Știri
Știri din categoria Diverse
Moscova condiționează reluarea negocierilor de absența unor atacuri ucrainene pe 4 noiembrie, avertizând că un eventual bombardament masiv în ziua sărbătorii naționale a Rusiei ar putea afecta „starea de spirit” și, implicit, perspectiva unei reuniuni tripartite mediate de SUA, potrivit Digi24.
Consilierul Kremlinului pentru politică internațională, Iuri Ușakov, a declarat televiziunii ruse că, dacă în timpul celebrărilor vor avea loc „bombardamente masive”, acest lucru „ne va afecta probabil starea de spirit”. El a reiterat că anunțul privind reluarea negocierilor tripartite ar urma să vină după Ziua unității naționale și că întâlnirea ar avea loc „după aceea, nu înainte”.
Avertismentul vine după ce Kremlinul a condamnat un bombardament masiv cu drone ucrainene asupra Rusiei în ultimele 24 de ore, desfășurat în timpul summitului Rusia–Africa organizat la Moscova. În material se menționează că unele relatări din media au descris episodul drept cel mai mare atac de la începutul războiului, cu 1.214 aparate doborâte.
Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a calificat atacul drept „straniu”, invocând faptul că avea loc un „eveniment de anvergură mondială” în capitala Rusiei.
Potrivit primarului Moscovei, Serghei Sobianin, între ora locală 20:30 de miercuri și 07:00 de joi au fost lansate 613 drone spre regiunea Moscovei, dintre care 231 ar fi fost doborâte în apropierea orașului.
Rusia a anunțat la începutul săptămânii că o reuniune tripartită este planificată pentru noiembrie la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, în cadrul eforturilor recente ale SUA de a relansa discuțiile de pace. În articol se precizează că aceste discuții ar fi stagnat de la începutul războiului americano-israelian din Iran, la sfârșitul lunii februarie.
În acest cadru, mesajul Moscovei introduce explicit un element de condiționare politică: un atac ucrainean pe 4 noiembrie ar putea complica reluarea negocierilor, cel puțin la nivel de disponibilitate declarată a părții ruse.
Recomandate
Criticile lui Barack Obama vizează riscul unei schimbări de politică externă a SUA care ar putea aduce beneficii economice Rusiei , prin relaxarea temporară a unor sancțiuni și printr-un acord privind livrările de motorină, într-un context în care Washingtonul încearcă să medieze o înțelegere între Moscova și Kiev, potrivit Digi24 . Fostul președinte american a vorbit la un miting în statul Georgia, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului programate săptămâna viitoare, susținând că SUA „are nevoie de oameni serioși la Washington”, relatează Sky News . Obama a acuzat Casa Albă că „îngenunchează” în fața președintelui rus Vladimir Putin și că „îi trădează pe ucraineni”, adăugând că SUA se îndepărtează de aliați-cheie precum Canada. „În timp ce ne îndepărtăm de aliați cheie precum Canada, Casa Albă îngenunchează în fața lui Vladimir Putin din Rusia și îi trădează pe ucraineni, care luptă pentru libertatea și democrația lor.” În același discurs, Obama a mai spus că țara pare să „tolereze în mod constant lipsa de seriozitate” și că „cei care se află în prezent la conducere nu își fac temele”. Declarațiile sunt plasate de Digi24 în contextul campaniei democraților pentru alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie. Miza economică: sancțiuni relaxate și acord pe motorină Pe fond, disputa politică se leagă de modul în care administrația Trump gestionează dosarul Rusia–Ucraina. Digi24 notează că Washingtonul a continuat eforturile de mediere, însă abordarea a fost criticată, inclusiv după ce Casa Albă a anunțat în această lună: un acord privind livrările de motorină din Rusia; relaxarea temporară a unor sancțiuni. Criticii citați de publicație susțin că aceste decizii ar putea aduce beneficii economice Moscovei și, în același timp, nu ar reduce prețurile la combustibil pe piața internă americană, așa cum se dorea. Prețurile la combustibil și disputa cu Zelenski Digi24 mai arată că Donald Trump l-a criticat frecvent și public pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, reluând recent atacurile și încercând să mute vina pentru creșterea prețurilor la combustibil. Trump atribuie scumpirile atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești, însă „majoritatea experților” invocați de publicație consideră că războiul purtat de SUA în Iran a avut un impact mai mare asupra costurilor. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul sau conținutul exact al măsurilor privind sancțiunile și acordul pe motorină, rămâne de urmărit dacă aceste decizii vor fi extinse sau retrase și ce efecte vor avea atât asupra pieței energetice, cât și asupra sprijinului american pentru Ucraina. [...]
