Știri
Știri din categoria Diverse
Kelemen Hunor avertizează că prelungirea crizei politice poate bloca deciziile guvernamentale și crește riscul pierderii fondurilor europene, ceea ce ar împinge România spre finanțare prin împrumuturi sau măsuri de austeritate, potrivit Digi24.
Liderul UDMR spune că este momentul ca partidele din fosta coaliție să nu mai insiste pe „cine a greșit” și să caute un numitor comun pentru formarea unui guvern „cu puteri depline”. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că oamenii îl întreabă tot mai des când va exista un executiv funcțional și susține că „oamenii s-au săturat de acest circ”.
Kelemen Hunor susține că, fără un guvern cu competențe depline, apar blocaje în administrație: ministerele se pot bloca, nu pot fi adoptate ordonanțe de urgență și nu pot fi inițiate noi legi. În același timp, avertizează că se amplifică riscul ca România să piardă fonduri europene.
În scenariul pierderii acestor bani, liderul UDMR indică două variante de compensare, cu efect direct asupra bugetului:
Președintele UDMR afirmă că soluția pentru ieșirea din criză trebuie găsită între PSD, PNL, USR și UDMR și spune că formațiunea sa poate discuta „orice soluție responsabilă” cu aceste partide.
În același timp, el exclude participarea UDMR la „acceptarea sau legitimarea” AUR, pe care îl descrie drept „extremist și anti-maghiar”. Hunor mai avertizează că, dacă nu se găsește rapid o soluție, „furia oamenilor” se va îndrepta împotriva partidelor și că țara ar putea deveni „de neguvernat”, într-un context în care „se întăresc cei care, de fapt, nu au nicio soluție”, făcând trimitere la câștigul electoral al lui George Simion și al AUR.
Recomandate
Disputa PSD–PNL pe legea salarizării riscă să coste România 770 de milioane de euro din PNRR , pe fondul blocajului politic care a reaprins acuzațiile reciproce între liderii celor două partide, potrivit Stirile Pro TV . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a transmis premierului interimar Ilie Bolojan , care este și președintele PNL, că „românii au nevoie de soluții, nu de explicații pentru eșec”, după ce Bolojan a acuzat PSD de „iresponsabilitate” în privința legii salarizării. Mesajul lui Grindeanu a fost publicat pe Facebook și include un apel către Bolojan să facă „pasul corect” pentru ca România să aibă „un Guvern competent și responsabil”. Miza: jalon PNRR și o lege a salarizării cu impact bugetar Ilie Bolojan susține că PSD ar fi compromis „în mod iresponsabil și populist” șansa României de a încasa 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei), prin eșecul de a ajunge la un acord pe legea salarizării. În argumentația sa, legea ar fi trebuit să aducă „ordine, mai multă echitate și predictibilitate” în sistemul bugetar și să demonstreze că România își respectă angajamentele. Potrivit lui Bolojan, trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD „nu au fost în stare” să finalizeze proiectul început în 2022. Acuzații despre „anvelopa” financiară: 15,5 miliarde lei, apoi 8 miliarde și 12 miliarde lei Bolojan afirmă că negocierile au fost marcate de schimbări succesive ale „anvelopei” bugetare (plafonul financiar al măsurilor), invocând mai multe valori: un „draft” lăsat „în sertar” cu o anvelopă de 15,5 miliarde de lei , descrisă ca fiind peste un nivel suportabil pentru buget; un acord semnat ulterior de Grindeanu pentru o anvelopă de 8 miliarde de lei , în negocieri organizate de Administrația Prezidențială; o creștere ulterioară până la 12 miliarde de lei , pe care PSD „în final, nu a acceptat-o”. În aceeași postare, Bolojan pune refuzul pe seama „populismului” și a dorinței de a păstra „un sistem de privilegii” pentru o parte dintre bugetari și lideri sindicali. De ce contează: blocajul pe legea salarizării nu este doar o dispută politică, ci are o miză financiară directă — accesarea celor 770 de milioane de euro din PNRR — și menține incertitudinea privind regulile de salarizare în sectorul public, într-un moment în care predictibilitatea bugetară este parte din angajamentele asumate de România. [...]
