiului. De ce contează: negocieri în impas și scepticism în servicii Miza anunțului este ridicată, dar credibilitatea unei ieșiri rapide din conflict rămâne limitată de contextul ultimelor luni. Digi24 arată, citând Reuters, că eforturile administrației Trump de a găsi o soluție s-au soldat „în mare parte, cu un eșec”, iar negocierile au intrat în impas. La finalul lunii august, directorul CIA, John Ratcliffe, a mers la Moscova pentru a-i îndemna pe omologii ruși să ia în calcul un compromis, potrivit Reuters și altor surse media. În același timp, majoritatea oficialilor serviciilor de informații occidentale se îndoiesc că Vladimir Putin ar fi interesat de un acord pe termen scurt, iar serviciile ucrainene consideră probabilă o intensificare a conflictului în viitorul apropiat. Witkoff, descris ca principal negociator al SUA pe dosarul războiului, a fost de mai multe ori la Moscova, dar nu a vizitat încă Ucraina, mai notează materialul. [...]
Kievul condiționează fereastra de negocieri de un armistițiu temporar : președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că Ucraina nu va lansa lovituri aeriene asupra Rusiei pe durata vizitei emisarilor președintelui american Donald Trump și cere Moscovei „reciprocitate”, potrivit Digi24 . Zelenski a cerut Rusiei să garanteze o încetare a focului, fără lovituri, „în timpul duratei necesare pentru desfășurarea acestor negocieri”. Declarația vine în contextul unei runde de contacte diplomatice legate de războiul dintre Ucraina și Rusia. Ce presupune „pauza” propusă de Zelenski Potrivit președintelui ucrainean, Ucraina își asumă că nu va efectua lovituri aeriene contra Rusiei în intervalul vizitei. În schimb, Kievul cere ca Rusia să oprească atacurile pe aceeași perioadă, astfel încât discuțiile să se poată desfășura fără escaladări militare. „Nu vor exista lovituri aeriene din partea noastră şi Rusia trebuie să garanteze reciproc o încetare a focului - fără lovituri din partea ei - în timpul duratei necesare pentru desfăşurarea acestor negocieri.” Vizita emisarilor lui Trump și incertitudinile de securitate Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt așteptați duminică la Kiev, pentru prima dată, în cadrul eforturilor diplomatice care urmăresc încheierea războiului. Rusia, însă, nu a confirmat până acum venirea lor la Moscova. În paralel, publicația Kyiv Independent (citată de Digi24) susține, pe baza unor surse, că prima vizită la Kiev a emisarilor lui Trump, programată pentru 5–6 septembrie, „ar putea fi anulată”, după ce Witkoff ar fi devenit îngrijorat de riscurile deplasării. Aceleași surse afirmă că se discută variante alternative și invocă faptul că „li se spune acolo că este periculos”. De ce contează Mesajul lui Zelenski încearcă să transforme vizita emisarilor într-o „fereastră” de negociere protejată de un armistițiu limitat, chiar dacă doar pe durata discuțiilor. În lipsa unei confirmări din partea Rusiei și pe fondul riscurilor de securitate invocate pentru deplasarea la Kiev, rămâne incert dacă această pauză de lovituri poate fi convenită și, mai ales, aplicată în practică. [...]
Donald Trump reia mesajul că Rusia nu va ataca NATO , pe fondul unor acuzații europene privind un incident cu dronă , într-un moment în care administrația sa încearcă din nou să deblocheze negocierile pentru Ucraina, potrivit Digi24 . Președintele SUA a declarat în Biroul Oval că îl cunoaște „foarte bine” pe Vladimir Putin și că liderul rus „nu are intenția de a ataca teritoriul NATO”. Afirmația vine după ce Germania a acuzat Moscova că, la începutul lunii august, ar fi trimis o dronă încărcată cu explozibili la aeroportul din Leipzig, relatează AFP. Trump a reiterat ideea și în urmă cu o săptămână, într-o discuție cu presa la Casa Albă, când a spus că Putin „nu va ataca un teritoriu al NATO” și a invocat „discuții constructive” cu liderul rus, potrivit News.ro. Demers diplomatic: emisari trimiși la Moscova și Kiev, cu un traseu încă incert În același timp, Trump a anunțat că îi trimite pe emisarii săi Jared Kushner și Steve Witkoff la Moscova și la Kiev, cu o propunere pentru încetarea războiului din Ucraina. „I-am trimis pentru a vedea dacă putem face progrese, şi există şanse mari să reuşim” Anterior, două surse au declarat pentru Reuters că cei doi intenționau să ajungă la Moscova în weekend și apoi să meargă la Kiev. Totuși, potrivit uneia dintre surse, itinerariul s-a modificat în ultimele zile, iar etapa de la Kiev nu era încă sigură. Context: negocieri în impas și scepticism în rândul serviciilor occidentale Materialul notează că încercările administrației Trump de a găsi o soluție pentru războiul din Ucraina au eșuat în mare parte, iar negocierile au intrat în impas în ultimele luni. La finalul lunii august, directorul CIA, John Ratcliffe, s-a deplasat la Moscova, inclusiv pentru a-și îndemna omologii să ia în calcul o soluție, au relatat Reuters și alte surse media. În paralel, majoritatea oficialilor serviciilor de informații occidentale se îndoiesc că Putin ar fi interesat de un acord pe termen scurt, iar serviciile ucrainene consideră mai probabilă o intensificare a conflictului decât o dezamorsare rapidă. În acest context, Digi24 mai consemnează că o dronă rusă a lovit vineri sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din Kiev, una dintre cele mai importante ținte atacate pe durata războiului. [...]