Moartea lui Patrick Stewart la 86 de ani închide un capitol major pentru două francize cu miză comercială uriașă, „Star Trek” și „X-Men”, în care actorul a dat chip unor personaje definitorii pentru publicul global. Informația este relatată de Euronews , care citează publicația Variety. Stewart a devenit unul dintre cele mai recognoscibile nume din cinematografia internațională prin rolul căpitanului Jean‑Luc Picard din „Star Trek: The Next Generation”, personaj reluat ulterior în producții ale aceleiași francize, inclusiv în serialul „Star Trek: Picard”. Un alt rol central al carierei sale a fost profesorul Charles Xavier (Professor X), liderul mutanților din seria de filme „X‑Men”, personaj interpretat în mai multe producții care au consolidat universul Marvel pe marele ecran. De ce contează pentru industria de divertisment Pentru studiourile și deținătorii de drepturi, dispariția unui actor asociat atât de puternic cu personaje‑cheie poate influența decizii de producție și strategie de brand: de la continuări și spin‑off‑uri până la modul în care sunt gestionate aparițiile viitoare ale personajelor (inclusiv prin recasting sau arhivă). În cazul lui Stewart, amprenta sa asupra identității „Star Trek” și „X‑Men” a fost una de durată, fiind una dintre figurile centrale ale acestor universuri. O carieră construită între teatru și Hollywood Înainte de consacrarea la Hollywood, Patrick Stewart și‑a construit reputația ca actor de teatru, apreciat pentru interpretările din piesele lui William Shakespeare. A făcut parte din Royal Shakespeare Company , una dintre instituțiile de referință ale teatrului britanic. De-a lungul carierei, a alternat rolurile de teatru cu cele din film și televiziune, iar în 2010 a fost înnobilat de regina Elisabeta a II‑a, primind titlul de cavaler pentru contribuția sa la arta dramatică. Publicația notează că știrea este în curs de actualizare. [...]
Prețul energiei electrice pe piața spot din România a urcat joi la 1.729 lei/MWh , nivel care plasează țara pe locul al doilea în Uniunea Europeană și indică presiuni suplimentare asupra costurilor pentru companii și, în final, asupra facturilor, potrivit Libertatea , pe baza datelor EuEnergy.Live. La nivel european, doar Ungaria a avut un preț mai mare, de 324 euro/MWh, în timp ce Bulgaria era la 320 euro/MWh. În afara UE, Serbia a depășit ambele piețe, cu 329 euro/MWh. Pentru comparație, Germania consemna 314 euro/MWh, Franța 266 euro/MWh, Italia 256 euro/MWh, iar Spania 249 euro/MWh. De ce s-a scumpit curentul în România: producție internă sub presiune Prețul ridicat din România este pus pe seama faptului că producția internă nu ține pasul cu cererea, în contextul opririi centralei nucleare de la Cernavodă, pe fondul secetei. În același timp, producția fotovoltaică este mai mică decât în lunile de vară, iar sistemul are nevoie de „energie în bandă” (producție constantă, disponibilă continuu, nu dependentă de vreme). Un alt element menționat este oprirea termocentralei pe cărbune de la Turceni, din cauza unei avarii. Centrala ar urma să fie repornită la 1 noiembrie, conform informațiilor din articol. Efect de contagiune din Vest: gazele scumpe împing în sus și electricitatea În paralel, vestul Europei este afectat de creșterea prețului gazelor, după ce livrările din Qatar au fost influențate de atacurile Iranului, notează publicația. În acest context, energia electrică produsă din gaze devine mai scumpă, iar prețul final din piață este determinat de regula conform căreia piața se „închide” pe cea mai scumpă sursă – în acest caz, gazele. Potrivit datelor bursei de la Amsterdam citate în material, prețul gazelor a ajuns la 100,7 euro/MWh, față de 31 euro/MWh în noiembrie 2025. Ce urmează: semnale de scumpiri în sezonul rece Ministerul Energiei a indicat anterior că prețul electricității ar urma să crească cu circa 20% din iarnă, potrivit Antenei 3. Pentru gaze, prețul este plafonat până la 31 martie 2027; dacă plafonarea nu va fi prelungită, și gazele „s-ar putea scumpi”, conform articolului. [...]