USR pregătește o sesizare la CCR care poate bloca sau întârzia aplicarea modificărilor privind incompatibilitățile aleșilor locali , după ce Parlamentul a adoptat o inițiativă a PSD ce ar elimina efectele unor incompatibilități deja constatate pentru mii de consilieri locali și județeni, potrivit Digi24 . Formațiunea spune că strânge semnăturile necesare pentru a contesta la Curtea Constituțională proiectul, pe fondul unei dispute legate de aplicarea legii în timp (în special principiul neretroactivității, adică regula că legea nu ar trebui să producă efecte pentru fapte petrecute înainte de intrarea ei în vigoare). Miza: efectele unei legi deja intrate în vigoare În comunicatul citat, USR arată că o lege intrată în vigoare la 9 august interzice consilierilor locali și județeni să cumuleze mandatul cu anumite funcții din administrația publică (în primării, consilii județene, ministere, agenții, servicii publice sau alte instituții). USR susține că, după ce prevederile au început să producă efecte, PSD ar fi intervenit legislativ pentru a elimina consecințele incompatibilităților constatate. Totodată, USR afirmă că, în aceeași zi, Parlamentul a adoptat două acte normative care ar aplica „principii diferite” privind efectele legii în timp: într-un caz ar fi agravate consecințe pentru un adversar politic, iar în altul ar fi eliminate efectele unei legi deja intrate în vigoare pentru aleși locali. Acuzația de „două tipuri de retroactivitate” Liderul grupului USR din Senat, Sorin Șipoș , susține că majoritatea parlamentară ar aplica reguli diferite în funcție de persoanele vizate. „PSD schimbă regulile după ce faptele s-au produs, dar rezultatul depinde de cine este vizat. În cazul lui Dominic Fritz , retroactivitatea a fost folosită pentru a-i agrava sancțiunea. Astăzi, pentru mii de aleși locali, PSD votează o retroactivitate care îi scapă de consecințele unei legi deja intrate în vigoare. Două tipuri de retroactivitate, în funcție de interesul politic.” În aceeași linie, senatoarea USR Cynthia Păun, secretar al Comisiei pentru muncă din Senat, a acuzat PSD că ar încălca principiul neretroactivității legii. „Când este vorba despre un adversar politic, se scrie un articol pe numele lui, se strecoară într-o lege pe jalon european și i se agravează sancțiunea printr-o regulă adoptată ulterior. Când este vorba despre propriii oameni, principiul se inversează: se golește un proiect de lege, i se schimbă titlul, se abrogă un articol întreg din Codul administrativ și se încearcă ștergerea unor încălcări deja produse.” Ce urmează USR spune că strânge semnăturile necesare pentru sesizarea Curții Constituționale. Dacă demersul ajunge la CCR, efectul practic poate fi o întârziere a intrării în vigoare sau o eventuală anulare a modificărilor contestate, în funcție de decizia Curții. În acest stadiu, nu sunt prezentate în material termene sau un calendar al sesizării. [...]