Un exercițiu din SUA a indicat un răspuns american „timid” la un scenariu de atac rusesc care atinge România, iar miza este credibilitatea Articolului 5 din NATO . Potrivit Știrile Pro TV , simularea a testat decizii la Washington în ipoteza în care Rusia ar ataca Republica Moldova în 2028, iar o dronă ar lovi un depozit de combustibil din România, cu victime civile. Exercițiul a avut loc luni în Statele Unite și a inclus actuali membri ai Congresului, alături de foști oficiali militari, diplomați și reprezentanți ai serviciilor de informații. Scenariul pornea de la premisa că războiul din Ucraina continuă până în 2028 și intră într-un „impas sângeros”, iar Moscova încearcă să divizeze Europa printr-un atac asupra Republicii Moldova. Ce a rezultat din simulare și de ce contează pentru NATO Concluzia relatată de editorialistul The Washington Post David Ignatius (citat de ziua.md, potrivit News.ro) a fost că reacția americană ar fi fost „ezitantă”, pe fondul percepției că opinia publică din SUA nu ar susține o ripostă militară puternică. În interpretarea autorului, un astfel de semnal ar eroda credibilitatea angajamentului de apărare colectivă din Articolul 5 al Tratatului NATO. „Răspunsul în cadrul acestei simulări – şi mă tem că la fel s-ar întâmpla şi în realitate – a fost unul ezitant, ceea ce echivalează cu un semnal implicit că angajamentul de securitate colectivă prevăzut de Articolul 5 al NATO este aproape lipsit de efect.” Ignatius afirmă că, în lipsa leadershipului american, Europa ar ajunge „fragmentată și dezorganizată”, ceea ce ar complica răspunsul aliat într-o criză care implică direct un stat membru NATO. Contextul invocat: intensificarea „atacurilor hibride” În argumentația sa, editorialistul leagă riscul unei confruntări mai largi în Europa de intensificarea atacurilor hibride atribuite Rusiei. El citează o analiză privată a companiei de consultanță TD International, potrivit căreia din martie ar fi fost înregistrate 63 de incidente asociate Rusiei împotriva unor ținte europene, dintre care: 43 de incidente cu drone sau încălcări ale spațiului aerian; 6 acte ori tentative de sabotaj; 6 atacuri cibernetice sau de război electronic; 5 incidente maritime ostile. Autorul amintește și acuzații recente formulate de Germania la adresa Moscovei privind atacuri cu drone și sabotaj, precum și incidente similare raportate în alte state europene care furnizează armament Ucrainei. Ce recomandă autorul pentru Washington În opinia lui Ignatius, absența unei conduceri ferme din partea Washingtonului ar putea încuraja Kremlinul să „testeze limitele NATO” și, simultan, ar putea împinge statele europene către răspunsuri mai dure pe cont propriu. Printre direcțiile indicate se numără avertizarea explicită a Moscovei că atacurile asupra statelor NATO vor avea „consecințe severe”, menținerea prezenței militare americane în Europa și sprijinirea consolidării capacităților de apărare ale aliaților. „Avantajul forţei militare americane nu este doar acela de a purta războaie, ci şi de a le opri.” [...]
Ucraina mizează pe o candidatură comună cu Polonia la Mondial pentru a susține reconstrucția și a atrage investiții , însă discuțiile sunt deocamdată la nivel de idee, fără negocieri oficiale, potrivit Digi24 . Ministrul sportului de la Kiev, Matvii Bidnîi , a declarat pentru Politico că Ucraina ar vrea să găzduiască, împreună cu Polonia, „următoarea ediție disponibilă” a Cupei Mondiale FIFA, indicând că fereastra realistă ar fi „undeva în anii 2040”. În calendarul deja stabilit, Spania, Portugalia și Marocul vor organiza turneul în 2030, iar Arabia Saudită în 2034. Miza economică: vizibilitate și capital într-un context de reconstrucție Bidnîi a invocat precedentul Euro 2012, organizat în comun de Ucraina și Polonia, și a susținut că repetarea unui astfel de proiect „ar putea, de asemenea, să atragă atenția investitorilor”. În același timp, contextul este incomparabil mai dificil: nevoile de reconstrucție și redresare ale Ucrainei sunt estimate la aproape 588 de miliarde de dolari în următorul deceniu, potrivit unei evaluări realizate de guvernul ucrainean, Grupul Băncii Mondiale, Comisia Europeană și Organizația Națiunilor Unite. Obstacolul operațional: infrastructură afectată și condiții de securitate Articolul indică drept exemplu Donbas Arena din Donețk, stadion care a găzduit meciuri la Euro 2012, dar care a fost ulterior afectat de conflict, iar clubul local, Șahtior Donețk, a fost nevoit să părăsească orașul și joacă acum în vestul Ucrainei. Pe fondul războiului, Bidnîi a spus că un demers oficial ar trebui să pornească de la comunitatea sportivă sau de la federațiile de fotbal. Totuși, după publicarea materialului Politico, ministerul sportului din Ucraina a precizat că nu există în prezent negocieri oficiale, consultări sau pregătiri practice cu Polonia și că orice planificare concretă depinde de obținerea păcii și a unei siguranțe stabile. Ce ar urma, dacă ideea trece de faza de intenție Potrivit informațiilor prezentate, o eventuală candidatură ar depinde de mai mulți factori, între care: condițiile de securitate pe termen lung pentru desfășurarea meciurilor în Ucraina; dezvoltarea infrastructurii; procesul formal de licitație al FIFA. În paralel, relația polono-ucraineană rămâne sensibilă politic, iar un sondaj citat în articol arată că 46% dintre polonezi privesc relațiile cu Ucraina în mod negativ, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum. [...]