Programul Rabla Auto 2026 se redeschide cu 35,389 milioane lei , bani rămași nefolosiți din sesiunea anterioară, iar persoanele fizice pot cere din nou finanțare începând de marți, 3 noiembrie, ora 10:00, în aceleași condiții, potrivit Știrile Pro TV . Suma provine din fonduri rezervate anterior pentru care nu au fost finalizate toate procedurile, conform Ministerului Mediului. Ministerul arată că reluarea sesiunii vizează în special persoanele care nu au reușit să se înscrie data trecută, iar banii „trebuie să ajungă la cetățeni, nu să rămână blocați în proceduri administrative”, după cum a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia-Elena Intotero. Cum se împart fondurile disponibile Din totalul de 35.389.000 de lei, alocările sunt împărțite pe tipuri de vehicule: 25,6 milioane de lei : autovehicule noi cu motoare termice (inclusiv GPL/GNC) și autovehicule hibride; 9,239 milioane de lei : autovehicule plug-in hibrid, electrice sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 550.000 de lei : motociclete, inclusiv electrice. Ce ecotichete pot primi persoanele fizice În cadrul Programului Rabla Auto 2026, ecotichetele menționate sunt: 18.500 de lei pentru un autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 15.000 de lei pentru un autovehicul nou plug-in hibrid sau o motocicletă electrică; 12.000 de lei pentru un autovehicul nou hibrid; 10.000 de lei pentru un autovehicul nou cu motor termic (inclusiv GPL/GNC) sau pentru o motocicletă. Înscriere și termen-limită Înscrierile se fac online, prin aplicația de pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) . Sesiunea rămâne deschisă până la 31 decembrie 2026, ora 23:59 , sau până la epuizarea fondurilor disponibile. [...]