România cere garanții pentru școlile în limba română din Ucraina înaintea reformei educației ; președintele Nicușor Dan spune că a primit asigurări de la Volodimir Zelenski că schimbările anunțate la Kiev nu vor afecta drepturile comunității românești, potrivit Știrile Pro TV . Discuția a avut loc joi, la Chișinău, în cadrul unor întâlniri cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și al unor discuții trilaterale la care a participat și președintele Ucrainei. Dincolo de teme „operaționale”, Nicușor Dan a indicat că pe agenda bilaterală cu Ucraina a intrat și tranzitul viitor de cereale, inclusiv prin Portul Constanța. Miza pentru România este ca reforma educației din Ucraina — despre care președintele spune că este prevăzută să fie pusă în practică în toamna anului viitor — să fie implementată fără pierderi pentru rețeaua de școli românești și pentru învățământul în limba maternă. În acest context, Nicușor Dan a anunțat reluarea mecanismelor de dialog instituțional pe tema minorităților. „Am reprimit asigurări că în urma reformei educației din Ucraina școlile românești nu vor avea de suferit (...) și între timp o să avem timp să reglăm toate mecanismele astfel încât nicio școală românească să nu aibă de suferit”, a declarat Nicușor Dan. Ce urmează: comitet mixt pentru minorități, după ani de întrerupere Președintele a precizat că „mâine”, după mulți ani de întrerupere, urmează să aibă loc o ședință a Comitetului mixt privind minoritățile, care ar trebui să fie cadrul tehnic în care se discută și se „reglează” mecanismele invocate înainte de aplicarea reformei. Context: agenda de la Chișinău și proiecte finanțate de România În aceeași vizită, Nicușor Dan a vorbit despre consolidarea relației bilaterale cu Republica Moldova și despre proiecte concrete legate de transporturi, interconectare energetică și tranzitul la vamă. El a vizitat la Cahul un cămin studențesc și o clădire a primului teatru construit de la zero în Republica Moldova după 1991, obiective finanțate parțial de România. [...]
Un nou RO-Alert în nordul județului Tulcea a declanșat proceduri de monitorizare aeriană , după ce radarul MApN a detectat o țintă în apropierea frontierei, iar autoritățile au avertizat populația asupra „posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian”, potrivit Digi24 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat, într-o actualizare publicată la ora 20:11, că nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian al României, iar alerta aeriană a încetat la 19:48. Ce a declanșat alerta și ce măsuri au fost luate Conform informațiilor transmise de autorități, sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat joi, la ora 18:27, o țintă aeriană la 33 km nord de Insula Șerpilor. În acest context, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu , au fost ridicate de la sol la 18:41 pentru monitorizarea situației. După notificarea Centrului Național Militar de Comandă, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis la 18:44 un mesaj RO-Alert valabil pentru nordul județului Tulcea. Recomandările pentru populație Potrivit ISU Tulcea, avertizarea a vizat riscul de cădere a unor obiecte din spațiul aerian, iar populația a fost sfătuită: să se adăpostească în beciuri sau adăposturi de protecție civilă; dacă nu există astfel de spații, să rămână în locuințe, departe de geamuri și de pereții exteriori. Context: al treilea mesaj în mai puțin de 12 ore Locuitorii din județul Tulcea primiseră și joi dimineață un mesaj RO-Alert, acesta fiind, conform informațiilor citate, al treilea în mai puțin de 12 ore. MApN a precizat că, la ora 10:08, radarul a detectat un grup de ținte aeriene în spațiul aerian ucrainean, în proximitatea frontierei cu România. [...]