PSD susține că numirile făcute de USR în consiliile de administrație ale companiilor de stat din subordinea Ministerului Economiei ajung la venituri cumulate de aproximativ 276.000 de lei pe lună , potrivit Digi24 . Tema are miză de guvernanță corporativă în sectorul public: cine controlează conducerile și ce costuri salariale generează numirile politice în companiile de stat. Într-o postare pe Facebook citată de publicație, PSD acuză USR de „dublu standard” și afirmă că partidul ar fi plasat „32 de persoane în 38 de poziții” în consiliile de administrație ale unor companii de stat aflate în coordonarea Ministerului Economiei, poziții despre care PSD spune că sunt „bine remunerate”. Ce sume și exemple invocă PSD Social-democrații susțin că o parte dintre persoanele numite ar fi „foști parlamentari, persoane condamnate penal sau membri de partid”, iar în text sunt oferite câteva exemple de venituri lunare atribuite unor numiri: Nicu Fălcoi, descris ca fost parlamentar USR: „24.000 de lei” venit lunar total din consilii de administrație; Adriana Miron, despre care PSD afirmă că este „condamnată penal pentru abuz în serviciu”: „aproape 20.000 de lei” lunar din două funcții de administrator special la Pirochim Victoria și IOR S.A.; PSD adaugă faptul că ar fi avut și funcția de secretar general al Ministerului Economiei până la învestirea noului Guvern; Ion Daniel Popescu: „22.000 de lei” lunar din două consilii de administrație (Uzina Mecanică București și Sanevit), numiri despre care PSD spune că au fost făcute la propunerea ministrului USR; Aurora-Speranța Munteanu: „17.000 de lei” lunar ca administrator special la Romarm; PSD menționează că este pensionară și că a fost consilier onorific al fostei viceprim-ministre Oana Gheorghiu. Unde spune PSD că USR ar fi dominat consiliile de administrație PSD mai afirmă că, în unele companii, USR ar fi numit aproape întregul consiliu de administrație. Sunt date două exemple: Societatea Națională de Radiocomunicații : „6 dintre cei 7 membri” ar fi fost numiți de USR, cu o „indemnizație lunară de 14.000 de lei”; Societatea Națională a Apelor Minerale : PSD susține că „toți membrii CA sunt USR” și îl menționează între aceștia pe fostul senator USR Cristian Bordei. Materialul redă acuzațiile PSD; în conținutul citat nu apare o poziție a USR la aceste afirmații. [...]
Ucraina mizează pe o rundă tehnică de negocieri la Abu Dhabi până la 10 noiembrie , însă calendarul depinde de Washington, iar escaladarea din Orientul Mijlociu ar putea complica organizarea întâlnirii, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de Volodimir Zelenski indică faptul că următorul pas în discuțiile de pace rămâne condiționat de prioritățile și disponibilitatea SUA, nu doar de pozițiile Kievului și Moscovei. Președintele ucrainean a spus, într-o conferință de presă comună cu premierul olandez Rob Jetten, că sunt în curs pregătirile pentru o întâlnire trilaterală „programată la Abu Dhabi” și că așteptarea Kievului este ca aceasta să aibă loc „până pe 10 noiembrie”. „Ne aşteptăm ca întâlnirea să aibă loc până pe 10 noiembrie şi sperăm din tot sufletul ca procesele de escaladare din Orientul Mijlociu (...) să nu o împiedice.” Ce ar urma să fie pe agenda discuțiilor Zelenski a indicat că formatul ar putea include mai multe întâlniri tehnice și a detaliat temele pe care Ucraina le vede ca prioritare, cu accent pe măsuri punctuale, nu pe un acord politic final. Pe agendă ar urma să fie, între altele: armistițiu în sectorul energetic; armistițiu pe mare; schimb de prizonieri; „multe chestiuni umanitare”. În privința teritoriilor, liderul ucrainean a spus că Ucraina este pregătită să discute subiectul, dar „numai la nivel de lideri”. Europenii, în afara formatului Consilierul lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov , a declarat că partea europeană nu va participa la negocierile tehnice trilaterale dintre SUA, Ucraina și Federația Rusă, programate pentru luna următoare. El a susținut că există un acord ca discuțiile să aibă loc fără europeni și a ironizat posibilitatea prezenței acestora. Ușakov nu a confirmat însă data avansată de Zelenski (10 noiembrie), afirmând că momentul întâlnirii va fi anunțat în curând. Tot el a spus anterior că Rusia este pregătită să reia negocierile trilaterale după 4 noiembrie. De ce contează: controlul calendarului rămâne la Washington Dincolo de data vehiculată, elementul cu impact imediat este faptul că Zelenski leagă explicit desfășurarea întâlnirii de „partea americană”. Asta sugerează că, în această etapă, ritmul negocierilor este determinat în primul rând de decizia și capacitatea SUA de a susține un format de discuții, într-un context internațional în care atenția diplomatică poate fi deturnată de crize paralele, precum tensiunile din Orientul Mijlociu. [...]