Nicușor Dan respinge ideea demiterii șefului SPP, invocând verificări și lipsa unor dovezi de „reprimare” , potrivit Digi24 . Declarația vine pe fondul controversei declanșate de dezvăluirile Recorder despre generalul Lucian Pahonțu și pune accentul pe criteriul de integritate pentru funcțiile înalte în stat, dar și pe limitele unei reacții instituționale imediate. Într-o conferință de presă susținută joi seară la Chișinău, președintele României a spus că nu consideră justificată controversa și că nu a făcut o evaluare managerială individuală a lui Pahonțu. Totuși, a formulat un principiu general: persoanele care au participat la acțiuni de reprimare nu ar trebui să ocupe funcții înalte, adăugând că șeful SPP „nu este în această situație”. „Orice persoană care a reprimat, participând la acțiuni de reprimare, nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român. (...) Domnul Pahonțu nu e în această situație.” Ce spune președintele despre CSAT și verificările de la numire Nicușor Dan a precizat că există o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe 7 septembrie, dar că aceasta „nu are legătură cu acest caz”. În același context, a susținut că, la momentul numirii lui Lucian Pahonțu la conducerea SPP, au existat verificări, inclusiv la CNSAS (instituția care gestionează accesul la arhivele fostei Securități și emite decizii privind colaborarea cu poliția politică). „Domnul Pahonțu, conform legii din România când a fost numit (...) CSAT a făcut o verificare inclusiv la CNSAS dacă a făcut sau nu poliție politică.” Președintele a mai spus că SPP „nu e un serviciu secret”, ci „un serviciu de pază”. Evaluarea SPP: „funcționează” și este „profesionist” Întrebat dacă a făcut o evaluare a lui Lucian Pahonțu și dacă a primit informații în acest sens, Nicușor Dan a afirmat că a evaluat serviciul „cu propriile simțuri” și că, din interacțiunile cu ofițeri SPP, inclusiv cei care se ocupă de paza sa, instituția i se pare „profesionistă”. A adăugat că reacțiile unor servicii externe cu care a avut tangențial contact ar fi „în aceeași direcție”. Totodată, a explicat de ce nu a făcut o evaluare managerială dedicată șefului SPP, invocând alte priorități, între care „o strategie economică” și „alegerile anulate”. Contextul acuzațiilor și limita invocată de președinte În materialul citat de Digi24, este menționat că Recorder a relatat că generalul Lucian Pahonțu a făcut parte din Trupele de Securitate înainte de 1989 și că a fost prezent, ca comandant de pluton, în zona fostului hotel Intercontinental în noaptea de 21 decembrie 1989. Recorder susține că a consultat documente din dosarul Revoluției, inclusiv o declarație a lui Pahonțu, în care acesta ar fi afirmat că a fost la Intercontinental, dar „nu am avut contact cu manifestanții”. Nicușor Dan a spus că a citit articolul care a stat la baza dezvăluirilor, însă nu a identificat elemente care să susțină titlul materialului. Întrebat dacă va face publice documente care să dovedească faptul că Pahonțu nu a făcut poliție politică, președintele a răspuns că „nu poți să faci proba negativă”, adică nu poate demonstra un fapt care nu s-a întâmplat, ci ar trebui aduse dovezi pozitive de către cei care susțin acuzația. [...]
Președintele Nicușor Dan amână nominalizarea premierului până la consultările din 1 septembrie , invocând lipsa unei majorități în vacanța parlamentară și riscul ca instabilitatea politică să se reflecte în evaluările externe ale României, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute joi seară, la Chișinău , unde șeful statului a spus că urmează „noi consultări cu partidele” pe 1 septembrie și că miza este conturarea „unei majorități pentru un Guvern care să fie stabilă”. În explicația pentru întârzierea desemnării, Nicușor Dan a legat calendarul politic de percepția externă, menționând explicit agențiile de rating care „urmau să vină să evalueze România”. Președintele a spus că, după două nominalizări, a constatat că „nu există șanse de majoritate pe perioada vacanței parlamentare” și că ar fi fost „tare nefericit” ca mesajul din presa internațională să fie despre guverne neînvestite succesiv. „Ăsta e motivul pentru care pe lunile iulie-august, în afară de discuții permanente cu partidele politice, n-am făcut o desemnare.” Ce semnal dă despre formula viitorului Executiv Întrebat despre varianta unui guvern tehnocrat (un cabinet format preponderent din miniștri fără afiliere politică), președintele a indicat că nu vede susținere pentru o astfel de soluție și că este mai probabil un guvern cu miniștri politici. „În acest moment nu văd susținere pentru un guvern cu miniștri tehnocrați. Deci este mult mai probabil un Guvern cu miniștri politici.” Ce urmează Nicușor Dan a spus că la 1 septembrie va avea loc o nouă rundă de consultări, „formală sau informală”, după care ar urma să se contureze o majoritate. Întrebat despre scenarii punctuale (inclusiv legate de PSD), președintele a refuzat să detalieze, invocând faptul că „nu cred că e util” ca discuțiile să fie purtate în spațiul public înainte de nominalizare. [...]
